1,754 matches
-
cel de aproape decisivitate și cel de decisivitate, trebuie înțelese ca în Sen (1970a): „în sens larg, o persoană este aproape decisivă dacă învinge atunci când există opoziție, și este decisivă, indiferent dacă există opoziție sau nu [...]; a fi decisiv este întrucâtva o condiție mai tare decât a fi aproape decisiv, deoarece prima o implică pe a doua.” [Sen, 1970, p. 43] footnote> [d.1.3.1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U). O funcție de bunăstare socială are un domeniu nerestricționat dacă include toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
start. Între 1918 și 1934, strategia sovietică În centrul și vestul Europei - scindarea stângii, Încurajarea subversiunii și protestelor violente - a creionat un „bolșevism” esențialmente ostil și străin. Patru ani de alianțe dificile și controversate de tip „Front Popular” au atenuat Întrucâtva această impresie, În ciuda proceselor și execuțiilor În masă din aceeași perioadă În URSS. Dar Pactul Molotov-Ribbentrop din august 1939 și ajutorul dat de Stalin lui Hitler pentru dezmembrarea vecinilor comuni În anul următor au subminat considerabil avantajul propagandistic câștigat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
plus - și acesta a fost elementul decisiv -, Tito Îi făcea probleme În Vest. Iugoslavii au susținut și Încurajat deschis insurecția greacă În 1944 și, mai grav, trei ani mai târziu, când războiul civil grec a reizbucnit. Acest sprijin reflecta activismul Întrucâtva narcisist al lui Tito - Îi ajuta pe comuniștii greci să emuleze propriile lui succese - și era accentuat de un oarecare interes iugoslav pentru regiunile „slave” din Macedonia greacă. Dar Grecia aparținea sferei vestice de interes, așa cum Churchill și mai apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și tratând obiectivele naționale și pe cele comuniste ca perfect compatibile. Toate acestea au Început să se schimbe În vara anului 1947. Miniștrii comuniști au fost excluși din guvernele Franței și Italiei În mai 1947. Acest lucru i-a surprins Întrucâtva, iar Maurice Thorez, liderul comunist francez, a continuat o vreme să spere că partidul său va fi reintegrat În coaliția de guvernare; la Congresul de la Strasbourg al partidului, În iunie 1947, el Îi caracteriza pe adepții unei opoziții deschise drept
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
picioare: așadar nu aveau mult de pierdut. Creștin-democrați, toți erau preocupați de coeziunea socială și responsabilitatea colectivă, ceea ce Îi făcea să Încline În favoarea unei Înalte Autorități transnaționale care să exercite puterea executivă pentru binele comun. Mai la nord, perspectivele erau Întrucâtva diferite. Pentru regiunile protestante ale Scandinaviei și Marii Britanii (sau În abordarea protestantă a unui neamț din nord precum Schumacher), CECO avea un iz autoritarist. Social-democratul Tage Erlander, prim-ministru al Suediei Între 1948 și 1968, chiar Își motiva poziția ambivalentă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
blocul comunist. Ca și cei din Rusia de altădată, comuniștii din Europa de Est reproduceau În versiune prescurtată și accelerată revoluția industrială occidentală din secolul al XIX-lea. Văzută În această lumină, istoria economică a Estului după al doilea război mondial aduce Întrucâtva cu refacerea vest-europeană din aceiași ani. și În Occident s-a acordat prioritate creșterii economice și productivității În defavoarea serviciilor și bunurilor de consum; Planul Marshall a temperat Însă neplăcerile acestei strategii. și În Vest anumite sectoare industriale și regiuni s-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de voturi la o populație de 49 de milioane de locuitori. Așadar comunismul În Marea Britanie era o abstracție politică. Ceea ce nu Împiedica intelighenția londoneză și mediul universitar să aibă pentru marxism o simpatie intelectuală. De la Început, bolșevismul i-a atras Întrucâtva pe socialiștii britanici din Societatea Fabiană, ca H.G. Wells, care recunoștea În politica lui Lenin și chiar a lui Stalin ceva familiar și compatibil: inginerie socială făcută de cei de sus, care știu cel mai bine. Iar În Marea Britanie, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Când acuzațiile au fost repetate și amplificate În aprilie 1948, Kravcenko i-a dat În judecată pentru calomnie. La proces, care a durat din 24 ianuarie până pe 4 aprilie 1949, Kravcenko a chemat În apărarea sa o serie de martori Întrucâtva obscuri; acuzații, Însă, se puteau mândri cu un florilegiu de depoziții ale intelectualilor francezi necomuniști: romancierul Rezistenței, Vercors, fizicianul Frédéric Joliot-Curie, câștigător al Premiului Nobel, criticul de artă Jean Cassou, erou al Rezistenței și director al Muzeului de Artă Modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
clar că Biserica nu se mai teme de schimbare și nu se opune liberal-democrației, economiei mixte, științei moderne, gândirii raționale - nici măcar politicii seculare. S-au făcut primii pași - foarte timizi - spre reconcilierea cu celelalte confesiuni creștine și s-a recunoscut Întrucâtva - nu complet - că stătea În puterea Bisericii să descurajeze antisemitismul prin reformularea ideii mai vechi că evreii l-au ucis pe Iisus. Mai presus de orice, Biserica Catolică nu mai era un suporter al regimurilor autoritare; dimpotrivă: În Asia, Africa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
implicații posibile pentru o instituție rezervată anterior unei elite și mai selecte: universitatea. Dacă Înainte de 1960 majoritatea europenilor nu puseseră piciorul Într-un liceu, foarte puțini visau să urmeze cursurile unei facultăți. În secolul al XIX-lea s-au extins Întrucâtva universitățile tradiționale și au apărut instituții noi ale Învățământului terțiar, Îndeosebi cu caracter tehnic. Dar În Europa anilor ’50, Învățământul superior era rezervat unei minorități infime: familiile care se puteau lipsi de aportul salarial al copiilor, ținându-i În școală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
disfuncțiile economice ale sateliților sovietici erau bine cunoscute iugoslavilor - un avertisment că animația suspendată a țării lor Între Est și Vest se datora mai mult șansei istorice decât opțiunii ideologice. Dar, În cursul anilor ’50 și ’60, Tito a descentralizat Întrucâtva procesul de decizie, permițând cu titlu de experiment autonomia fabricilor și a muncitorilor. Inovațiile s-au născut din diviziuni etnice și geografice, dar și din necesitate economică. Într-un stat federal, În care locuitorii și republicile constituente nu aveau multe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au existat un Gomu³ka sau un Kádár ceh. Vechea gardă a rămas pe poziții. S-au creat două comisii pentru investigarea proceselor: prima și-a desfășurat activitatea În perioada 1955-1957, a doua În 1962-1963. Scopul ambelor comisii era să recunoască Întrucâtva crimele din trecutul recent al partidului, fără a slăbi controlul asupra prezentului. Pe termen scurt, acest obiectiv a fost atins. Victimele proceselor staliniste au fost eliberate și reabilitate - În multe cazuri, la ordinul acelorași politicieni, judecători, procurori și anchetatori care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu religia și regiunea de origine ale familiei lor. Fetele, mai ales, au adoptat veșmintele și simbolurile religioase tradiționale - uneori la insistențele familiei, deseori În semn de revoltă față de compromisurile generației anterioare. Reacția autorităților publice, după cum am văzut, a depins Întrucâtva de tradiția locală și de circumstanțe: numai Adunarea Națională franceză, Într-un paroxism de republicanism laic, a mers până la a interzice (cu 494 de voturi pentru și 36 Împotrivă) toate simbolurile religioase În școlile de stat. Dar această măsură adoptată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
principali și a textelor esențiale, aprecieri asupra orientării și valorii publicației în epocă și în perspectiva timpului, precum și, uneori, o bibliografie de referință. O atenție deosebită este acordată debuturilor, astfel încât se punctează sistematic intrarea pe scena literară a multor scriitori. Întrucâtva înrudite ca sferă de preocupări cu istoricul presei române sunt și lucrările Societăți și asociații în știința românească (1981) și Centenarul concursurilor școlare. De la „Tinerimea Română” la Concursul „M. Eminescu”. 1885-1985 (1985). SCRIERI: De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
fixația obsesivă, focalizarea oarbă a privirii golite de afect și cogniție. Munch este un caz interesant și prin aceea că el se află la confluența mai multor tendințe, este asimilat naturalismului prin elementele unei autobiografii psihologizate și printr-o încadrare întrucâtva realistă a tablourilor sale, este socotit simbolist de către Rapetti, apare uneori ca reprezentant al expresionismului, deși, spre exemplu, Dietmar Elger 25 nu-l include printre expresioniști, ci printre pictorii care au exercitat o influență în acest sens alături de Van Gogh
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de factură folclorică. Ca și în Orientala sau Trufie patriciană, semnătura princiară și marca unei alterități înnobilate de distanță, fie istorică, fie geografică, poate fi localizată la nivelul decorațiunilor care-i împodobesc pieptarul rochiei. Orientala, cât și Prințesa bizantină sunt întrucâtva ipostaze ale vechiului motiv al prințesei îndepărtate, la princesse lontaine din poezia trubadurilor provensali, motiv preluat ulterior în poezia romantică și simbolistă, dar adaptat revivalului neobizantin anunțat încă de la finele secolului XIX. Spre deosebire de Kimon Loghi, Michel Simonidy se apropie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceste figuri feminoide, larvare, turgescente nu avem deplina realizare a unei feminități devoratoare înscrisă în bestiarul decadent și că, în contextul simbolist al ipostazierii geniului, ele nu marchează o insurgență malefică, ci dimpotrivă, semnifică domeniul fertil al imaginației creatoare conotată întrucâtva voluptuos. Chiar dacă subliniază clivajul, opoziția, între spiritual și instinctual, între masculin și feminin, așa cum apar în ecuația decadentă cu resorturile violent contrastive de rezultantă estetică, Paciurea face un pas în afara esteticii simbolisto-decadente când transferă distincția de gen(der) unui fenomen
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
probabil sânul. La marginea de jos a tabloului, decupat de rama acestuia, se află un cap de bărbat, pe care se sprijină un fel de tirs, sceptru pe care femeile lui Khnopff îl utilizează adesea pentru a sublinia statutul lor întrucâtva sacerdotal. O serie de detalii sunt diseminate și în acest tablou, precum o coloană cu capitel ionic, care în regia cameristicii pictorului belgian conferă locului recuzita hieratică a unui templu. Capul decupat de marginea tabloului vehiculează tema specific decadentă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și să-și desprindă cu totul personalitatea din haosul tinereții, Luchian trebuia să-și piardă întâi toată averea, trebuia să ajungă ca un pachet de tutun să i se pară scump"448. Luchian ia parte la mișcarea secesionistă încurajată și întrucâtva stipendiată de controversatul Al. Bogdan-Pitești, critic amator, extrem de speculativ și bine informat, jucând rolul de Mecena pentru generația de artiști ai sfârșitului de secol. Cercul acestuia cuprinde nu doar boema colorată a epocii, dar aproape tot ceea ce avea epoca mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în toată pictura cu "țigănci" a Ceciliei Cuțescu-Storck. "În trăsăturile chipului, ca și în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental și efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
doar rezultatul final al oricărei ficțiuni glorios-eroice, ci și obiectul pe care tânăra fată îl ține în poala sa, precum capul unui iubit. Expresia fetei este tulburătoare, păstrând în ambiguitatea ei o frontieră fragilă între voluptate și suferință. Corporalizează ea întrucâtva enigma morții, reprezintă ea o altă figură, decadentă, a deșertăciunii, cu a cărei filozofie ne familiarizează toate acele amare memento mori din Ecleziastul? Regăsim acest topos al melancoliei în "nocturnele" lui Georges de La Tour, ca o simbioză dintre tema "vanității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caracterizează pe indivizi este interesul personal, să nu-i zicem, egoist) fără să se mai gândească și la alții, el se consideră o victimă a nedreptăților sociale, iar față de Moromete nu putea să afișeze un alt sentiment. Moromete Îl Înțelege Întrucâtva pe Țugurlan și poartă cu el discuții. Din acel moment, neîndreptățitul la Împropietărire Își schimbă părerea și face chiar aprecieri pozitive la adresa acestuia, considerându-l „un țăran sănătos care avea copii sănătoși și care gândea inteligent.” Moromete, ca personaj literar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
76.703 membrii) în Transilvania. Totalul celor revizuiți, cu membrii de familie la un loc, este de 391.191. Cele mai multe înscrieri prin fraudă s'au găsit în Basarabia, apoi în Bucovina. Toate aceste date afirmă că problema evreească a fost întrucâtva de atunci limitată, scoțându-se din drepturile de cetățenie 36,70% din evreii care o pretindeau și totalitatea celor care n-au făcut cereri. Din punct de vedere juridic, n-au rămas ca cetățeni români, prin revizuire, decât 391.191
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mult pe relațiile sovieto-americane; în al treilea rînd, politica Americii față de Europa de Est, care diferă, uneori, de strategia adoptată față de Uniunea Sovietică; și, în al patrulea rînd, relațiile specifice cu România, la început ca stat-satelit și mai tîrziu, ca o națiune întrucîtva independentă de Moscova. Relațiile României cu America sînt analizate în cadrul raporturilor între București și Moscova și al evenimentelor interne din România, care au afectat politica externă a acesteia față de Washington. Datorăm mulțumiri mai multor persoane. După cinci ani de cercetări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nici vreun comunicat de la această conferință. "M-am săturat să-i tot cocoloșesc pe sovietici", scria el. Mai mult decît atît, nu voia să recunoască guvernul român pînă cînd acesta nu satisfăcea cerințele Americii 311. Deși cuvintele lui Truman izvorau, întrucîtva, și dintr-un sentiment de mînie, era sincer dezamăgit de prestația lui Byrnes de la Moscova 312. HarrimanError! Bookmark not defined., Kerr și Vîșinski sosiră la București de Anul Nou, în 1946. Ei avură o întrevedere cu regele Mihai și, în urma
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]