5,200 matches
-
că de pe gheața și pământul acela înghețat m-am tras pe o movilă de zăpadă. Asupra mea se afla întreg echipamentul de front, inclusiv pătura în bandulieră, pe care am căutat să mă sprijin. Mă gândeam că până la ziuă voi îngheța acolo. Era un ger năprasnic de ianuarie. Aveam în minte copilul și întreaga familie. Ei m-au ținut în viață. Nu vream să mor până să-i văd măcar încă o dată. -Și ai stat acolo până la ziuă? -Nu. În liniștea
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
nu-și oprește a sa minte, Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte; Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși, Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț’ Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați; Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit, Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
om ascunzând cu discreție și stăpânire bărbătească o tragedie din propria-i familie. Când mi-a spus la telefon: ,,Doamnă, vă rog să-mi trimiteți mai repede notele să o mai prind în viață pe sora mea, la spital“, am înghețat. Deși sora își trăia ultimele clipe, profesorul Laurențiu Bădicioiu și-a făcut datoria impecabil față de concurenți, invitați, față de tradiția acestui festival care merge mai departe. Vă mulțumim, domnule Profesor!” VICTORIA MILESCU, București Membră a juriului la secțiunea Poezie Partajează asta
Victoria Milescu: Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” () [Corola-blog/BlogPost/339563_a_340892]
-
kinsman came And bore her away from me, To shut her up în a sepulchre În this kingdom by the șea. Și poate de-aceea în vremi de-altădat’ Lîngă mare, într-un regat Din nouri un vînt s-a pornit, înghețînd Pe frumoasă mea Annabel Lee; Și rudele-i nobile s-au arătat Să mi-o ia, să o ducă de-aci, S-o închidă-n sepulcrul cel întunecat Lîngă mare, într-un regat. Chiar serafii, nicicînd fericiți că noi, Pizmuindu
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
-n sepulcrul cel întunecat Lîngă mare, într-un regat. Chiar serafii, nicicînd fericiți că noi, Pizmuindu-ne priveau din țării - Da, așa s-a-ntîmplat (și cu toții o știu Lîngă marea cu ape-argintii) Că-ntr-o noapte un vînt se-abătu, geros, înghețînd, ucigînd pe Annabel Lee. The angels, not half șo happy în heaven, Went envying her and me- Yes!- that was the reason (aș all men know, În this kingdom by the șea) That the wind came ouț of the cloud
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
cloud by night, Chilling and killing my Annabel Lee. Îngerii n-au fost ferice nicicînd Că noi, pizmuindu-ne vii - Da! Și de-aceea (cum toți par a ști Lîngă mare, într-un regat) Vîntul din noaptea cu nouri porni înghețînd, ucigîndu-mi pe Annabel Lee. Dar iubirea ne-a fost mai presus de iubirea Celor mai bătrîni decît noi, doi copii - Celor mai înțelepți decît noi, doi copii - Și nici îngerii de sus, din țării, Nici demonii din funduri de-ocean
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
de la egal la egal. În scrisoarea Iisus din grădina Sfintei Sofii, Iisus al meu circulă prin lumea largă fără bilet de voie, fără indicatoare de circulație, merge la pas pe străzile cu pavajul spulberat de pikamerele comunitare, printre trupurile noastre înghețate de teamă pentru felia de pâine de mâine și nu pentru sufletul care a prins leucemie, se stinge sub drog ca-n beție. La vreme de secetă, fiecare țăran își comanda un Iisus confecționat din tablă.(Iisus care nu a
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
de teroare. „Ne uitam pe fereastră pentru că am văzut că toată lumea era agitată, toți fugeau, oameni, femei... leșinau, cădeau și am ieșit afară să vedem ce se întâmplă”, a spus brutarul. Când a văzut că doi bărbați înjunghiau oameni, a înghețat în primă instanță și nu a știu ce să facă. Apoi s-a dus și l-a lovit pe unul dintre atacatori în cap cu o navetă, relatează Associated Press. „Era o mașină cu difuzoare din care se auzea „plecați
Florin Morariu schimbă discursul presei britanice: „Românul-erou!” () [Corola-blog/BlogPost/339051_a_340380]
-
în continuare foarte actuală și își are originea recentă în cei 50 de ani de comunism. Manifestul comunist și mâna invizibilă Comunismul a însemnat pentru România 50 de ani de artificializare a relațiilor sociale. Spontaneitatea economiei de piață a fost înghețată și transferată pe câmpul luptei de clasă și, în loc de mâna invizibilă a lui Adam Smith, a fost adus manifestul lui Marx și experimentele comuniste ulterioare din URSS și China. Au apărut planurile cincinale, exproprierile, raționalizările, industrializarea forțată etc. România a
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum () [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
o furtună de vîrtejuri și noduri spațiale care înainta grăbită pe patru picioare ca patru pistoane, cu gheare uriașe rupînd hălci din pardoseala indestructibilă de impătrunzitium, un monstru zămislit de nebunie și coșmar se cabră în fața lor urlînd de-ți îngheța inima-n piept. „Iată!”, urlă drept răspuns Colonelul von Thorax făcînd spume cu sînge la gură, „Acesta este tovarășul credincios, mutacămila, o varietate mutantă a nobilului animal de pe Bunul și Bătrînul Pămînt, emblemă și mîndrie a CCC - Corpul de Comandouri
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
crezut și nu au acceptat să fie înregistrați în timp ce vorbeam. Așa că am băgat reportofonul la loc în traistă, am scos un carnețel și un pix și am început să notez. Am scris mai bine de zece foi, până când mi-au înghețat degetele pe pixul metalic. De fiecare dată când întrebam pe cineva de acolo de ce a ieșit să protesteze, mi se răspundea că are dreptul să o facă. Fără excepție, toți oamenii întăreau, în fața mea, dreptul lor de a își exprima
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” () [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]
-
Poezie > Cântec > ELOGIU VIEȚII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU VIEȚII Lui George Topârceanu Arici de noapte-nfometat -zeu prin pădurile virgine -... în ochii săi, două rubine, un șarpe mic a înghețat - război teribil:viață-moarte sub frunze reci de aluniș - luna-i privește-n taină, pe furiș, dar cui să-i țină, oare, parte?- final absurd: un râs zăltat se-nfurie pe amândoi și pier, pe rând, în colții lui, martiri sub
ELOGIU VIETII de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340789_a_342118]
-
că era bruiat de mama focului. Dar asta numai când te miști. Dacă stai locului, nu se mai aude nimic. - Mare pehlivan ești dom'le. Dacă te-ai prins, hai să-ți spun că nu-mi e rușine. Ziua îmi îngheață picioarele chiar dacă țin focul aprins. Și atunci ce am făcut? Am tăiat o fășie de polietilenă cam de un metru juma'te pe care am înfășurat-o cum înfășurau înainte soldații moletierele, până sub genunchi. Fâșâie al naibii, dar îmi
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
De fapt, formulă magică a „Școlii de la Păltiniș” are tot atâta bază reală cât și povestea plasată în wikipedia englezeasca după care Constantin Noica n-ar fi trăit la limita sărăciei, în cca 8 mp încălziți iarnă cu lemne, de îngheța peste noapte apă din lighianul în care se spală și n-ar fi mâncat la cantină comunistă a stațiunii, ci ar fi fost posesorul unei case de vacanță în stațiunea de la Păltiniș, unde l-ar fi invitat pe comunistul G.
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
munți silhui, amețitoare driadă, Minunea unde ar fi putut să șadă? Cum de tocmai la noi a nimerit? Dar, iat-o, se apropie de mine, Mă-nvăluie valuri de păr auriu, Cu brațele de gâtul meu se ține, M-aprinde, mă-ngheață printre suspine, Eu îi caut gura și-aud glas mieriu: -Scoală-te, iubitule, că e târziu! INVITAȚIE Te-aștept înfrigurat de-o veșnicie Să apari pe aleea mea de ceață. N-auzi cum deznădejdea mă răsfață Și ziua-mi întreagă e
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
pe aleea mea de ceață. N-auzi cum deznădejdea mă răsfață Și ziua-mi întreagă e sălcie? Noaptea nu se mai face dimineață Și umblă pe coclauri zurlie, Strugurii nu se mai coc în vie Și roua din privire îmi îngheață. Iubita mea născută dintr-un vis, Euritmia vieții-mi, fără tine, E un testimoniu abrogat, prescris, Un refren anacronic și fără bis. Lasă-ți izvorul cu-al meu să se-mbine, Hai să ne scriem povestea cu aldine! UNICAT Ne-
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ȘI CÂT SĂ MAI AȘTEPT? Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului De ce ma lași să-ngheț pe ram de dor iubite? De ce-mi pui rouă-nsângerată pe obraz? Îmi mor pe buze arse, sute de cuvinte, Iar tu nu ești, să-mi faci lumină-tristul azi! Fluturi se-ntorc și înfloresc din nou petale, E primăvară
ȘI CÂT SĂ MAI AȘTEPT? de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341018_a_342347]
-
POEME) Autor: Ștefania Oproescu Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului TROIENE Umbla gândul meu hămesit după tine Cerșind măcar o oprire în troiene Măcar o amăgire a focului mocnit din paie Cât să nu înghețe de tot răsuflarea celui singur Adulmeca mirosul trupului tău Lăsat în urmă, piele lepădată de șarpe Poteci de întuneric despica în jungla viscolului Care-i fura din ospăț ultima nebunie Gândea gândul că s-ar întoarce acasă Simțea deja căldura
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
inimii nici luna, nici răsăritul nu vor risipi pulberea clipei dilatată într-o lagună ascunsă de vederea unui mâine flămând gata să ne mestece gustul rătăcirii. CĂDERE Mi-ai speriat zborul cu bruma picurată pe aripi am retezat năucită aerul înghețat până în marginea cuibarului unde zămislisem de atâtea ori raze de lumină. Dimineața, pleoapele au desenat clipe în care n-am mai încăput amândoi. Orbi, am căzut din visare Fiecare în colivia lui. ÎNDRĂZNEALĂ Îți voi colora zborul din ce in ce mai rar Ca
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
îmbrăcat în doliu și mi-ai strivit culori Și cum mai plânge dorul și ce de iarnă vine! Când vara-mi înflorea pe buze, flori de viață Tu m-adăpai cu stropii sărutului nebun; Mă picurai albastru. Azi,umbrele mă-ngheață Și tu zâmbești a toamnă...eu,''mai rămâi'' îți spun... Tu nu-mi auzi chemarea și cum aș vrea să strig Pe urmele tăcerii, o clipă să mai stai! Apun însingurată în toamne și ce frig Ne plouă peste umeri
NU MĂ VINDE IERNII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341256_a_342585]
-
scurt: “Fă poze, că eu trebuie să schimb filmul în aparatul celălalt.” Aveam aproximativ 12 ani și în fața mea erau cam 60 de perosane, plus primarul și asistentul primarului. În momentul când mi-am dat seama de responsabilitatea primită am înghețat, nu am mai mișcat și mi s-a făcut rău de emoție... de nu am mai văzut nimic în fața ochilor, ha, ha, ha, acum râd, dar atunci nu aveam deloc chef de râs. - La ce evenimente din domeniul tău ai
CLIPE TRANSFORMATE ÎN AMINTIRI DE NEUITAT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341239_a_342568]
-
răsărise sub o tufă spinoasă. De bucurie, și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând, ea s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce-l umbreau. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului... și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin, și o picătura de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CUM SE NAȘTE CÂNTECUL Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Umbre înghețate-n dansul lunii,fantomele... păsări cu cerul smuls din aripi, femeia departe cu mirosul de busuioc al părului pe umerii gândurilor mele. Iluziile casei, dorințe rătăcite, noduroase însemnări de cuvinte, distilerii de vise, ceasuri de întâmplări de care ne separă
CUM SE NAŞTE CÂNTECUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341368_a_342697]
-
scriu alfabetul. îmi amintesc de tunel. număr treptele trapezului în care mă mișc în urcare. cade o hârtie de ceva mai sus. nu știu când se termină scara. sper că la etajul nouă nu va deveni spirală. mi-e frică. îngheață trupul. degetele simt tastele ca pe cuburile de gheață din paharul alergătorului de cursă lungă. îl vor ucide pentru a-l reînvia. pasăre va fi într-un anotimp al golurilor repetabile și reinterpretabile. tac. Referință Bibliografică: trapez / Anne Marie Bejliu
TRAPEZ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341391_a_342720]
-
mea ai viza de flotant Sub sânul stâng ești cetățean cu drepturi. Dar îți voi revoca un drep fundamental Pentru că tu pulsezi în mult prea multe piepturi. Îți voi închide poartă dinspre stradă Ferestrele-s-inchise cu șapte mari zăvoare, Ai să îngheți în ierni de așteptări și doruri Și tot n-ai sa-ntelegi durerea mea cea mare. Tu esti un vechi ziar uitat pe-o masă Într-un vechi birt cu mușterii săraci, Care intre-o tigare și-o cinzeaca Joacă
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341413_a_342742]