5,014 matches
-
de semnalizare luminoasă și acustică. ... Articolul 62 Comandamentul Național al Jandarmeriei este abilitat: a) să aprobe, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiții și să urmărească executarea acestora la termenele stabilite; ... b) să stabilească normele de întrebuințare, întreținere și reparare pentru tehnică specială din dotare; ... c) să execute controlul mijloacelor materiale și bănești, repartizate marilor unități și unităților subordonate; ... d) să exercite orice alte atribuții conferite prin lege, în domeniile asigurării materiale și financiare. ... Capitolul 7 Dispoziții
LEGE nr. 116 din 5 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121020_a_122349]
-
a județului Bihor și de Secția jurisdicționala a Curții de Conturi a României. În motivarea excepției se arată că, potrivit prevederilor art. 139 alin. (1) din Constituție, Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public și nu asupra societăților comerciale cu capital privat. Pentru acest motiv prevederile art. 19 lit. d) sunt neconstituționale. Exprimându-și opinia, Curtea de Apel Oradea consideră, la rândul său, că prevederile
DECIZIE nr. 100 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124929_a_126258]
-
comunicare poate fi utilă în culturile caracterizate prin colectivism vertical, cum ar fi China, în timp ce comunicarea directă poate fi chiar sancționată. în timpul comunicării, indivizii culturilor colectiviste folosesc frecvent formula verbală "noi", pe cînd individualiștii folosesc pronumele "eu". în culturile verticale întrebuințarea cuvintelor este diferită în funcție de statutul persoanei cu care se vorbește. Aceste diferențe în utilizarea cuvintelor nu este frecventă în culturile orizontale. De fapt, limbajul utilizat de indivizii din culturile colectiviste adesea nu necesită folosirea pronumelor "eu" și "tu" așa cum se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adaos de legume f. mărfuri alimentare Subiectul III (15P) Scrieț i pe foaia de răspuns în drepul literei corespunzătore spațiului liber cuvântul potrivit: Proprietățile mărfurilor sunt........(a)........ale produselor, iar ..........( b)....... sunt proprietățile cele mai importante ale produsului. Valoarea de întrebuințare este dată de totalitatea........(c) .........unui produs . Subiectul IV (30P) Prezentați defin ițiile termenilor ce apar în integrama de mai jos. Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. Test 6 Domeniul de aplicare: pentru elevii claselor
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
Scrieț i pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Materiile prime și materialele determină: a. calitatea produselor fin ite; b. calitatea și diversitate sortimentală; c. gradul de satisfacere a nevoilor clienților; d. proprietățile produselor finite; e. valoarea de întrebuințare. 2. Factorii externi ai păstrării care acționează asupra proprietăților mărfurilor sunt: a. regimul de depozitare, ambalaju l, proprietățile bio logice; b. stadiul de prelucrare tehnologică; c. starea de salubritate; d. temperatura, compoziț ia chimică, umiditatea relat ivă a aerului; e
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
o funcție ideologică și rațională?". Revin, în final, asupra semnificației celor două concepte prin care am enunțat titlul acestei lucrări, "stil vestimentar" și "dezirabilitate socială", termeni care, în cadrul teoretic în care au fost analizați, fac trimitere către caracterul normativ al întrebuințării îmbrăcămintei: hainele sunt purtate (stilul vestimentar) conform normelor și valorilor sociale considerate de dorit (dezirabile) de o proporție semnificativă a populației. Variația stilurilor vestimentare adoptate de indivizi provine nu atât dintr-o alegere de natură estetică, ci mai degrabă din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Alama se utilizează la: fabricarea tablei, barelor, obiectelor strunjite, racorduri, nipluri, bare laminate, țevi, elice de vapoare și obiecte de uz casnic. Alama este un aliaj de cupru și zinc, galben-auriu, maleabil, ductil, ușor de prelucrat cu numeroase și variate Întrebuințări În industrie. Tipuri de alamă: - alamă galbenă (<80% Cu); - alamă roșie sau ”tombac” (>80% Cu). Meserii actuale: turnător de bronz. În urma turnării bronzului În forme se obțin: - piese turnate și prelucrate mecanic din aliaje feroase și neferoase cu bază de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a lecturilor nonliterare, științifice, prezente în manualele de limba română (vezi supra). Nu cunoaștem dacă existau sau nu indicații în programă despre obligativitatea „prelucrărilor”, dar credem că abordarea aceasta dorește să legitimeze prezența acestor texte și să le dea o întrebuințare mai conformă cu scopurile predării literaturii. Papadopol găsește trei scopuri ale acestora, dar pe linia formării culturii generale, din perspectivă integrativă și transdisciplinară: „să fixeze mai bine, în sufletele copiilor, asociindu-le în chip surprinzător, atâtea idei disparate, din domenii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-a și una din cele 2 ale clasei a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cele 2 ale clasei a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasei a IV-a.” (1925: 86-88). Ortografia se va preda după cum urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
urmează: „1. scrierea literei mari; 2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2. despărțirea în silabe; 3. scrierea cuvintelor compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în prima clasă gimnazială la 2 în ultima clasă, iar complexitatea lor crește de la scrierea cu litere mari la formele relativului care
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
al XX-lea - printr-un proces firesc de evoluție -întârziat însă de primul război mondial, încep să se scrie primele metodici numite „îndreptătoriu”, „povățuitoriu”, „conductor”, “îndumător” chiar „dascăl”, utilizându-se și termenii „didactică” și „metodică”, ultimul dintre aceștia cunoscând o întrebuințare mai largă. 3. Lucrarea lui Paul. I. Papadopol, din 1925 este prima lucrarea destinată învățământului secundar și este structurată din perspectiva reformei școlare de la 1896, care stipula ca limba română să fie predată pe patru mari direcții: lectura, gramatica, compunerea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
configurarea unui cadru mult mai pragmatic și mai logic - i se pare autoarei - a educației europene sau transoceanice decât al celui românesc extrem de nepractic, dar multitudinea judecăților și argumentelor entimematice fac dificilă înțelegerea. Revenirile sub alte denumiri la aceleași concepte, întrebuințarea improprie a termenilor, uneori încărcați metaforic întrețin echivocul. Probabil că o disjungere mai clară între filosofia acestei strategii sau politici educaționale neromânești și - din acest unic motiv considerată - net superioară, și furnizarea modelului declarat împrumutat într-o formă brută, din
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
15 mart. 1984, p. 4. [interviu consemnat de Gabriel Năstase]. [18] BUTIRI, VALERIA, Exerciții de scriere la cl. I, Trib. Șc, 13, nr. 264 ,1984, 10. [19] CAPĂTĂ, MITROFAN, Formarea unei citiri corecte, curente și conștiente la clasa I prin întrebuințarea fișelor, RPed, 33, nr. 3, 1984, 54-56 [20] CATRINOIU, RODICA, Valeriu Nistor, Smaranda Vultur, Ioan Vultur, Culegere de exerciții de semantică pentru studenții străini care învață limba română. Timișoara, TUT, 1983, VI+196 p. multigr. în: LR, 33, nr. 3
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pronumelui relativ „care”, în “Limba și literatura română”, Buc., XVII, nr. 1, 1993, p. 13-14. [213] VASILE, CORNELIU, Teste de limba și literatura română, Catedra, 4, nr. 1-2, 3, [la rubr.: Pentru admiterea în liceu]. [214] VICOLEANU, IOAN, Valorile de întrebuințare ale pronumelui personal, în: Ateneu, 30, nr. 3, 1993, p. 8. [la rubrica: Consultații școlare]. [215] VLĂDESCU, ANDREEA, Criterii ignorate, în: LL, nr. 1 - 2, 1993, p. 128-130. [în alcătuirea manualelor]. [216] VULIȘICI ALEXANDRESCU, MARIA, Proiect de lecție, DidMil, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
restrâns al cuvântului, și este de două feluri: înfățișarea celor petrecute în scris și în al doilea sens, zugrăvirea chipurilor sfinților și celor virtuoși. Plecând de la această clasificare, Ioan Damaschin va defini închinarea, adorarea, venerarea și va stabili astfel legitimitatea întrebuințării icoanelor. Un text al lui Maxim Mărturisitorul, scris cu mult înaintea vremii disputei iconoclaste, ce interpretează Schimbarea la Față din perspectiva scopului Întrupării, ne dă dimensiunea complexității sub care stă relația chiparhechip: „Căci El trebuia să Se creeze în chip neschimbat ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
adecvat în intervențiile sale cu elevii, părinții sau colegii. Să pună în practică regulile comunicării în vederea favorizării relațiilor constructive. Nivel de stăpânire atins În termenii formării profesionale ințiale, studentul sau studenta trebuie să fie în măsură: să stăpânească regulile și întrebuințările limbii scrise și orale, pentru a fi înțeles de întreaga comunitate francofonă; să se exprime într-o limbă corectă cu ușurința, precizia, eficacitatea și exactitatea care sunt așteptate de societate de la un profesionist în învățământ; să enunțe dispoziții precise și
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
să pună la punct programe de studiu și metode pedagogice adaptate în același timp fiecărui elev în parte și întregii clase; - să determine obiectivele particulare ale instituției lor, să organizeze programul de studiu, să elaboreze planuri pentru utilizarea resurselor și întrebuințarea timpului, să pună la punct metode de învățământ, în sfârșit, să evalueze rezultatele elevilor lor, în colaborare cu colegii lor și, în cazul unui eșec, cu specialiști din exterior și să forme și instrumenteze cu ei ceea ce am putea numi
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
cu toate cele trebuincioase, hrană și îmbrăcăminte, se vor întîmpina trebuincioasele școalei ș.c.l. Eliad va fi directorul aceștii școli și casierul soțietății, și la vreme va da socoteală înaintea soților atît despre a sa direcție cît și despre întrebuințarea banilor casei, și adunările soțietății se vor face din vreme în vreme pentru chibzuirile înaintării aceștii întreprinderi, în aceeași sală de învățătură. D. Bongeani va fi profesorul de muzică, a căruia destoinicie și talent s-au recunoscut și în cele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Învățământ, poate crea un climat creativ adecvat. În această direcție, prezentăm o serie de procedee de stimulare a creativității, posibil de utilizat În lecții de compunere: - găsirea a cât mai multe aspecte sau alcătuirea unei liste de posibilități de combinare, Întrebuințare;selecționarea exercițiilor după criterii de originalitate; - imaginarea tuturor consecințelor, ideilor, atitudinilor, răspunsurilor;imaginarea mijloacelor variate de rezolvare;găsirea de utilizări variate; - liste de atribute, sarcini; - căutarea analogiilor;multiplicarea, diminuarea, inversarea. În clasele primare, lecțiile de compunere au un pronunțat caracter
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
riposta rapidă și imediată; * sporirea capacității de manevră, de intervenție și de lovire eficace, precisă și la distanță mare, în orice zona de operații și pe orice direcție; * definitivarea reformei învățământului militar; * îmbunătățirea organizării și a concepției de pregătire și întrebuințare a forțelor de rezervă. - Măsuri de îmbunătățire a înzestrării armatei: Cel puțin un sfert din unitățile armatei vor fi dotate cu tehnică de luptă și armament nou sau modernizat, la nivelul performanțelor anului 2000. Priorități: * sisteme pentru comandă, control, comunicații
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
dispozițiile constituționale invocate și ale Legii nr. 94/1992 și Legii nr. 15/1990 , care fac obiectul controlului, reține următoarele: Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, exercitind, în condițiile legii, și atribuții jurisdicționale. Articolul 1 alin. (1) teza I din Legea organică a Curții de Conturi, nr. 94/1992 , prevede următoarele: "Curtea de Conturi este organul suprem
DECIZIE Nr. 64 din 2 iunie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110300_a_111629]