2,611 matches
-
expunând copilul la simple asocieri între cuvinte și lucruri (S. Skinner, 1957).Cealaltă teorie susținea că limbajul este “prins” simplu de copil, ca un aliment prin expunerea la vorbire. Aceasta deoarece se credea că, copilul se năștea cu oarecare structuri înnăscute pentru achiziția limbajului (Chomsky, 1965) și ca atare, nu era nevoie de niciun fel de învățare sau de o comunicare mai deosebită cu un alt vorbitor(Popa, M., 2002). Prima teorie s-a reflectat în metodologia oralistă, structurată static a
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
cu mijloacele limbii), matematică, muzică. Copiii sunt imaginativi si au un potențial creativ fantastic. Este felul lor natural de a fi. MODALITĂȚI DE EVIDENȚIERE A CREATIVITĂȚII LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ La preșcolari, capacitatea creatoare comportă în primul rand trăsături de personalitate înnăscute, susceptibile de dezvoltare prin educație. Fiecare copil normal dezvoltat “fizic și psihic” posedă un anumit act creativ, care poate să se manifeste sub diferite forme. Contribuția testelor de creativitate poate fi apreciată din două puncte de vedere; calitatea cea mai
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
Continuând analiza definițiilor date conceptului de competență, apare necesitatea delimitării noțiunii de competență didactică de conceptele folosite în definirea ei, cum ar fi, de exemplu, aptitudine și vocație pedagogică. II.2. Aptitudine pedagogică și competență Aptitudinea pedagogică, sinteză de factori înnăscuți și dobândiți, naturali dar și de natură socială, este o aptitudine specială. Aptitudinea pedagogică apare ca o particularitate individuală care „surprinde și transpune în practică modalitatea optimă conform particularităților elevilor de transmitere a cunoștințelor și de formare a intereselor de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
mai neașteptate situații ivite în procesul educativ, prin pasiunea și sinceritatea demersurilor acțiunilor pentru realizarea unor proiecte. Drept urmare, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligență, voința de desăvârșire. 3 P. Gelu, N. Mitrofan, Dimensiuni psihologice ale competenței didactice în Revista de psiholigie, nr. 2, 1982, pp. 129 149 4 S. Marcus (coord
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
educație, în special; o este un mecanism explicativ pentru unele din schimbările semnificative ce au loc în structura cognitivității sociale, oricare ar fi stadiul dezvoltării/evoluției copilului, tânărului sau adultului; o are statut de practică civilizatoare, ameliorativă care datorează resorturilor înnăscute și educației o substanțială corporalitate de gânduri, sentimente și experiențe; o dă consistență analizei personalizate a trăirii relațiilor umane de tip comunicativ, experiențial, psihoafectiv, de conducere și, în mod deosebit, constantelor stilului empatic; o consacră ideea de posesie de către elev
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Competența interculturală implică capacitatea de a înțelege comportamentul membrilor unei culturi și de a te comporta într-un mod adecvat față de aceștia. Competența interculturală este abilitatea de a comunica cu succes cu oamenii din alte culturi. Această capacitate poate fi înnăscută sau poate fi dezvoltată/ îmbunătățită. Structura și modalitățile de dezvoltare a competenței interculturale În contextul educațional, competența interculturală se referă la capacitatea profesorului de a facilita, în rândul elevilor, comunicarea între culturi, de a promova valori precum: toleranța, acceptarea celuilalt
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
înceapă să vorbească el își formează câteva deprinderi ce nu țin de limbajul oral, cum ar fi arătatul cu degetul, privitul, încercarea de a atinge, de a ajunge la ceva. Astfel, el învață folosind limbajul corporal. Fiecare copil are abilități înnăscute de a dezvolta un limbaj. Fiecare individ are capacitatea de a achiziționa un limbaj. Oricum, fiecare individ dezvoltă propriul limbaj folosindu- se de metode diferite. Copiii care nu prezintă vreo deficiență își dezvoltă limbajul flosindu-se de abilitățile verbale, auditive. Aceste
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Pe un plan paralel cu dezvoltarea cunoștințelor astrologice și-a croit calea, în această vale a superstițiilor, doctrina și practicile magiei. Deoarece atât astrologia cât și magia reprezentau forma activă a relațiilor omului cu natura, ele reprezentau manifestarea spiritului științific înnăscut al rasei umane, și prin aceasta însuși titlul de glorie al civilizației ninivo-babiloniene față de contemporaneitate. Când efecte miraculoase erau obținute pe căi pământești (chimice, fizice sau medicale), magia era numită albă sau naturală; când instrumentul întrebuințat era spiritul diavolului, magia
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de activitate nervoasă reprezintă nucleul temperamentului, dar nu trebuie redus doar la ea, temperamentul fiind o formațiune mult mai complexă decât sistemul nervos, corespunzătoare temperamentului fiind manifestarea și dezvoltarea particulară a tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos este înnăscut și nu își pierde identitatea pe parcursul vieții, ci se dezvoltă în condiții mai complexe, căpătând nuanțe emoționale, modelându-se în condiții de activitate profesională. Caracterul organic și implicit ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
tendință de a domina în relațiile cu ceilalți, de a-și impune cu orice preț punctul de vedere, de a da frâu liber unor porniri primare, cum ar fi ura, răutatea, agresivitatea etc.Agresivitatea nu trebuie considerată ca un instinct înnăscut, ci ca o formă firească de adaptare și de afirmare pe plan social, ci ca un răspuns, ca o atitudine adaptată la o situație dată, în funcție de care poate să apară sau dispară să se intensifice sau să se atenueze.Agresiunea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mai descoperind câte un amănunt trecut cu vederea, și împărtășindu-i-l fiului său... Chiril pretindea că în fiecare seară personajele arătau altfel, ca și cum peste zi se deplasaseră sau schimbaseră vorba. Reta, despre care el spunea că avea un simț înnăscut al valorilor, era în culmea admirației. Bine, dar tabloul acela era o adevărată avere!... Le paiement de la dîme, scris cu litere negre pe fondul unui ecuson aurit, părea o adăugire, ca și rama, tot aurie, în bună stare, specialistul descoperise
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
plastice însuflețite de sentimentul obârșiilor, rămas intact chiar dacă buletinul indică o adresă ieșeană, parcursul unei vieți. Farmecul narativ, ingenuitatea trăirilor, plasticitatea imaginilor fac din satul botoșănean unde s-a ivit în lume un univers pământesc și cosmic totodată. Practic, talentului înnăscut i-au trebuit șapte decenii până când să izbucnească năvalnic ca o apă de munte și este de așteptat ca acest miraculos izvor să continue irigarea imaginației autoarei și bucuriile noastre pline de nostalgia trecutului aureolat de fantasmele visului” (Valentin Ciucă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și reglează funcțiile celulelor NK, B și Ț. Induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și blochează maturarea și proliferarea celulelor NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și inhiba producerea unor citokine de către celulele Th2. Interleukina - 23 ÎL-23 este membră a familiei ÎL-12 și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
plantare de la nivelul labelor. 6. Semne particulare. Câinele poate să prezinte din naștere o serie de anomalii sau semne particulare, ori să le dobândească pe parcursul vieții ca urmare a unor boli sau răni În lupta cu alți patrupezi. Ca particularități Înnăscute la această rasă menționăm criptarhidia, ce presupune reținerea testiculelor În punga testiculară și apariția la naștere a pintenilor, care constituie o anomalie cu mare putere de transmitere ereditară, având la bază o genă dominantă, ce se poate manifesta (transmite) după
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
totul altul este factorul-om În cadrul dresajului unde Îndeplinește un rol cu mult mai complex În formarea deprinderilor utile scopului propus. De aceea dresajul se face de către un profesionist cu pregătire specială În materie, care Întrunește unele calități și Însușiri Înnăscute, printre care primează atașamentul față de specia canină. În cadrul procesului de dresaj și pentru reușita acestuia nu este suficient să ne bucurăm doar de calitățile și de deprinderile spectaculoase ale câinelui, ci este nevoie ca și dresorul să dispună de anumite
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
dresajul de disciplinizare reprezintă, de fapt, preludiul la dresajul propriu-zis care, de regulă, Începe odată cu Împlinirea vârstei de 10 luni și continuă până la 18 luni. După cum s-a mai spus, prin dresajul de disciplinizare se urmărește păstrarea și dezvoltarea Însușirilor Înnăscute, precum și transformarea lor În sensul dorit de om, fiindcă În starea lor originală nu pot fi pe deplin folosite În folosul omului. Prin această primă activitate se urmărește de fapt schimbarea, până la limitele posibilului, a firii câinelui, dacă nu ceva
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cățelul cumpărat sau provenit din prăsilă proprie, este una dintre metodele ce se folosesc În cursul dresajului de disciplinizare, pentru deprinderea cu lucruri noi și concrete, care devin reflexe. În perioada dezvoltării lui filogenetice și ontogenetice, câinele posedă unele reflexe Înnăscute pe baza cărora se formează altele, prin dobândire. Plăcerea și neplăcerea se realizează prin recompense și, respectiv, prin pedepse. Aici intervine deja arta educatorului și dresorului, care trebuie să-și pună și să răspundă la Întrebări precum: când, cu ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
rasei. Pe lângă anumite comportamente instinctuale cu care câinelelup se naște, incluse În zestrea lui genetică și transmise pe cale ereditară, mai poate dobândi și unele comportamente ce derivă din procesul cunoașterii și dresajului care, ulterior, le pot modifica pe 161 cele Înnăscute, cum ar fi situațiile În care dintr-un câine cu temperament limfatic, molatic, care răspunde anevoios la stimulii externi, pe baza unui dresaj adecvat, Îi pot fi valorificate calitățile superioare dobândite de la ascendenții Îndepărtați, devenind de la sine sau prin descendenții
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
superioare dobândite de la ascendenții Îndepărtați, devenind de la sine sau prin descendenții săi un câine vivace și deosebit de util pe parcursul vieții. Sunt și situații când comportamentele formate prin Învățare, pe baza dresajului, de exemplu, se manifestă mai devreme decât un comportament Înnăscut, ce corespunde dezvoltării sale somatice. Comportamentul care precede pe cel cu care s-a născut câinele este datorat, În mare parte, unei predispoziții de a prinde și de a Învăța cu ușurință și repede un exercițiu față de ceilalți patrupezi contemporani
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
apare la femelă după naștere, când din instinct se luptă pentru apărarea puilor. Reactivitatea afectivă a femelei față de pui, cât și cea agresivă față de persoanele care Încearcă s-o deposedeze de căței până la Înțărcare, de pildă, este un mecanism instinctual Înnăscut, specific oricărei rase de câini, inclusiv al corciturilor maidaneze. Reacțiile arătate, cât și hrănirea cățeilor, presupun un anumit comportament din partea cățelei, anti sau post partum, care se manifestă, de regulă, stereotipic și la anumite intervale de timp. Considerăm că tot
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prădător nu este specific câinelui-lup, deși face parte din aceeași specie ca lupul (canis lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută În structura lui genetică. De pildă, lupul preferă carnea de cervide (cerb, căprioară, ciută etc.), pentru vânarea cărora folosește tehnici specifice pe timpul urmăririi și răpunerii lor, ceea ce motivează Înclinația lupului de a le devora cu o voluptate ieșită din comun
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este ori tinde să fie transformată În sugestie. Bariera logică și critică respinge orice element care nu dă impresia de motivare bine intenționată. Hipertrofia barierei logico-critice determină apariția barierei filozofizării. 2. Bariera inconștientă intuitiv-afectivă - Orice persoană posedă un set negativist Înnăscut. Înainte de dezvoltarea completă a conștientului (sistemul verbal și gândirea critică conștientă), copiii reacționează adesea Într-o manieră negativă la inputul sugestiv. Acest mecanism slăbește pe măsură ce copiii cresc dar nu dispare; el rămâne ascuns În spatele barierei logico-critice care se dezvoltă la
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
de iluzionare și luciditate, infatuare propagandistică și conștiință a participării europene efective. Obsesia de a ne face cunoscuți, recunoscuți, consacrați, elogiați de Europa are această origine și ea trădează, mai presus de orice, o aspirație organică, spontană, un sentiment elementar, înnăscut, de coexistență și coparticipare. Căci cum s-ar putea explica altfel reacțiunea lui Zilot Românul față de domnitorul Hangerli, care ne-ar fi... compromis în fața Europei (erou și scenă cu desăvârșire obscure și perfect ignorate de Europa): Stricase acea mărire ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
subiective: nervozitate, neliniște, tensiune. Anxietatea stabiă denotă o permanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca amenințătoare un larg diapazon de situații, reactionând la ele printr-o stare de alarmă. În urma cercetării este confirmat că agresivitatea are atât un caracter Înnăscut cât și dobândit, În sensul că băieții prin bagajul lor genetic, sunt mai predispuși la acte violente decât fetele. S-ar parea că aceștia Îsi cenzurează mai greu impulsivitatea. În sprijinul caracterului dobândit al agresivității s-ar parea că sau
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]