3,459 matches
-
internare. Bolnava rămînînd diabetică, a fost monitorizată de nutriționist. II. A doua complicație mixtă, dar și severă, după operații rezecționale pe pancreas o constituie, așa cum aminteam, fistulele pancreatice mixte, însoțite de peritonită mixtă, enzimatică și peritonita banală. Complicația este rar întîlnită, dar cînd este diagnosticată impune reintervenție precoce, însoțită de conduită medicală complexă. Vom descrie complicația, apropo de existența ei în practica noastră cotidiană. Obs.: Bolnav tînăr, de 32 de ani, a fost internat de urgență pentru traumatism sever abdominal, peritonită
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
soluțiile de continuitate de la nivelul anastomozelor digestive. Astfel, se pot întîlni următoarele forme de fistule de acest gen: - fistule esofago-jejunale, de la nivelul anastomozelor cu ansă în „Omega” sau cu ansă jeunală în „Y”, Montprofit-Roux; - fistule gastro-jejunale; - fistule gastro-duodenale, mai rar întîlnite, și nu în ultimul rînd - fistulele care apar la nivelul construcțiilor anselor defuncționalizate: - fistulele jejuno-jejunale, apărute la piciorul ansei Roux, sau - fistulele jejuno-jejunale, apărute la piciorul ansei în „Omega”. VI. Fistule multiple mixte, ce pot umbri mersul postoperator al acestor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ar fi derivarea traiectului fistulos în stomac, mai rar în duoden. Cînd fistula pancreatică este generată de colmatarea canalului pancreatic principal în special de calculi, operația care suprimă obstacolul canalar poate duce implicit și la închiderea fistulei, cazuri mai rar întîlnite. în cazul cînd fistula pancreatică este secundară unui caz de fals chist de pancreas marsupializat, cazuri care nu se mai întîlnesc în practica curentă, operația de elecție este pancreatectomia stîngă, dacă sediul fistulei este corporeo-caudal. în celelalte cazuri, o derivație
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
canalului glandular. în afară de dificultatea amintită, cateterizarea canalului Wirsung pentru radiografiere poate determina, postexplorare, și pancreatita acută, prin efracția canalului și pătrunderea enzimelor pancreatice în interstiții, generînd autodigestia glandei. Un caz din literatură este deosebit de concludent; - recidiva fistulei este destul de frecvent întîlnită, recidivă care are mai multe cauze, dintre care cea de a deschide mai multe canalicule pancreatice și de acini în timpul secțiunii pancreasului care pot fi sursa apariției unei noi fistule; - leziunea canalului Wirsung, în special, dar și neobservată, poate genera
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
laterală. Vindecare definitivă. Revenind la operația de fistulectomie împreună cu pancreatectomie zonală, putem preciza că această intervenție chirurugicală pentru reducerea fistulelor pancreatice să se indice și să se practice cît mai rar cu putință; complicațiile fiind prea mari și prea des întîlnite, față de beneficiile aduse. Totuși, autorii francezi, printre care am cita pe Mallet-Guy, sînt de părere că operația mai sus citată, efectuată în condiții bune în urma unui diagnostic radiologic, fistulografia și Wirsungografia, dar și echografic, duce la rezultate bune. Capitolul XXII
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
bilio-digestive anastomotice sau mixte: a - fistule coledoco-jejunale, coledoco-duodenale, mai rar - și fistule coledoco-gastrice. Le vom prezenta, pe scurt, prin intermediul schițelor, pe care le vom completa, tot schematic, și cu tratamentul chirurgical aplicat numai la unele tipuri de fistule, mai des întîlnite.Vom descrie, în continuare, și b - fistulele colecisto-jejunale, colecisto-duodenale, tot mai rar întîlnite, din cauza indicațiilor mai restrînse, ca și fistulele colecistogastrice. Vom continua cu c - fistulele formate între căile biliare intrahepatice, cu jejunul și stomacul, după așa-zisele drenaje
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Le vom prezenta, pe scurt, prin intermediul schițelor, pe care le vom completa, tot schematic, și cu tratamentul chirurgical aplicat numai la unele tipuri de fistule, mai des întîlnite.Vom descrie, în continuare, și b - fistulele colecisto-jejunale, colecisto-duodenale, tot mai rar întîlnite, din cauza indicațiilor mai restrînse, ca și fistulele colecistogastrice. Vom continua cu c - fistulele formate între căile biliare intrahepatice, cu jejunul și stomacul, după așa-zisele drenaje biliare retrograde. Vor fi enumerate aceste fistule anastomotice. a - fistulele coledoco-digestive care pot
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
prin schițe, și tratamentul chirurgical al uneia sau al alteia dintre aceste fistule, știind că principiul curei chirurgicale este același. Iată fistulele bilio-digestive, care pot apărea după operațiile pe pancreas. începem cu fistulele coledoco-digestive. 1. Fistulele coledoco-jejunale, cele mai frecvent întîlnite, se pot produce pe jejun, atît pe jejunul montat ca ansă în „Y”, cît și pe jejunul montat ca ansă în „Omega” și mult mai rar - pe jejunul utilizat în ansă continuă. Anastomozele între calea biliară principală și jejun pot
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Astfel, fistulele colecisto-digestive se pot clasifica după cum urmează: 1. - fistule colecisto-jejunale, care pot fi fistule după anastomoza veziculei biliare cu jejunul, cu ansă continuă, sau după anastomoza pe ansa Roux ori pe ansa în „Omega”; 2. - fistule colecisto-gastrice, mai rar întîlnite, din cauza indicațiilor mai reduse ale acestui tip de derivație; 3. - fistule colecisto-duodenale, întîlnite, de obicei, în operațiile de derivare a bilei cu scop paliativ și de necesitate. Cauza acestor tipuri de fistule digestive poate fi rezumată astfel: calitatea pereților celor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fi fistule după anastomoza veziculei biliare cu jejunul, cu ansă continuă, sau după anastomoza pe ansa Roux ori pe ansa în „Omega”; 2. - fistule colecisto-gastrice, mai rar întîlnite, din cauza indicațiilor mai reduse ale acestui tip de derivație; 3. - fistule colecisto-duodenale, întîlnite, de obicei, în operațiile de derivare a bilei cu scop paliativ și de necesitate. Cauza acestor tipuri de fistule digestive poate fi rezumată astfel: calitatea pereților celor două segmente de anastomozat, care se referă la inflamația cronică de talia jejunitelor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
poate fi rezumată astfel: calitatea pereților celor două segmente de anastomozat, care se referă la inflamația cronică de talia jejunitelor sau colecistitelor, sau edemelor celor două segmente anatomice. Poate fi enumerată aici și calitatea tehnică, dar aceasta este mai puțin întîlnită. Vom descrie, prin intermediul schițelor, cele trei categorii de fistule colecisto-digestive, iar în continuare, tot schematic, și tehnica ce închide aceste fistule. 1. Fistula colecisto-jejunală, produsă după anastomoza veziculei biliare, lateralo-lateral, cu o ansă în „Omega” ( Fig.123). Tratamentul chirurgical al
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
la nivelul celor trei anastomoze biliopancreato-digestive, după pancreatectomii drepte, care pot fi duble, triple sau chiar quadruple, cauza lor, de cele mai multe ori, fiind necroza în întregime a anselor defuncționalizate. Conținutul drenajului fistulei putînd fi biliar, pancreatic sau digestiv; sînt rar întîlnite. Astfel, putem întîlni quadruple fistule anastomotice formate pe ansa defuncționalizată Montprofit- Roux, ansa în „Y” (Fig. 135) sau quadrupla fistulă anastomatică formată pe ansa defuncționalizată în „Omega” (Fig.137). Cauzele cele mai frecvente ale acestor fistule sînt cele care se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
în care informația crucială este ținută ascunsă chiar pînă la sfîrșitul narațiunii, este des întîlnit în proza polițistă, unde informațiile semnificative și indiciile, cunoscute autorului și cîteodată chiar și detectivului ficțional, sînt ascunse cititorului. Astfel de informații ascunse sînt des întîlnite și în literatura „înaltă”, bunăoară identitatea binefăcătorului lui Pip în Marile speranțe sau a părinților lui Esther în Casa umbrelor. Abstractizarea masivă din diverse discipline academice umaniste presupune că există un nivel abstract al istoriei din care derivă toate narațiunile
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
tip de cadență narativă; dacă legăm cadența de judecăți privind viteza povestirii întîmplărilor. Cu alte cuvinte, pledez pentru o percepție a cadenței ca viteză cu care se povestește ceea ce se spune nemijlocit. 3.2.3. Rezumatul și scena Mai des întîlnite și mai interesante ca cele discutate mai sus sînt prezentarea relativ accelerată și aceea relativ lentă - cunoscute ele în urma descrierii interpretative a poeticii lui Henry James realizată de Lubbock, ca rezumat și scenă (Lubbock, 1921). Pe scurt, cadența este accelerată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cutanate tardive 8. Extragerea unor materiale de proteză cum ar fi ulei, bile, bureți 9. Sindroame dureroase postpahipleurite masive sau postintervenție chirurgicală 10. Sechele ale tratamentului chirurgical: cavități restante, cavități ale lojei de rezecție pulmonară [49,50]. Cele mai des întâlnite sindroame posttuberculoase la nivel toracic sunt: 1. Sindromul bronșitic cronic, 2. Sindromul de supurație pulmonară retrostenotică, 3. Distrofia buloasă, 4. Sindromul cavitar restant negativ, 5. Fibroze interstițiale difuze după tuberculoza miliară, 6. Fibroze dense cu lobite fibroase retractile sau fibrotorace
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și contaminare), de condițiile de transport la laborator (asepsie, durata transportului, temperatura) și de cultura pe medii corespunzătoare [159-161]. În era preantibiotică în majoritatea cazurilor au fost izolați Streptococcus pneumoniae și Streptococi Beta hemolitici. După anul 1955 cel mai frecvent întâlnit a devenit Staphylococcus aureus. În anii 1970 s-au izolat mai frecvent bacterii aerobe, doar 15% din empieme erau produse în exclusivitate de anaerobi [162]. În ultimii ani bacteriile aerobe gram pozitive care au fost cel mai frecvent izolate din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de obicei în stadii avansate [164,165]. În studiul lui Marina și Civen, 1993-1995, bacteriile anaerobe dețineau procentul cel mai ridicat în etiologia empiemelor toracice; dintre acestea F. nucleatum, Prevotella spp, Peptostreptococcus spp. Bacteriile aerobe Gram pozitive cel mai frecvent întâlnite sunt: Streptococcus pneumoniae, Streptococcus viridans, Streptococcus pyogenes, Streptococcus Beta hemolitic, Staphylococcus aureus, Staphylococcus hominis, Enterococcus fecalis, Microccuc spp, Corynebacterium spp. Bacteriile aerobe Gram negative cel mai des identificate sunt: Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Haemophylus influenzae, Escherichia coli, Proteus mirabilis, Salmonella
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
curentă în homeopatie, fără de care această terapeutică nici n-ar putea fi concepută, este clasificarea indivizilor pe bază medicamentoasă. Tipologia medicamentoasă homeopatică este o clasificare întemeiată pe criteriul analogiei dintre anumite tipuri de indivizi, mai mult sau mai puțin bolnavi, întâlniți curent în viața de toate zilele și tipurile asemănătoare, realizate de intoxicațiile cu diverse substanțe medicamentoase. Pe această bază, homeopații au ajuns să individualizeze în marea masă a indivizilor umani, o serie de tipuri morbide fundamentale, denumite tipuri medicamentoase, purtând
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
face parte integrantă din succesul recuperării. Invalizii, după accidente cerebrale dramatice, își concentrează toate energiile pentru a redeveni cum au fost. Conform legilor de funcționare a creierului, recuperarea poate fi numai parțială. Decizia luată de conștiința lui IK este rar întâlnită și poate avea loc în creiere foarte dotate. Această decizie de cunoaștere-conștiință a jucat un rol în dirijarea energiei cerebrale în sens creator. Încercările de recuperare se lovesc deseori de deziluzii, dezamăgiri și tristeți care dăunează procesului de recuperare. IK
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ca o fotografie de altădată, devine implicit martor și inițiat în labirintul memoriei. "Dilemateca", anul IV, nr. 32, ianuarie 2009 Hey, Mr. Tambourine Man... Personaj emblematic al contraculturii americane, Hunter S. Thompson afirmă, prin scrisul său, o autenticitate a percepției întâlnită doar în cazul vocilor furioase ale anilor '60 și '70, artiști rock și outsideri de toate genurile ce au demascat chipul trist și desfigurat al Visului American. Spaime și scârbe în Las Vegas* a apărut în 1971, fiind dovada vibrantă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tulpini. În centrul petelor apar fructificațiile cu spori sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ciuperci 3.2.7. Putrezirea semințelor germinate și tinerelor plantule Pythium sp., Phoma betae, Aphanomyces sp., Fusarium sp., Rhizoctonia solani În anii cu primăveri umede, la sfecla semănată în terenuri mai grele și cu lipsă de fosfor, este des întâlnită această boală. Condițiile deosebite din aceste terenuri sunt favorabile înmulțirii nematozilor, care vor crea mici leziuni, prin care una sau mai multe ciuperci din sol vor intra și vor produce putrezirea semințelor germinate sau a tinerei plantule. Atacul poate fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formarea fructificațiilor de rezistență. Cea mai eficace metodă este însă, folosirea de soiuri de trifoi rezistente la făinare, așa cum este soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor pete mici galbene, ce cu timpul cresc, se unesc și ocupă suprafețe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un an la altul prin resturile vegetale rămase în sol și prin semințele infestate. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin perișorii de pe rădăcini sau prin stomatele (deschiderile naturale) de la marginea frunzelor. Transmiterea prin sămânță infectată este mult mai rar întâlnită, dar nu imposibilă. În timpul vegetației, rănirea frunzelor produsă de diferite insecte sau de limaxi (melci fără cochilie) creează porți de intrare pentru bacterie sau de ieșire a gomei din nervurile înnegrite. Boala apare frecvent pe solurile cu pH = 5,6-6
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]