12,381 matches
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
fie cercetate și publicate după normele occidentale de restituire filologică și științifică. Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
atacurile inamicului Stalin asupra familiei lui Troțki fac necesare mai multe referiri la pierderea primei soții și a tuturor celor patru copii, la relațiile reci cu fiul care i-a susținut activitatea politică, precum și la problemele cauzate altor rude mai îndepărtate rămase în Rusia de regimul stalinist. Perioada de exil este momentul în care Troțki se umanizează, transformânduse în naivul idealist înfrânt, ale cărui teorii și acțiuni generaseră dezastru. Îndepărtat de la putere și alungat din țară, umilit de eșecul acțiunilor sale
Ironia istoriei – Lecția lui Lev Troțki by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3100_a_4425]
-
în fața procurorilor. "Pe Traian Băsescu, eu, în tinerețea mea, îl aveam ca reper profesional și subliniez lucrul ăsta, profeisonal, dl. comandant Traian Băsescu a găsit soluția. Soluția, acel mesaj voalat pe care eu l-am interpretat că viitorul nu foarte îndepărtat mă va găsi pe drumuri. Adică pe drumurile de la Voluntari la Parchet", a mai declarat Pândele. "Eu Florentin Costel Pândele nu voi face plângere împotriva comandantului de navă Traian Băsescu, pentru că sunt bărbat", a spus primarul.
Pandele, decizie-surpriză după atacurile lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31038_a_32363]
-
de vărsat și ochi verzi-gălbui. Era măcinat de febra unei vieți irosite pe meleaguri străine, și fusese peste tot: în insule îndepărtate din estul Indiei, pe coasta africană și în porturile promiscue ale Americii de Sud. Lăuda depravarea cruntă din bordelurile Orientului Îndepărtat, unde femeile nu aveau, după spusele lui, „nici un fel de rețineri“. Erau, povestea el, „un teren deschis“. Suferea de afecțiuni fizice provocate de comportamentul său, ori cel puțin așa părea. Petice mari de piele i se desprinseseră de pe spate și
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
-a. Ajungând în clasa a X-a, îmi aduc aminte cum comiteam încercări de proză polițistă și de roman rebrenian. Asta s-a întâmplat până în jurul vârstei de 16 ani, când am descoperit că proza nu este un lucru foarte îndepărtat de poezie și că nu e imposibil să aduci în poezie ceva din narativitatea prozei. S-a întâmplat ca, intens magnetizat de Eminescu, apoi de Lucian Blaga și ulterior de Nichita Stănescu - asta între 16 și 20 de ani -, să
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
și-a luat zborul noaptea. Câteva litere lipsesc cărții spre a o face capodoperă, ne zice: „Pictorul pur a sfârșit/ printr-o mare smerenie/ pictează văzduhul gol”. Starea sa va fi o „dureroasă însoțire de moarte, dragoste și viclenie”, cu îndepărtat ecou rilkean. În de sine călătorind va parcurge hărți adormite, cartiere sănătoase ”în care nu e nici iarnă nici vară/ci numai o căldură elastică adaptabilă/ pentru-a ilustra Absolutul”. Va poposi în ograda cu nuci nurlii, pepeni cutezători și
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
spațiul fermelor din California (decorul capodoperei Of Mice and Men/Oameni și șoareci) unde, indubitabil, a fost impresionat de drama zilierilor itineranți, care munceau enorm, pe sume modice de bani, cu speranța (deșartă) că își vor achiziționa pămînt întrun viitor îndepărtat. Apoi, ca adult, Steinbeck a parcurs, complet, anii depresiunii economice (celebrul „crah” american), simțind fragilitatea socială și economică a unui sistem competitiv (după reguli sălbatice!). Cîteva dintre volumele lui importante sînt redactate în acest interval de prăbușire capitalistă. Ca atare
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
de cancer al răposatului Ernest Blot. Este singurul monolog atipic al cărții: un mesaj scurt, adresat celui dispărut de cineva aflat, la rândul lui, în anticamera morții, evocând un moment oarecare din trecutul lor comun și transformându-l întrun reper (îndepărtat, prin vocea memoriei) al fericirii. Al fericirii mărunte, singura posibilă. Coșmarul înstrăinării în cuplu e descris de Robert Toscano (în scena disputei din supermarket cu care începe cartea), dar capătă sens doar când cealaltă jumătate, Odile Toscano, îl completează cu
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
cu sfințenie pânzele care n-au părăsit niciodată casa Sadovenilor. Apoi lucru ciudat, acest om "frumos", cum se profila el în memoria afectivă a familiei, nu îi impresionase pe cei care-l cunoscuseră prin calitățile sale exterioare. O rudă mai îndepărtată, ce-l cunoscuse destul de bine și care, oricum, nu putea fi bănuită de subiectivism, vorbea despre "bogăția din lăuntru a lui Miti", iar distinsa graficiană și pictoriță care a fost Mariana Petrașcu, fiica marelui Gheorghe Petrașcu, cea care, intransigentă, își
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
poveste. Majoritatea pânzelor sale au rămas în cadrul familiei. "...Prindea încet-încet viață... în fața mea un tablou de o nemaipomenită sugestie. Fațada se ridica cu un relief extraordinar. Petele de verde și de alb ca niște fantasme stridente, ieșite dintr-un trecut îndepărtat. Cât despre cer, acel cer larg și înalt, grozav de înalt, era o adevărat poemă, de-un cenușiu încărcat parcă de toate ploile ce stăteau gata să cadă, având totuși și unele lumini, unele încercări de zâmbet... Pot însă să
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
fermelor din California (decorul capodoperei Of Mice and Men/Oameni și șoareci) unde, indubitabil, a fost impresionat de drama zilierilor itineranți, care munceau enorm, pe sume modice de bani, cu speranța (deșartă) că își vor achiziționa pămînt într-un viitor îndepărtat. Apoi, ca adult, Steinbeck a parcurs, complet, anii depresiunii economice (celebrul „crah” american), simțind fragilitatea socială și economică a unui sistem competitiv (după reguli sălbatice!). Cîteva dintre volumele lui importante sînt redactate în acest interval de prăbușire capitalistă. Ca atare
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
trăit în Occident și atât de puțini cei care au trăit în regimurile comuniste din Est? Protestul e cea mai recentă manifestare a unei stângi intelectuale care nu vrea să-i fie amintite păcatele dintr-un trecut nu atât de îndepărtat încât să aibă dreptul la uitare. Mie personal nu-mi este teamă de Big Brother. De acte de terorism, oho, mi-e groază! Dar, vorba lui Caragiale, asta e o altă căciulă.
Nu mă tem de Big BrOther by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2893_a_4218]
-
din partea revistei “Observatorul” de la Toronto diplome de onoare invitaților care susținuseră conferințe la Câmpul Românesc, prilej ca asistența să le cunoască impresiile cu care pleacă din acest for al românității, activând de aproape șase decenii ca un foc nestins În Îndepărtata Canada, țara multiculturalității. Nu am mai simțit ceva asemănător ca frățietate românească de când tânără profesoară fiind am intrat la Palatul Națiunilor Unite de la Geneva. Pe neașteptate ghidul ne-a spus că acolo călcăm pe pământ românesc. Aici, la Câmpul de la
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
cruzimilor place prin viteza asociațiilor de idei și prin intuirea proporțiilor dramei. Suita aberațiilor e descrisă cu ochi detașat, de unde și impresia că autorul se așază pe poziția lui Vogelperspektive, a păsării care vede totul de sus, ca un martor îndepărtat care iese din cadrul aberațiilor la care asistă. Și așa cum condiția reușitei unui banc e ca povestitorul să-și păstreze mina serioasă pînă la sfîrșit, nelăsînduse furat de hazul poantei, tot așa Pavlovici își păstrează aerul serios în mijlocul unor întîmplări de
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
Băsescu când spune că între mine și domnul Ponta ar exista o înțelegere pentru a trece Legea amnistiei”, a spus Crin Antonescu. El a subliniat că nu a existat nicio înțelegere între el și Victor Ponta, care a transmis “din îndepărtata Africă” aceeași poziție.
Crin Antonescu, prima reacție față de modificările aduse Codului Penal: Îi propun lui Zgonea REDISCUTAREA. Băsescu bate câmpii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33594_a_34919]
-
Gabriela Gheorghișor Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției, București, Cartea Românească, 2013, 182 pag. După un volum despre ficțiunile compensatorii ale „centrului“ pierdut, datorate unor scriitori ai Europei Centrale ( În căutarea centrului pierdut, Editura Art, 2011), prin Un țărm prea îndepărtat, Corina Ciocârlie rămâne
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției, București, Cartea Românească, 2013, 182 pag. După un volum despre ficțiunile compensatorii ale „centrului“ pierdut, datorate unor scriitori ai Europei Centrale ( În căutarea centrului pierdut, Editura Art, 2011), prin Un țărm prea îndepărtat, Corina Ciocârlie rămâne, oarecum, în aceeași zonă de interes. Chiar dacă acum explorează modul de a gândi sau de a imagina limita, în spațiile brăzdate de frontiere ale Mitteleuropei și ale Balcanilor, problemele sunt, în esență, aceleași (identitatea, alteritatea, călătoria, exilul
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
în ceea ce s-ar numi border studies (în paranteză fie spus, un studiu doct de frontierologie, prin prisma geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în 2009: Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație libertății speculative a spiritului analitic, de la simpla temă cu variațiuni la o fermecătoare artă a fugii. Într-un du-te-vino sprințar, autoarea sare de la potențialul fantasmatic al graniței
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
munți). La Corina Ciocârlie, fascinația frontierelor ascunde, în fond, fascinația ficțiunii: „Punând seducția frontierelor în relație speculară cu frontierele seducției, cartea de față și-a propus de fapt să exploreze arcanele ficțiunii literare ca tărâm de dincolo“. Un țărm prea îndepărtat este rodul unor rătăciri livrești, treceri de frontiere (geopolitice, culturale, de înțelegere), ca multiple seducții de lectură, dar și al discursului (circular) îndrăgostit de literatură (tot atâtea îndepărtări care apropie, precum în fabula arabă despre destin). Iar literatura, firește, este
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
de vedere, sunt epistolele inedite trimise lui Constantin i. Moisil (1876 - 1958), Panait Gh. Cantilli (1866 - 1956), Gheorghe L. Longinescu (1869 - 1939) și Barbu Theodorescu (1905 - 1979), în care se constată preocuparea esențială a istoricului pentru evenimente semnificative din trecutul îndepărtat sau din contemporaneitate. Epistolele lui N. iorga, fărăsă fie elaborate, sunt scrise într-un stil caracteristic inegalabilului portretist și narator. Mărturiile sale epistolare sunt niște veritabile documente ce se cuvin a fi decriptate, interpretate și integrate în exemplara biografie intelectuală
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
va rămâne indiferent de vicisitudinile sau noroacele care ne așteaptă. În sfârșit, vă strâng mâna cu căldură, și încă o dată felicitări pentru contribuțiile d[umnea]voastră la studiul lui Mircea Eliade. Sper să vă cunosc într-un viitor nu prea îndepărtat. Matei Călinescu * 5 decembrie 2006 Stimate domnule Mircea Handoca, Aș vrea, în primul rând, să vă mulțumesc că v-ați gândit la scrisorile mele către Mircea Eliade și-mi cereți permisiunea să le publicați. Întrucât nu știu ce conțin aceste scrisori, înainte de
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
una și alta, fiind poate dezorientați de duritatea acelor timpuri.» Doris Lessing sosea pe continent cu dorința disperată, cultivată în lungi ani de speranțe și dezamăgiri, de a reînnoda cu o tradiție, cu o origine mai mult sau mai puțin îndepărtată. Se stabilea, în 1949, în Marea Britanie, după ce-și petrecuse primii douăzeci de ani ai vieții pe tărâmurile fostei Persii și, apoi, în Rhodesia de Sud: «Îl țineam pe băiețelul meu deasupra marginii vaporului înalt și-i spuneam: «Uite, asta
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
cald În care Își Încrustase toată pătimirea unei generații a animat cu poeziile sale milioane de români. Versurile lui spulberaseră ziduri de temnițe, erau gloanțe de mitraliere care secerau neghina din lanul verde al țării. Ele pătrunseseră până În cel mai Îndepărtat sătuc, intraseră În inimile milor de Ioni și Gheorghe, tulburând până la demență fiara roșie. Deliu Iuliu Bălan, deținut la Aiud, În secția bolnavilor T.B.C., Își amintește: „Ne-au dat o cameră cu priciuri de lemn, suprapuse, acoperite cu câte o
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
din puținele fotografii de familie păstrate înfățișând-o pe Helga în prima zi de școală în 1936. O privești și nu poți să nu te gândești ce destin teribil o aștepta pe copila candidă din fotografie. Și asta, nu în îndepărtate evuri întunecate, ci în plin secol XX.
Desenele unei fetițe de 11 ani () [Corola-journal/Journalistic/3043_a_4368]