16,848 matches
-
de apă - Îndepărtarea vegetației - Decolmatarea albiilor pentru asigurarea tranzitării în condiții de siguranță a debitelor de viitura și a bunei funcționări a lucrărilor de apărare - Dragare (cu precădere la acumulări, după caz) Îmbunătățirea protecției Managementul scurgerii apei prin valorificarea mediului înconjurător - Implementarea soluțiilor bazate pe natură Realizarea de acumulări în zona amonte a bazinelor hidrografice / zona superioară a bazinelor hidrografice și îmbunătățirea practicilor de utilizare a terenurilor - Implementarea soluțiilor privind renaturarea / restaurarea cursurilor de apă Îmbunătățirea pregătirii (răspunsului la inundații) Consolidarea
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră. 1. MMAP este organ de specialitate al administrației publice centrale care realizează politica la nivel național în domeniile protecției mediului înconjurător, economiei verzi, biodiversității, ariilor naturale protejate, schimbărilor climatice, economiei circulare și gestionării deșeurilor, gospodăririi apelor, siguranței construcțiilor și amenajărilor hidrotehnice, silvic și cinegetic. Această instituție este autoritatea responsabilă cu rol principal în managementul riscului la inundații, integrează și coordonează acțiunile
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
implementarea măsurilor aferente managementului riscului la inundații pe care le implementează. ... 16. Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București este în coordonarea MCID, având între responsabilități: inventarierea și monitorizarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, caracterizarea și cuantificarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, managementul durabil al resurselor naturale și al mediului înconjurător, poluarea solului, schimbări globale, dezvoltare rurală, standard și metodologii privind resursele naturale și mediul înconjurător. ... 17. ANCPI, prin oficiile teritoriale, realizează înscrierea
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
le implementează. ... 16. Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București este în coordonarea MCID, având între responsabilități: inventarierea și monitorizarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, caracterizarea și cuantificarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, managementul durabil al resurselor naturale și al mediului înconjurător, poluarea solului, schimbări globale, dezvoltare rurală, standard și metodologii privind resursele naturale și mediul înconjurător. ... 17. ANCPI, prin oficiile teritoriale, realizează înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București este în coordonarea MCID, având între responsabilități: inventarierea și monitorizarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, caracterizarea și cuantificarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, managementul durabil al resurselor naturale și al mediului înconjurător, poluarea solului, schimbări globale, dezvoltare rurală, standard și metodologii privind resursele naturale și mediul înconjurător. ... 17. ANCPI, prin oficiile teritoriale, realizează înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor aferente sectoarelor cadastrale, inclusiv stocarea datelor. ... 18. CNC
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
și monitorizarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, caracterizarea și cuantificarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, managementul durabil al resurselor naturale și al mediului înconjurător, poluarea solului, schimbări globale, dezvoltare rurală, standard și metodologii privind resursele naturale și mediul înconjurător. ... 17. ANCPI, prin oficiile teritoriale, realizează înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor aferente sectoarelor cadastrale, inclusiv stocarea datelor. ... 18. CNC este o instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea ANCPI care asigură suportul tehnic de
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ... d) luciu de apă - suprafața exterioară a apei, având dimensiunile stabilite de limita dintre mediul acvatic și mediul înconjurător. ... Articolul 3 (1) Solicitanții compensațiilor sunt proprietarii ori concesionarii terenurilor din ariile naturale protejate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) își desfășoară activitatea în domeniul acvaculturii; ... b) dețin licență de acvacultură, în termen de valabilitate; ... c) dețin autorizație de mediu
HOTĂRÂRE nr. 216 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295266]
-
sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, călcare, argile, roci în general friabile și permeabile. Ultima formațiune străbătută de Jiu, zona de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. “ ; ... – Art. 5 alin. (3) lit. b): „(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt: (...) b) restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite
DECIZIA nr. 551 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299037]
-
înființării ariei protejate de interes comunitar. Suprafața bazinului acvatic este de 12.34 ha ceea ce reprezintă 1.66% din totalul suprafeței de protecție. De fapt lacul Cicoș este un ansamblu acvatic care deține atât luciu de apă cât și suprafața mlăștinoasă înconjurătoare. ... 2.3. Pedologie În cuprinsul sitului ROSCI0220 au fost identificate următoarele categorii: a. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasa Gleisolurilor (gleisoluri molice în clasificarea FAO-UNESCO și SRTS sau lăcoviști în SRCS). ... b. Soluri minerale condiționate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
TERSCHUREN J., 1996 - A classification of Palaearctic habitats, Nature and environment, No. 78, Council of Europe, Strasbourg, 194 p. [ISBN 92-871-2989-4]). DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă, Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă, București DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București. DONIȚĂ, N.
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
cum este cazul în Lacul Cicoș în care vegetația lemnoasă are un grad mare de acoperire. Succesiunea vegetației spre vegetația lemnoasă este probabil apărută din cauza degradării habitatului în care se găsește, a modificărilor hidrice, a drenării și uscării terenurilor înconjurătoare. Specie menționată în: - Lista Roșie a plantelor superioare din România, 1994 Oltean M., Neagrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihailescu S. Inst. de biologie, studii, sinteze, documentații de ecologie, Bucuresti, 1 :1 -52 - The IUCN Red
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
THE NIRAJUL MARE RIVER (MUREȘ COUNTY, ROMANIA), Studia Universitatis "Vasile Goldiș", Seria Științele Vieții, Vol. 27 issue 3, 2017, pp 163-170 DONIȚĂ, N., CHIRIȚĂ, C., STĂNESCU, V. (coords.), 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă, Redacția de Propagandă Tehnică Agricolă, București DONIȚĂ, N., PAUCĂ COMĂNESCU, M., POPESCU, A., MIHĂILESCU, S., BIRIȘ, I.-A., 2005- Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, București DONIȚĂ, N.
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
realizarea scopului propus. Astfel, ceea ce se propune ca activități de învățare reprezintă o ofertă accesibilă cu impact deosebit în rândul elevilor și cadrelor didactice în spiritul tematicii dezvoltării durabile. COMPETENȚE GENERALE (CG) CG1 Investigarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea CG2 Rezolvarea unor situații-problemă specifice diferitelor domenii de cunoaștere, prin construirea unor raționamente de bază, folosind metode și tehnici ale gândirii critice și creative CG3
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
investigare a realității, în vederea menținerii interesului pentru cunoaștere științifică și deschiderii către opțiuni pentru o carieră în domeniul astronomiei și științelor spațiale COMPETENȚE SPECIFICE (CS) ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE (EAI) CG1. Investigarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea Clasa: a V-a Clasa: a VII-a 1.1. Exersarea unor practici de observare directă sau indirectă a proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare - observarea
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea Clasa: a V-a Clasa: a VII-a 1.1. Exersarea unor practici de observare directă sau indirectă a proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare - observarea directă a bolții cerești, a constelațiilor, a sateliților, a meteorilor, a fenomenelor luminoase în Sistemul Solar, a mișcării aparente a Soarelui, a fazelor Lunii, a crepusculului de seară/dimineață etc; - descrierea unor fenomene legate de variația luminozității unor corpuri cerești
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
raportare la distanțe cosmice, poziția relativă a corpurilor cerești (conjuncții, opoziții, eclipse etc.); - compararea atmosferei Terrei cu a altor planete telurice în scopul colonizării acestora; stabilirea tipurilor de relații în sistemul Pământ- Lună-Soare. 1.2. Caracterizarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, pe baza observării directe sau indirecte, din perspectiva domeniului STIAM - prezentarea relațiilor dintre corpurile cerești/cosmice - Soare, Steaua Polară, constelații - și activitățile oamenilor în diferite perioade istorice (activități agricole, navigație, deplasarea în zonele deșertice etc.); - caracterizarea corpurilor cerești/cosmice după criterii fizice
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
stelelor, formă, dimensiune); - descrierea mișcării planetelor pe cer cu ajutorul aplicației Stellarium; - realizarea de postere după un anumit criteriu (de exemplu: constelații, caracteristici fizice ale corpurilor cerești, etc.). 1.2. Interpretarea integrată a relațiilor de cauzalitate dintre procesele și fenomenele lumii înconjurătoare, din perspectiva domeniului STIAM - simularea formării craterelor meteorice analizând modul în care viteza și unghiul de impact influențează dimensiunea acestora; - interpretarea, după criterii STIAM, a relațiilor de cauzalitate dintre Soare - Terra - Lună și a efectelor acestora asupra fenomenelor de pe
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
precum documentarea sau investigația, facilitând astfel, transferul de cunoștințe și dezvoltarea competențelor transversale. Competențele generale vizează dezvoltarea abilităților de a efectua activități și investigații individuale sau în grup, orientate în direcția cercetării, cu privire la procese și fenomene din realitatea înconjurătoare. Astfel, prin dezvoltarea comportamentului cognitiv investigativ, elevul va fi capabil să exprime opinii, să identifice soluții/variante de rezolvare a unei probleme, să aleagă soluția optimă care să îl conducă spre descoperirea de noi conexiuni, tipuri de relații între fenomene și
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
comportamentului cognitiv investigativ, elevul va fi capabil să exprime opinii, să identifice soluții/variante de rezolvare a unei probleme, să aleagă soluția optimă care să îl conducă spre descoperirea de noi conexiuni, tipuri de relații între fenomene și procese din realitatea înconjurătoare. Totodată, competențele generale au un grad ridicat de transferabilitate în toate domeniile cunoașterii. Puntea care leagă teoriile științifice abstracte de observațiile și experiența oferită de lumea reală este reprezentată de model (realizarea unor machete prin folosirea mijloacelor TIC, realizarea unor
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
complexitatea și nivelul de aprofundare să fie corelate cu nivelul de dezvoltare cognitivă a elevilor, a nevoilor acestora și individualizarea procesului de învățare. Introducerea conceptelor din cadrul domeniilor de conținut se va realiza intuitiv, pornind de la exemple din realitatea înconjurătoare, din domeniul astronomiei și științelor, de la experiența anterioară a elevilor și de la conexiunile intradisciplinare și interdisciplinare. Se recomandă utilizarea metodelor și mijloacelor didactice care să favorizeze învățarea prin descoperire, să stimuleze curiozitatea și creativitatea, precum și folosirea mijloacelor
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
absența unor criterii de evaluare clare; ● efort intelectual și voluntar intens din partea elevilor, care trebuie să respecte anumite standarde și rigori impuse de specificul acestei metode. Exemplu: Clasa a VII-a CG 1. Investigarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea C.S.1.1. Stabilirea tipurilor de relații între procese și fenomene, prin analiza comparativă a caracteristicilor acestora Conținutul: Situații-problemă generate de fenomene, procese și evenimente astronomice Metoda
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
informații privind regulile de protecție contra efectelor negative ale radiațiilor UV asupra organismului uman. Organizați informațiile într-o hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen". Model de rezolvare: Modelarea reprezintă metoda didactică modernă, participativă, care permite explorarea indirectă a realității înconjurătoare. Utilizată inițial ca metodă de cercetare, aceasta este valorificată de cadrul didactic pentru facilitarea dobândirii cunoștințelor despre "fapte, fenomene și procese petrecute la distanțe mari și greu de abordat în mod direct" (Ilinca, N., Didactica geografiei, 2007, p. 58). Modelul
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
N., Didactica geografiei, 2007, p. 59): informativă, de sistematizare (selectarea, organizarea, analiza și prelucrarea datelor specifice domeniului astronomiei), de integrare (compararea proceselor și fenomenelor cosmice, explicarea relațiilor de cauzalitate din spațiul cosmic), ilustrativă (redarea caracteristicilor esențiale ale elementelor din realitatea înconjurătoare), demonstrativă, euristică (documentare, investigare, evaluare), evaluare/autoevaluare, formativă și de perfecționare. Modelele pot fi clasificate după natura lor, după rolul îndeplinit, precum și după analogia lor cu originalul. În funcție de natura lor, pot fi: – modele obiectuale, "reproduceri în trei dimensiuni
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
unor comparații între aspectul acesteia în Emisfera Nordică, în diferite perioade ale anului (C.S.1.1., 1.2., 3.1., clasa a V-a, C.S.1.1., - clasa a VII-a); ... – diagramele redau sub formă grafică, concret și sintetic informații statistice despre procese și fenomene din realitatea înconjurătoare, din punct de vedere cantitativ și calitativ; pot fi utilizate pentru analiza, compararea, explicarea relațiilor de tip cauză-efect și realizarea unor corelații între fenomenele și procesele spațiale (C.S.3.1., 3.2., 3.3. - clasa a V-a; C.S.1.2., 2.1., 2.3., 3.1., 3.3
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]