14,475 matches
-
pe deplin firea controversată a oamenilor, dar și necesitățile de dezordine ale puterii cea care, paradoxal ar părea interesată preponderent de ordine și ambianță pașnică! După cum știți desigur, din cele mai vechi timpuri, filozofii au încercat să definească omul prin însușirea sa de bază, respectiv dacă este o ființă fundamental bună, sau dimpotrivă! Argumente aveau și unii și ceilalți, așa că, până la urmă, au ajuns la concluzia că ființa umană se naște neutră din acest punct de vedere, noțiunea de bine sau
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii de limbi străine și de abilități pentru realizarea unor lucrări de agrimensură(hotărnicii) cu care erau însărcinați tot mai des de către domnie sau banul Olteniei, precum și pentru însușirea și aplicarea normelor de drept tradițional și scris cu care se confruntau în exercitarea atribuțiilor. În mai multe rânduri domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut prilejul să constate la fața locului în Oltenia, evoluția și comportamentul unora dintre boierii olteni atunci când
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
sale): „Deși am 67 de ani de viață și cam tot atâția de Rucăr, nu pot spune nici acum că îl cunosc pe rucărean. Totuși, trăind o viață aici și formând atâtea generații, voi încerca să creionez un portret al însușirilor sale. Rucăreanul este un om al obștii cu un acut simț al proprietății, posesiunii, bunului său în general. A moștenit libertatea de a decide el și numai el asupra avutului său. Tocmai de aceea nu s-a reușit cooperativizarea la
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu poate fi înfățișat în chip nu este nici om, ci vreun avorton. Vezi, prin deșartele tale cuvinte, ce deduci că este Iisus Hristos, cel ce, pentru imensa lui
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
El constată paralelismul între cuvântul despre Iisus Hristos și icoana Lui. Căci și cuvântul zugrăvește în mintea ascultătorilor un chip al lui Iisus Hristos... A nega lui Iisus Hristos putința de a fi zugrăvit în icoană, înseamnă a nega toate însușirile Lui trupești, deci a cădea în dochetism. Nicăieri nu se spune că Iisus Hristos a fost fără chip. Icoana aceasta arată că a avut chip, a luat chip de rob, după cum spune Sfântul Apostol Pavel la Filipeni 2,9. În
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
modestia, bunul simț, corectitudinea, puterea de muncă, onestitatea și altruismul. Vedeți, postura în care m-ați pus aceea de a mă caracteriza, este o postură destul de incomodă pentru o persoană cu bun simț pentru că se simte stânjenit vorbind despre propriile însușiri, deoarece într-un interviu sunt greu de dovedit și pot fi acuzat de un anumit subiectivism, de aceea doar percepția celorlalți poate fi dovada afirmațiilor mele. MDP: Ce aveți în lada cu zestre spirituală, pe cîte cărți v-ați semnat
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
modestia, bunul simț, corectitudinea, puterea de muncă, onestitatea și altruismul. Vedeți, postura în care m-ați pus aceea de a mă caracteriza, este o postură destul de incomodă pentru o persoană cu bun simț pentru că se simte stânjenit vorbind despre propriile însușiri, deoarece într-un interviu sunt greu de dovedit și pot fi acuzat de un anumit subiectivism, de aceea doar percepția celorlalți poate fi dovada afirmațiilor mele.MDP: Ce aveți în lada cu zestre spirituală, pe cîte cărți v-ați semnat
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
folosință prevăzut în Convenția nr.86/2014 încheiată cu proprietarii. Acțiunile din umbră nu se opresc aici. Marketingul educațional maghiar, pornit ca o avalanșă menită să înghită cât mai mult din învățământul românesc se pretează inclusiv la tertipuri de genul însușirii imaginii Colegiului Național „Unirea” prin asocierea cu Liceul Teologic Romano-Catolic. Elevii care își desfășurau activitatea școlară la Colegiul Național „Unirea”, care s-au atașat de școala lor, de profesori și de colegi, sunt primii care suferă de pe urma pericolului desființării claselor
SEMINŢELE URII ÎN JOCUL PUTERII (COLEGIUL NAŢIONAL UNIREA -TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350632_a_351961]
-
cunoaștere. Așadar, ceea ce numim "minte" este în același timp și lucrarea, energia ei (ansamblul gândurilor și al imaginilor inteligibile), dar și esența sufletului, inima sau principiul unității persoanei. 2. Despre facultățile minții Mintea dispune de un ansamblu foarte complex de însușiri, energii a căror clasificare e greu de făcut și, de aceea, în toate cazurile, relativă. A recurge la o împărțire înseamnă a delimita, a secționa mintea în două, despărțind nelegitim energia minții de esența ei. Unitatea acestora este nu numai
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
un singur lucru: omul este înzestrat cu capacitatea de a primi în sine, în mod intim, pe Însuși Dumnezeu, cu condiția ca mintea să-și adune întreaga lucrare în nucleul său ființial, adică să coboare în inimă. „Mintea-energie”. În redarea însușirilor minții ca lucrare, vom avea în vedere o expunere generală, urmând ca, într-un studiu aparte, să detaliem mecanismele interne ale gândirii. Am văzut că facultatea rațional-cognitivă în ansamblul ei include în sine și intuiția, pe care o putem numi
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
manifestă doar în partea inferioară a minții, numită "dianoia" (organul rațiunii) [10] . Rațiunea e numită putere inferioară în sensul că este proprie minții ca energie, ca mișcare, pe când intuiția este mai profundă, ținând de nucleul intim personal. Rațiunea este, așadar, însușirea centrală a minții ca energie. Ca putere a minții, rațiunea cuprinde la rândul ei mai multe puteri de care se folosește și care îi dau expresie: cugetul, imaginația, atenția, memoria. Prin ele rațiunea operează cu categorii discursive, concepte, idei, imagini
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
de operații de prelucrare, interpretare și verificare a informațiilor..." (Golu și Dinu, 1972) [15] , ci este o putere a minții care poate exprima revelarea lui Dumnezeu din adâncul inimii. Ba, mai mult, se afirmă că rațiunea nu este numai o însușire spirituală, ci și o "recapitulare sinoptică a modului în care există omul ca alteritate personală [...] Deși creată, natura omului a fost înzestrată cu posibilitatea modului de existență dumnezeiască ce se manifestă în general prin darurile rațiunii, liberului arbitru și suveranității
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
care constituie obiectul ei de cercetare este nu numai necesar, ci și interesant de observat. Într-un dicționar de psihologie, mărturie tristă a mentalității materialiste din vremea comunismului, psihicul are următoarea definiție: "modalitate superioară a existenței biosociale, ansamblul de stări, însușiri, fenomene și procese subiective ce depind cu necesitate de mecanismele cerebrale [...] Psihicul este inseparabil de materie, dar nu se identifică cu aceasta întrucât este numai însușire a materiei superior organizate..."altceva" decât materia Vom analiza în linii generale întâi atitudinea
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
vremea comunismului, psihicul are următoarea definiție: "modalitate superioară a existenței biosociale, ansamblul de stări, însușiri, fenomene și procese subiective ce depind cu necesitate de mecanismele cerebrale [...] Psihicul este inseparabil de materie, dar nu se identifică cu aceasta întrucât este numai însușire a materiei superior organizate..."altceva" decât materia Vom analiza în linii generale întâi atitudinea psihologiei față de această chestiune, apoi pe cea a Sfinților Părinți. Psihologia este definită ca fiind "", așadar al tuturor mecanismelor psihice ale omului. Alte definiții spun, în
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mânia în "vigoarea nesfârșită a dorului ce se bucură de ele"sunt de-o ființă și împreună-veșnice" cu sufletul, "neputând fi tăiate sau despărțite întreolaltă"biruite de covârșirea slavei"odihnindu-se de lucrarea lor". Și nu e vorba aici de însușiri periferice, ci de însăși cunoștința ei, care se stingenirvana" budhistă? Nicidecum! Tot Sf. Maxim ne lămurește acest lucru, vorbind de "mobilitatea nemișcată" sau "nemișcarea mobilă". Între Dumnezeu și mintea curată nu va mai fi nici o distanță spațială, în sensul că
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
raționale: laudă adusă lui Dumnezeu, slujire [60] , contemplare. Găsim însă și precizări care par să infirme această viziune. Sf. Maxim vorbește de o înlăturare totală a lucrărilor naturale ale minții, care sunt " [61] . Cu alte cuvinte, mintea ar rămâne, dar însușirile ei ar dispărea, mintea "". Și nu e vorba aici de însușiri periferice, ci de însăși cunoștința ei, care se stinge [62] . Avem de-a face, atunci, cu o anihilare, cu o paralizare a minții, ceea ce ar însemna un fel de
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
precizări care par să infirme această viziune. Sf. Maxim vorbește de o înlăturare totală a lucrărilor naturale ale minții, care sunt " [61] . Cu alte cuvinte, mintea ar rămâne, dar însușirile ei ar dispărea, mintea "". Și nu e vorba aici de însușiri periferice, ci de însăși cunoștința ei, care se stinge [62] . Avem de-a face, atunci, cu o anihilare, cu o paralizare a minții, ceea ce ar însemna un fel de "" budhistă? Nicidecum! Tot Sf. Maxim ne lămurește acest lucru, vorbind de
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
care poate duce până la declanșarea unei catastrofe cosmice. Sigur, în cauză se află așa-zisul fenomen uman. Dacă nici un animal nu s-ar putea împotrivi raționalității inerente naturii lui, în schimb omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa după „chipul și aemănarea lui Dumnezeu”. Drama existențială a omului se află în funcție de acest mare privilegiu
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
fenomen uman. Dacă nici un animal nu s-ar putea împotrivi raționalității inerente naturii lui, în schimb omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa după „chipul și aemănarea lui Dumnezeu”. Drama existențială a omului se află în funcție de acest mare privilegiu al zestrei sale native și se măsoară în zilelele noastre, mai ales, cu atitudinea lui
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
care poate duce până la declanșarea unei catastrofe cosmice. Sigur, în cauză se află așa-zisul fenomen uman. Dacă nici un animal nu s-ar putea împotrivi raționalității inerente naturii lui, în schimb omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa după „chipul și aemănarea lui Dumnezeu”. Drama existențială a omului se află în funcție de acest mare privilegiu
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
fenomen uman. Dacă nici un animal nu s-ar putea împotrivi raționalității inerente naturii lui, în schimb omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa după „chipul și aemănarea lui Dumnezeu”. Drama existențială a omului se află în funcție de acest mare privilegiu al zestrei sale native și se măsoară în zilelele noastre, mai ales, cu atitudinea lui
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
noastră cea spre ființă [epiousion] dă-ne-o nouă astăzi” înseamnă calitatea nobleței și ființei ei, prin care e mai presus de toate ființele, iar în înălțimea măreției și sfințirii ei întrece toate făpturile; iar cea de-a doua exprimă însușirea folosului și utilității ei. Căci atunci când spune „cea de toate zilele”, arată că fără ea n-am putea duce nicio zi viața duhovnicească. Iar când spune „astăzi” arată că trebuie luată în fiecare zi [cotidie esse summendum] și că dăruirea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
creației, pe când psalmul 103/104 prezintă dezvoltat același tablou. Aici este înfățișată și Providența dumnezeiască. Psalmii 80/81 și 134/135 condamnă deșertăciunea închinării la idoli. În general, psalmii dogmatici sunt "ecoul fidel al întregii revelații mozaice asupra firii și însușirilor lui Dumnezeu, ei nu spun nimic care să nu fi fost deja explicit expus în Pentateuh". Ceea ce realizează acești psalmi este prezentarea mai concretă și mai penetrantă a doctrinei revelate. Psalmii de cuprins moral Superioritatea Legii Domnului este expusă în
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
pot aplica lui Dumnezeu deoarece: "A Ta este ziua și a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina și soarele. Tu ai făcut toate marginile pamantului, vară și primavară Tu le-ai zidit" (ps. 73, 17-18). Neschimbabilitatea și veșnicia sunt însușiri definitorii ale Ființei divine, celei mai presus de timp și spațiu, în acest sens psalmistul scrie: "Împărația Ta este împărația tuturor secolelor, iar stăpânirea Ta din neam în neam" (ps. 144, 13). Dar Dumnezeu nu este numai creatorul lumii ci
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
cei ce se tem de El (ps. 102, 13). Dar dacă Dumnezeu este atotbun și ocrotitor al creaturilor Sale, El este în egală măsură și drept și va cere la momentul potrivit fiecăruia socoteală pentru faptele sale. Dreptatea este o însușire dumnezeiască care nu este anulată prin iubirea sau bunătatea Sa. "Dumnezeu va judeca popoarele" declară sentențios psalmistul (ps. 7, 8). El "cearcă inima și rărunchii tuturor". "A gătit scaunul Său de judecată și va judeca lumea, cu dreptate va judeca
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]