4,024 matches
-
a noțiunilor și proceselor abstracte specifice matematicii definită ca teorie a stucturilor abstracte ale tuturor formelor de existență și mișcare ale materiei. Există în matematica elementară nenumărate surse de inspirație, unele chiar relevatoare de căi atragătoare pentru imaginațiile cele mai îndrăznețe. Nu este nevoie de a folosi metode rafinate și bazate pe tehnici, care nu se asimilează decât cu prețul unei pregătiri de nivel superior pentru a beneficia de bucuria de a cunoaște matematica în fapte și realizări impresionante. Dar aceste
SURSE DE INSPIRAŢIE ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ. PRINCIPIUL CUTIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozlac Magda () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_899]
-
micuții de acum, care vor fi adulții de mâine, creativitatea va prinde noi contururi și-și va întinde aripile către mai nou, mai deosebit, mai durabil. Să urmăm măcar o parte din devizele Mihaelei Roco: gândiți-vă la cea mai îndrăzneață idee - mâine ea va fi cea mai nouă; duceți ideea până la capăt; o idee absurdă este totdeauna mai bună decât lipsa ei; prima idee care vă vine în minte, e cea mai bună; inspirați-vă din natură - este un izvor
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
interdependentă. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5, Brainstorming, Frisco, Sineling, ș.a.m.d.) stimulează creativitatea, comunicarea, activizarea tuturor copiilor și formarea de capacități ca: spiritul critic constructiv, independență în gândire și acțiune, găsirea unor idei creative, îndrăznețe de rezolvarea a sarcinilor de învățare. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină “identificarea subiectului
Învăţarea interactivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mariana Comănici () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1140]
-
anumit joc; 7. atitudinea față de activitățile școlare(succese sau insuccese școlare); 8. capacitatea de a stabili relații spontane, de a coopera, de a comunica, e a ajuta; trăsături de personalitate: temperament(exteriorizat, echilibrat, interiorizat), gradul de emotivitate (foarte emotiv, emotiv, îndrăzneț), aptitudini, caracter, creativitate; Volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor. Datele culese cu ajutorul observației au fost consemnate în caietul învățătorului. Redăm în continuare fragmente dintr-o fișă de observație curentă, completată pe parcursul desfășurării experimentului. Eleva: V. M. Clasa a IV-a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
solidarizarea cu șansele de emancipare (nu numai socială) a omului și ritmate de accente vitaliste și mesianice. E o poezie cu o retorică riguroasă - fără mari excese de grandilocvență -, o poezie conservatoare, deja desuetă prin raportare chiar la relativ puțin îndrăznețele înnoiri promovate de simbolismul românesc la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, și cu atât mai perimată la data apariției primului volum, în 1926, adică într-un moment în care lirica românească se racordase la revoluția modernistă
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
reconciliere între lirica angajată și un suprarealism îmblânzit, dar care nu mai păstrează nimic din spiritul originar. În Corp comun (1968) multe poeme au rimă, adesea pereche, expresia continuă să rămână ori simplificată, în maniera unui joc lingvistic nu prea îndrăzneț, ori abstractizată într-un mod pur formal, departe de adevărata viziune suprarealistă: „Regele vorbea în sala tronului./ Șambelanul își încerca norocul./ Sub tron o virgulă elegantă/ roșie ca focul./ Pe când regele rostea ultimele silabe/ regina umbla prin palat/ în patru
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
de o suspectă umilință, rupte și, din loc în loc, sacerdotale ca un comunicat al Sfântului Scaun, proclamă abandonarea totală a subiectivității pentru ca, odată instruit în limba necunoscută a materiei concrete, să poată fi îmbrățișat „un posibil gălbenuș al existențelor”. Gând îndrăzneț ca acela al lui Dionis care se visează Dumnezeu și se prăbușește. S. nu se pedepsește pentru cutezanța lui, și în altă elegie, a opta, una din cele mai frumoase, creează o țară nouă, Hiperboreea, locuită de ideile pure și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
foarte tânăr, T. era autorul unor proze caracterizate de o banalitate „căutată”, tratată cu grație și sensibilitate. Fără să se întrevadă însușiri frapant novatoare, se anunțau, fragmentar și cumva subteran, temele și viziunea viitoarei opere. Prozatorul devine rapid tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate, o proză de finețe, cu valențe simbolice și parabolice. După nuvela - sau micul roman - Reîntoarcerea posibilă (1966
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
relatări „obiective”, precum și adăugarea, aparent dezordonată, de straturi peste straturi, ce leagă mereu trecutul de prezent, conferă cărții o factură modernă. Cu Prețul singurătății T.-A. a dat un roman de analiză și de moravuri, de atmosferă, cu explicite și îndrăznețe, pentru epocă, implicații politice. Tocmai abordarea unor asemenea aspecte, ca și denunțarea lor cu vervă caustică au stârnit interesul publicului. Dramele personajelor, nu o dată victime ale regimului comunist, ca și specimenele din fauna morală a vremii erau recognoscibile, de aici
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
sunt folosite satira, parodia și caricatura. Sporadic apar și poezii cu referire la elemente mitologice, balade și chiar romanțe. Ironia își află locul și în povestirea scurtă, în anecdotă și în epistolă. O formă adecvată pentru afirmarea unor opinii critice îndrăznețe, des folosită de redactori, este schimbul de replici pline de subînțeles. Șarja este de multe ori rezultatul unor parafrazări după proverbe și maxime. Însoțite, de cele mai multe ori, de texte versificate, caricaturile sunt destul de reușite. Cel mai adesea acestea ilustrează alegerile
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
se ferește de o dogmatizare exclusivistă. Chiar dacă simte mai mult - și aceasta se întâmplă adesea -, nu vrea să spună nimic care depășește stricta informație și dispozitivele demonstrației raționale, păzite totdeauna de invazia entuziasmului logoreic. Iată rațiunea pentru care cele mai îndrăznețe deschideri ale criticului către atâtea noi vederi în cultura noastră nu înseamnă niciodată lansarea în aventură. EDGAR PAPU SCRIERI : Campanii, București, 1970; Marin Preda. Vocație și aspirație, București, 1973; ed. 2, București, 2002; Pădurea de simboluri, București, 1973; Arhipelag de
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
papagal”, care, „în rarefiata noastră publicistică, cu reviste apărând la mari intervale, asemeni ghiulelelor dintr-un tun răpciugos care se strică după fiecare tragere [...], sunt tirul rapid al unei mitraliere perfecte”. Numele noi lansate de publicația condusă de Arghezi „sunt îndrăznețe și dinamice, ca mugurii care au supt din seva unui pământ curățat de otrăvuri”, în vreme ce contribuțiile lui Mihail Sadoveanu și ale Otiliei Cazimir sunt criticate cu inclemența obișnuită a redactorilor de la U. Remarci acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
în țară, în 1856, se va angaja într-o zbuciumată carieră de gazetar politic. Colaborează la „Timpul”, „Secolul”, „Naționalul”, „Românul”, „Dâmbovița”, „Concordia” ș.a. Va conduce din 1859 gazeta „Reforma”, apărută cu intermitențe până în 1888. Se manifestă ca un ziarist liberal îndrăzneț, cu opinii proprii, având de suferit de pe urma mai multor arestări și procese de presă. În 1859 V. publică Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic, al cărei caracter, în subsidiar, era de pamflet politic îndreptat împotriva reprezentanților „reacțiunii”. Sunt
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
informație istorico-literară adunată acum. Vocația de istoric literar și editor a lui V. capătă noi valențe prin specializarea ca eminescolog, în vederea continuării ediției Eminescu, inițiată de Perpessicius în 1939. Astfel, între 1977 și 1993 se desfășoară una dintre cele mai îndrăznețe inițiative editoriale românești, V. având responsabilitatea - cum el însuși mărturisește - „de a conduce această ambarcațiune mulți ani, în vremuri nu tocmai favorabile întreprinderilor de această anvergură”. Au fost depășite cu demnitate dificultățile muncii pe manuscrise și periodice, disputele de breaslă
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
sunt de găsit, la primele lor încercări, personaje menite să își facă un nume: N. Batzaria, N. D. Cocea, St. O. Iosif, I. Popovici-Bănățeanul, Nuși Tulliu, Gh. Țițeica, viitorul matematician ș.a.); atribuiri, în cazul unor scrieri nesemnate. Curiozități, filiații destul de îndrăznețe (Petru Albulescu-Albastru, „un precursor al lui Urmuz”), ipoteze convingătoare (motivul ranchiunei lui Caion împotriva lui I. L. Caragiale), câte un flash surprinzător (Take Ionescu scriitor) colorează suitele de comentarii cărora supunerea canonică la obiect nu le diminuează elasticitatea. O măsură justă
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Întreținut cu Franz Joseph) și În Germania, au impus concluzia că, pentru consolidarea poziției externe a statului român, nu se putea miza doar pe scrutarea unor „circumstanțe favorizante” din combinațiile „diplomației continentale”, ci, mai ales, pe o mișcare politică internă Îndrăzneață ce să confere micului principat de la Dunărea de Jos o mai Înaltă titulatură și un sporit prestigiu. Era vorba despre proclamarea Regatului, act În privința căruia la Viena fuseseră exprimate, de „Înalte oficialități ale Dublei Monarhii”, temeri ca aceasta să nu
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
cu numeroase curricula postmoderne. Dar și acestea se dovedesc mult prea extravagante pentru a nu stârni noi suspiciuni. Mai ales tendința gândirii postmoderne de a înlocui obiectivitatea cu subiectivismul și raționalitatea cu iraționalismul generează spaime. Astfel încât anticipăm că doar sinteze îndrăznețe, „ultramoderne” vor putea conduce la apariția de curricula polivalente, pentru formarea lui multidimensional man, a „omului total”... În paginile care urmează vom urmări această devenire descriind curricula implicite, curricula clasice, curricula moderne și curricula postmoderne. Apoi vom consemna tendințele evolutive
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui Platon: Hosper pateres tQs sophías eisin kai hegemónes ( (Wsper patere" thv" sofía" eisin kai h(gemóne") - „șCei vechiț sunt părinții înțelepciunii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rosenkreutz? Desigur, nu! Era doar numele unei mișcări, personificarea mistică a unei doctrine. În germană, „Christian Rosenkreutz” înseamnă „Creștina Cruce cu Trandafiri”. Celălalt document ne dovedește că avem de-a face nu cu o mistică revelatio, ci cu un program îndrăzneț și doar aparent lipsit de pragmatism. Confessio nu este un „sunet de trompetă” precum Fama - este o chemare adresată tuturor savanților Europei să se adune atunci când „trâmbița Ordinului va suna cu toată puterea” pentru a rosti cu glas tare „ceea ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Oxford nu numai că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă tabără, fiind gata să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare. Doar John Heydon a îndrăznit să-și bată joc de această metamorfoză cameleonică. După întemeierea Societății Regale, în anii Restaurației, îndrăznețul astrolog și alchimist a scris The Voyage to the Land of Rozicrucians (Călătoria în țara rozicrucienilor), în care dezvăluia similitudinile majore dintre „casa lui Solomon” - descrisă de Bacon în Noua Atlantidă - și „Societatea rozicrucienilor” - descrisă în Fama fraternitas, utopia „invizibililor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
biologic și a celui psihogenetic. Unii exegeți, moderniști și postmoderniști, au admis că, într-adevăr, un curriculum educațional adecvat nu este altceva decât o continuare a programului genetic după care se produce dezvoltarea fizico-psihică a oamenilor. Este o viziune realmente îndrăzneață, cu perspective fabuloase pentru viitoarele „curricula supermoderne”. 12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinaretc "12.9.5. Curriculum bazat pe demersuri transdisciplinare" Acest model a fost propus de către L. D’Hainaut (1980)29. Este o creație specială pentru dezvoltarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
arta, muzica, teatrul, literatura); disciplinele „problemelor morale” (problemele sociale). Această bizară categorisire era considerată „democratică”, întrucât „cunoașterea” era restructurată în acord cu structura motivațională a intereselor cognitive ale elevului aflat în proces de formare și socializare. O tentativă și mai îndrăzneață i-a aparținut, în același an, lui Philip Phenix. Lucrarea sa Realms of Meaning (1964) abandona total tradițiile eficientismului și ambițiile pozitiviste ale teoriei curriculumului 8. El propunea o „nouă filosofie a educației” care anticipa gândirea pedagogică postmodernistă de pe pozițiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări curriculare postmoderne. Avem de-a face cu un domeniu științific nou, nestrăbătut încă de pioasa pedagogie creștină. De aceea deschiderea „cutiei Pandorei” solicita exploratori îndrăzneți. Se poate considera însă că pionierii au apărut, încă din anii ’70, pe valul „revoluției sexuale”. Ei (de fapt ele!) au fost: Mary Daly (1973); Germaine Greer (1970); Adrienne Rich (1976); Kate Millet (1971); Robin Morgan (1970); Ti-Grace Atkinson (1974
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]