7,005 matches
-
așa cum fuseseră, poate fiindcă în ceea ce-i privește orice metamorfoza ar fi fost de prisos. Cum femeile-papusi erau neinstruite, puteam să schimbăm poveștile fără pericolul de a fi dați în vileag, astfel încât prizonieratul nostru a devenit, de la un moment dat încolo, un adevărat deliciu. Istoria Francescai da Rimini și a lui Paolo di Malatesta am facut-o să se deruleze chiar în infern, iar din Lăură lui Petrarca, bar-batul meu a făcut un fel de Lolita. Apoi, pe Dante și Beatrice
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
tipografie, află că întreaga instalație a fost trimisă ca dar de patriarhul Moscovei din timpul țarului Alecsei Mihailovici. Apoi Dimitrie mi-a mărturisit că se îndrăgostise la Iași, ca adolescent, de o copilă dar întămplările, pe care le redau mai încolo, l-au determinat să plece urgent din Iași. Când s-a reîntors după doui ani ca să o ceară de soție, dânsa nu mai era în viață. N'a putut-o uita multă vreme, iar pe urmă n'a găsit alta
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
cărat găleți cu mortar deși șiroiam de metafizică deși habar nu aveam de rezistența materialului uman la estetică vezi acolo am învățat copii avocaților să facă din ziare extratereștri avioane și solnițe deși încă eram plin de pământ natal mai încolo unui bătrân parapsiholog îi schimb scutecele deși un critic amic scria că eu descopăr realitatea prin scris mai încolo unei bătrâne îi șlefueisc unghiile de fostă cântăreață la operă și zice că a stat la cafele cu picasso în timp ce două
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
acolo am învățat copii avocaților să facă din ziare extratereștri avioane și solnițe deși încă eram plin de pământ natal mai încolo unui bătrân parapsiholog îi schimb scutecele deși un critic amic scria că eu descopăr realitatea prin scris mai încolo unei bătrâne îi șlefueisc unghiile de fostă cântăreață la operă și zice că a stat la cafele cu picasso în timp ce două uriașe poloneze una cu coc candelabru și râs de ghepard ce din ochi oua peisaje din marchizul de sade
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
îmi dă un brânci și îmi repet că n-are sens să dau târcoale lumii eu mă ridic din așternutul sâmbetei morților și poruncesc să bată tobele o clipă am crezut că așa îmi voi petrece blândele clipe de acum încolo ascunzându-mă în privirea ta, iubite, ca-ntr-o rază ce crește repede în vid de-acuma știi și tu calea degeaba m-am temut că întunericul din podul bunicii din Anvers nu e decât un tuș pentru tatuaje suprarealiste
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
sarea de pe cămașă (o parte din noi se evaporă?) Viața mea: o sare amară Scenă de vînătoare (cu leul în final) E caldă încă în vatră cenușa - nu pot fi departe Săgețile lor vîjîie cu o jumătate de zi mai încolo S-au pictat în culorile pădurii au cîntat și-au bătut în tobe au desenat în țărînă vietăți de care se mai tem cu sînge de animal și-au scris numele pe tolbe au risipit vinul și-au iubit femeile
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
foarte gravă. Cei ce nu l-au ascultat, au ajuns să se certe crunt între dânșii. În două cazuri s-a ajuns până la omor. După asta, doctorul le lua o declarație pe proprie răspundere tuturor bolnavilor săi că, de acum încolo, vor vorbi doar pe proprie răspundere despre terapia urmată. Adevărul este că e foarte greu de spus dacă medicul nostru și-a pierdut într-adevăr toate cele trei case pe vremea cât a activat în sat. În primul rând, pe la
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
scenă, așa că o strîngea de braț plin de teamă și o supraveghea din ochi. - Nu-i nevoie să mă ții așa de bine - l-a liniștit Cristina calmă - tot n-aveam de gînd să traversez; nu vezi că bate vîntul încolo? - a ținut să explice arătînd gardul de peste drum. - Ar fi mai bine să nu mai faci chestii de-astea - a fost de părere Pați, pe punctul de a se enerva de-a binelea după aprehensiunile pe care le încercase. Cristina
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
drumul Decît la a prinde Copilul mi-l ridică în sus Cum pasărea cîntecul și-l ridică Deasupra Mă schimonosesc și el rîde Cu-aceleași buze ca și ale mele Singurele din lume Singurele din lume Care oricînd de acum încolo Vor putea spune despre mine A murit tata Vîrste M-am îndreptat spre vîrstele mele Precum spre niște orașe Tot mai neprimitoare Am fost mereu întîmpinat cu invidie Și dat în cele din urmă afară Cu pietre Rănile mi le-
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
nașterii mele Precum o piatră-n obraz te lovește luna aprilie ciudata lună a cadourilor fără sînge a orificiilor vegetale care țipă aidoma unei sirene de vapor a îngerilor îngenunchiați să-și lege șireturile luna aprilie ce mai încoace și-ncolo cînd coniacul în pahare tremură aidoma frunzișului pădurii. Peisaj Coline domoale de carne răcită prăpăstii de sînge-nchegat munți de oase transparente. Iat-o Iat-o: cultura de verbe cum de microbi o urmărim zi de zi pînă-i găsim antidotul o
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
Când vroiai să-ți numeri anii. Mi-ai spus că până la 19 Îi aveai bine chibzuiți, Ca într-o legătură de vise. Iar după aceea, venind în America, Ai început să le vezi umbra, Care îți ieșea în cale - Ba încolo, ba încolo, Chiar dacă o trimiteai Să te însoțească. Ea, nu și nu! Până când s-a hotărât Să-ți vorbească - de la egal la egal. Până când?, ai întrebat-o Până la mormânt. (a fost răspunsul) Cum așa?, te-ai oțărât, Tu femeie. Mârșavă
Poezii by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/2596_a_3921]
-
să-ți numeri anii. Mi-ai spus că până la 19 Îi aveai bine chibzuiți, Ca într-o legătură de vise. Iar după aceea, venind în America, Ai început să le vezi umbra, Care îți ieșea în cale - Ba încolo, ba încolo, Chiar dacă o trimiteai Să te însoțească. Ea, nu și nu! Până când s-a hotărât Să-ți vorbească - de la egal la egal. Până când?, ai întrebat-o Până la mormânt. (a fost răspunsul) Cum așa?, te-ai oțărât, Tu femeie. Mârșavă, umbra s-
Poezii by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/2596_a_3921]
-
vrea să mai ajung. Cum am rămas pe malul înalt, nici nu mai știu. Atâta știu, că totul mi se părea târziu Și pentru mine, totul a fost doar începutul. Eram la Prut, spre seară, eram doar eu și Prutul. Încolo, Basarabii, Bugeacuri, Bucovine, Și maluri după maluri se prăbușeau în mine. Un clopot, peste ape, mai stins și tot mai rar Înfiora tăcerea de peisaj lunar. Am stat într-o visare nici nu știu câte ore Cătând, prin ceața rară, la satul
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
Întreabă satirul. Ploaia de foc cade - O stinge mlaștina, fumegând, de turbă * Acolo e măgura, mai jos o prelucă Urc prin pădure după ciuperci. Oi înfundate una în alta, berbecii, vigilenți - Cicadele scârțâie pe o vioară nedată cu sacâz Mai încolo e butura, înspăimântătoare, Buhai de baltă în mătasea broaștei, Bunica spune: nu vă apropiați, Este fără fund, iar apa spurcată... Cerul mă urmează. Câte dintre cele care m-au inspirat știu asta? Iar celelalte au vreun câștig? Poate timpul va
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
monstruoasă unde gemeau oameni dispăruți care-și rugau moartea să vină și să-i ducă în ascunzișurile ei milostive Și noi treceam pe partea cealaltă treceam mai departe cu pași prudenți ne strecuram sub cerul (totuși) liber și ceva mai încolo prin ganguri și curți interioare scoteam tremurând din buzunarul de la piept sticla rece cu licoarea grețoasă dar salvatoare și o treceam de la unul la altul și plescăiam întărâtați de un fir de speranță și bucurie oarbă Așteptare Alarma din parcare
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
chat-uri, grupuri de discuție, de interese. Esențial este să fii reținut, ca o marcă, se devii brand prin repetarea reclamei pe produs. Ca și în cazul conservelor, spot-ul encomiastic difuzat la TV până la greață, suspendă de la un punct încolo întrebările cu privire la E-urile cancerigene și stârnește curiozitatea, pofta, în final reacția de acceptare. Socializarea este o reclamă în esență. Trebuie să te faci acceptat de grup prin ritualuri specifice de agregare (să bei, de exemplu, la cel mai gregar
Analiștii culturali by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/11107_a_12432]
-
se face întîi o domnișoară sastisită, flagelîndu-și tinerețea cu îngrijările anilor tîrzii și întinzînd cît poate de timpul, foarte puțin, dintre două cvasi-apocalipse. Pe urmă, o doamnă căreia natura i-a luat cochetăria, lăsîndu-i pasiunea excentrică, iar cultura (din '47 încolo) i-a luat blazonul literar, lăsîndu-i doar sertarul și refuzul. Apoi, și mai aproape de vremea noastră, două femei exersînd burlescul supraviețuirii, într-o carceră atît de absurdă că-ți vine să rîzi, atît de concretă că-ți vine să plîngi
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
comunicam, conștientizam cine sîntem și că avem o forță. Iar dacă vă uitați, astăzi, veți vedea că foarte mulți din generația aceea reprezintă ceva pentru societatea civilă, pentru România." Despre cultură, fără trucaje și false pretenții, vine vorba ceva mai încolo, cînd sînt chestionate două feluri de comunicare și de inducere a unor ierarhii. O mezonoptică emisiune TV și un festival de teatru cu perspective de-a deveni, de la anul, manifestare internațională, moderate, amîndouă, de aceeași doamnă. În privința emisiunii, ,trăim ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
mititele, în care pedeapsa și răsplata nu țin de directive, unde se-ntîmplă șunturi de destin cu neputință de oprit, în care sînt, e drept, bonități, dar nu abonamente la șansă. Vorbeam, ceva mai-nainte, de drumurile care, de la o bornă încolo, se mai întîlnesc prea puțin. Părerea post-'89 (așa se scrie cartea, dinspre un prezent ceva mai neclar decît trecutul pe care caută să-l explice) despre ce-a fost mult înainte sau, dacă vreți, clasica reevaluare a femeii coapte
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
poți scrie, și-acum, proză ŕ la page, chiar dacă atît de suferind-delicată. E, pe tema, ,la modă" cîndva, a ingineriei de suflete, recuperarea fără pietate, deși cu poezie (a tinereții, a amăgirilor...), a anilor trăiți în România de prin '50 încolo, pe care o face Oana Orlea (adică Marioana Cantacuzino) în cel mai recent roman al ei, scris în franceză, Alexandra iubirilor, de curînd publicat la Compania, în traducerea Elenei-Brândușa Steiciuc . O ,alergare" cu trenul (și, deopotrivă, o alergare de cai
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
lucruri. De mîncare se găsește oricum; mai ronțăi o coajă de pîine, mai bei după ea o cană cu apă, te descurci. însă fără vești, fără informații, fără știri de la unul la altul, fără să auzi o vorbă, încoace și încolo, chit că noutăți prea bune nu întîlnești, - dar, orișicît!...". Oare scriitorul însuși nu e însetat de ,vești", de ,informații", de ,știri", de vehicularea vorbelor în agora? Este un lucru observat că o femeie cînd se află pe un stadion unde
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
toate combinațiile posibile par epuizate, cînd mai toate tehnicile narative ori travaliile sonore au fost folosite pînă la oboseală, cînd a fost încercat pînă și imposibilul, prozatori și compozitori, laolaltă, cred cu fermitate că numai amănuntele vor conferi de acum încolo merit acelor opere importante în genul romanesc ori simfonic. Și nu e deloc întîmplător că la unii autori de romane aceste amănunte sunt de natură muzicală, așa cum (prin rezonanță?) la anumiți compozitori (nicicum neglijabili), o sumă întreagă de detalii sunt
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
gura propriu-zis mută. Dacă teama ar trebui să aibă o culoare și o densitate a ei, ea nu poate fi decât galben-leșioasă și extrem de bine pisată și de insinuantă, volatilă, deși indelebilă, asemeni unei pudre copleșitoare, lesne dusă încoace și-ncolo de cel mai slab vânticel... Încerc să ghicesc. Ce s-a întâmplat la 18 mai 1963, exceptând praful prezent totuși mai de mult în viața bucureșteană. Nu-mi amintesc nici un alt eveniment notabil, oricât aș căuta. Astfel încât mă mulțumesc cu
18 mai 1963 (variantă la Praful ) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11210_a_12535]
-
comunistă și, pe de alta, Occidentul. În urma expulzării din Rusia, Soljenițîn se pomenește trecînd, în numai cîteva ore, de la regimul asfixiant, de permanentă supraveghere polițienească, la regimul de libertate apuseană dintre granițele fostei RFG. Iar ceea ce se întîmplă de acum încolo cu scriitorul rus ține mai curînd de ficțiunea literară decît de memorii: Soljenițîn începe să se poarte într-un mod cum occidentalii nu se așteptau, și asta pentru că nimeni nu bănuise că psihologia acestui rus invulnerabil și trist, silit să
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
În plus, dispoziția sufletească pe care ți-o dă lectura nu poate fi întreținută decît, așa, repetînd-o în chip regulat. Fără repetiție nu există plăcere, cum fără repetiție nu există nici dependența pe care o capeți de la un moment dat încolo. Iar dependența poate fi recunoscută după un simptom inconfundabil: nu poți pleca undeva fără să iei cu tine o carte, sau nu poți să te așezi seara în pat fără să răsfoiești măcar cîteva pagini din ea. În schimb, reversul
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]