7,848 matches
-
ambient IT, se metamorfoza treptat Într-o hardughie metalică grosieră, compactă și rece. Am cotit de două sau trei ori, nu știu de ce, mie oricum mi se părea că era același lucru și dacă mergeam drept Înainte, și dacă ne Învârteam În cerc. Itinerarul era treaba Evelinei și și-o făcea bine. În orice caz, nu avea ezitări, nici oscilații ale ritmului de mers care să trădeze nesiguranță. Ca de obicei, se comporta ca un om care știe perfect ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-și arate colții. Probabil că Centrul a fost odată, Într-adevăr, o instanță benefică, menită să-i ocrotească pe oameni, dar am impresia, că treptat, ceva s-a dereglat Înăuntrul său - mecanismul nu mai funcționează, rotițele au Început să se Învârtească În gol ori, și mai rău, În sens invers, și din proiectul inițial n-a mai rămas Întreg decât enunțul, declarația de intenții, programul teoretic. Mi-ai spus odată că pe-aici lucrurile Încep să se precipite. N-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se Întâmplă dacă Între evoluția naturală a omologilor noștri spațiali și imaginea dirijată cu care vom Încerca noi să-i păcălim survin diferențe esențiale? Cine poate garanta că vor opta pentru varianta care ne convine nouă? Aștept un răspuns... - Ne Învârtim În jurul cozii, a intervenit Încă o dată Eva, am revenit la dilema credibilității experimentului. Credeam că e o fază depășită; constat că m-am Înșelat. Și mai constat că, În loc să ne apropiem, ne Îndepărtăm de fondul problemei. Pierdem vremea cu disertații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oarecare de litere? De ce G-ul e În centru și nu la locul lui, adică ultimul? Poate, combinate cumva, aparent inocentele litere rezervă cine știe ce surpriză, maschează un cifru, o cheie, o sugestie, un indiciu oricât de firav... După ce le-am Învârtit În toate felurile și le-am Îngemănat metodic câte trei, câte patru, câte șapte - „combinări de n luate câte k”, Îmi suna În creier glasul enervant al profesorului de matematică din liceu, nu-mi prea plăcuseră științele exacte sau, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de Înmormântare. Am găsit-o, Înțelegi? Îți dau voie să recunoști că sunt o tipă genială; mama ar fi mândră să știe ce fată are. Felicită-mă, te rog, o merit cu prisosință. O-la-la, am reușit, Îți dai seama? Se Învârtea prin cameră Într-un dans dezlănțuit, cânta cuvintele și se alinta eliberată de Încordare și stres. - Nu mai face figura asta acră și solemnă, că-mi strici toată dispoziția. Bucură-te: ai și tu un oarecare merit, poftim... Unul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Vodă! - mormăi spătarul Vulture către Metodiu. — Femeia tot femeie! - suspină călugărul. Episodul 14 O PRECUVÂNTARE După ce ascultase cu luare aminte vorbele tânguitoare ale lui Barzovie-Vodă, hanul cel tânăr făcu semn să se facă liniște. Tătărușii, care până atunci se tot învârtiseră în jurul înalților oaspeți împungându-i cu voioșia caracteristică vârstei, își vârâră ascultători iataganuțele la brâu. — Fraților! - glăsui tătarul, și acest cuvânt, rostit cu putere, se rostogoli ca o chezășie peste stepă. Fraților! Am ascultat aici vorbele pline de miez ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
coada ochiului carnea rumen-maronie a tătăroaicelor care serveau forfotind, trecem și de tătarul tuns scurt, cu urechile atente, pe care l-am zărit o clipă la începutul povestirii noastre și care, deși n-a participat la acțiunea propriu-zisă, s-a învârtit mereu în preajma ei, și ne așezăm în sfârșit în dreapta lui Broanteș, rapsodul căruia, de nu îți fi uitat, i se întâmplase acel năcaz cunoscut în popor prin expresia „că i s-a tăiat limba”. Locul unde ne-am pus e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
suflet? Simte cugetul vostru urcând dinspre stomac greața acelei băuturi despre care, necunoscând-o prea bine, mi s-a spus că trezește în om dorința nu numai de a judeca lumea, ci și de a o schimba? — Precuvioșia-ta - răspunse Vasea, învârtind între degete paharul - vorbele dumitale trezesc în mine gânduri pe care le rumeg de mult. Poate n-o să mă crezi, dar de multe ori, după ce jefuim un sat, după ce dăm foc unui conac și ne încărcăm de pradă, ajungem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
povestitorilor contemporani, să amintim câteva nume de la care nu puțin am învățat: A. J. Greimas, Michel Foucault, Julia Kristeva, Alain Brassier, Wayne C. Booth, Igor Vitowski, Philipe Lejeune, A. Blaimberg și alții - tocmai, bat-o vina, perechea în jurul căreia se învârtea întreaga conversație: Zbignew și Malgorzata. Frumoși tineri! El, înalt, cu mustăcioară, bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc considerațiune în rândurile sexului atent; ea, subțire, mlădioasă, cu obrajii rumeni unde se putea ghici sănătatea nației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Somni pe care apa abia putea să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea să-i înghită din cauza țepilor tari din înotătoarea dorsală se învârteau încoace și încolo după vreun gheșeft. Șalăi cu gura strâmbă și avați cu ceafa groasă mistuiau la umbra unei sălcii-n floare foste grupuri de obleți aventurieri căzuți într-o ambuscadă de nuferi. Porcușorii, văduvițele, săbițele, babuștile, biborții, carașii, plăticile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înalt de stuf, cu o singură intrare și, pe cât se putea vedea, cu două ferestre mici din care, pe cât se putea simți, ieșea un indescriptibil miros de pește. în stânga colibei era un coteț din scânduri rare printre care se zărea învârtindu-se un porc negru și slăbănog căruia, de altfel, Covaliov îi aruncă pe dată doi-trei pești, potolindu-l. Lângă coteț se ridica un soi de magazie unde se înșirau câteva bărci găurite, pline cu rațe. Tot acolo își avea sălașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
încălecând lavițele fixate pe stâlpi groși în pământ, înșfăcând lingurile scurte într-o copilărească gălăgie și pofticios freamăt. Slavă domnului, tacâmuri erau destule, așa că mica busculadă sfârși în veselie: copiii apucară lingurile și cu o dexteritate uluitoare, începură să le învârtă în jurul degetului arătător, ca pe niște elice, exercițiu ce vădea o îndelungată practică în așteptarea mâncării. Micuța Știucî învârtea lingura mai abitir decât toți și dacă cei de față ar fi posedat câteva din noțiunile esențiale ale secolului XX, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
domnului, tacâmuri erau destule, așa că mica busculadă sfârși în veselie: copiii apucară lingurile și cu o dexteritate uluitoare, începură să le învârtă în jurul degetului arătător, ca pe niște elice, exercițiu ce vădea o îndelungată practică în așteptarea mâncării. Micuța Știucî învârtea lingura mai abitir decât toți și dacă cei de față ar fi posedat câteva din noțiunile esențiale ale secolului XX, ar fi avut cu certitudine impresia că, dintr-o clipă într-alta, fetița putea decola de foame. Brusc agitația încetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care am greșit enorm. — Vreți să spuneți că...? - zise șovăind căpitanul Tresoro. — întocmai! - răspunse Amada. Am făcut totul. Am greșit în serie. Se lăsă o tăcere adâncă. Uscată complet, urma de sos se desprinsese de pe bărbia bătrânelului și-i căzu învârtindu-se în poală. Dacă bunul nostru tată, surugiul, auzind ce ni s-a întâmplat, nu s-ar fi răsturnat cu poștalion cu tot într-o prăpastie pe care altfel o cunoștea și cu ochii închiși, lăsându-se astfel o modestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care mergea paralel cu femeile până hăt-departe, până la orizont. Abia acum înțelese că orizontul nu e lucru chiar atât de simplu. Iar femeile erau și blonde și brunete și roșcate și lungi și scurte și subțiri și solide și toate învârteau o margaretă între dinți. Se simți ridicol cum stătea așa cu armura pe el și începu să meargă printre cele două oștiri de margarete rotitoare, salutând cu prudență în dreapta și-n stânga, cum învățase la școală. Auzi mai întâi chicote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pătruns de frumusețea firii își trece palma sfielnic pe după umerii domniței, în răcnetele boierului bătrân din caleașca răsturnată, când din soare n-a mai rămas pe dunga zării decât un abur roșietic, începu și ospățul boierului Radu Stoenescu-Balcâzu. Din bourul învârtit la frigare fură aduse mari hartane rumenite și stropite din belșug cu mujdei făcut cu vin alb de Preșcova. Apoi trei slujnicuțe, din care una, cu păr castaniu și ochi mari, îi aruncă o repede ochire boierului Radu, traseră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
turcul mirat. Nu-l ști ? — Mărturisesc că nu - spuse scuturat de-un fior bunul părinte. — Vai, dar e simplu! - făcu turcul. Se ia un iatagan bine ascuțit, se așază femeile echipate astfel în cerc și fiecare din noi, în mijlocul cercului, învârtește pe podea iataganul, ca un titirez. în direcția pe care o arată lama când se oprește din învârtit se află vrând-nevrând o femeie. Ei, asta-i a ta! — Cum „a ta”? - vru Metodiu lămuriri. — A ta, adică ai rămas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
simplu! - făcu turcul. Se ia un iatagan bine ascuțit, se așază femeile echipate astfel în cerc și fiecare din noi, în mijlocul cercului, învârtește pe podea iataganul, ca un titirez. în direcția pe care o arată lama când se oprește din învârtit se află vrând-nevrând o femeie. Ei, asta-i a ta! — Cum „a ta”? - vru Metodiu lămuriri. — A ta, adică ai rămas cu ea! - zise turcul. Până când? - zise Metodiu. — Până la Anul Nou viitor, când venim iarăși la bujbei, la joc - zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se supără nimeni? — Cine să se supere? - făcu turcul. Dacă-i joc, joc să fie! — Dar dacă nimerești una tot de-a ta? - întrebă Metodiu. — Jocul e bine făcut - spuse turcul - și dacă nimerești o dată ce-ai mai avut, mai învârti o dată și dacă din nou iese aceeași, o trimiți la Anul Nou al veteranilor, nici pe ei nu trebuie să-i uităm, au luptat atâta... Episodul 220 SPRE VALAHIA — Vorbele domniei-tale mi-au lămurit multe lucruri, iubite frate turc - zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cât mai lungă cu atât mai plăcută. Cu rochia ei de toporași și zambile îmbătate de parfumuri, coronița din smarald și pantofi de cristal, începe să danseze. Prietenul ei, ghiocelul, cu gluguța lui de argint, mică și delicată, se plimbă, învârtindu-se, peste tot. El, primul vestitor, mic și plăpând, a scos căpșorul de sub plapuma de nea. Fluturașii cei zglobii stau la rând pentru a fi pictați în culori deosebite de minunata primăvară. Urșii cei morocănoși, vulpițele șmechere și celelalte animale
Parfum şi culoare în suflet de floare. In: ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
mirositoare traversau Sahara de la nord la sud și de la est la vest, fiecare transportând încărcătura a treizeci de cămile; ca urmare, caravanele greoaie începeau să dispară de pe fundalul presărat cu dune. Instrumente surprinzătoare făceau legătura cu sateliții artificiali care se învârteau pe deasupra norilor și indicau în ce loc se afla un vehicul cu o precizie de care nu ar fi fost în stare nici cea mai experimentată călăuză a beduinilor. Avionete ușoare străbăteau într-o oră distanța pe care el ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a dat ajutor cuiva care se afla în pericol. — Și ai idee de cât timp și de câți bani e nevoie pentru o asemenea acțiune, în cazul în care vreun tribunal ar accepta-o? Nici nu te gândi! Circul ăsta învârte în fiecare an miliarde și nu se va împiedica de patru cadavre în plus sau în minus. La urma urmei, lumea crede că cine dă ortul popii în raliul ăsta și-a căutat-o cu lumânarea. — Asta-i o adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cap, ca și cum toată povestea i s-ar fi părut foarte complicată. Și, pe deasupra, acum te lasă în „ariergardă“... De ce? Ce mister se ascunde în spatele acestei afaceri? Nené Dupré, care înțelesese de la început de jocul interlocutorului său, obosit să se tot învârtească în jurul cozii, hotărî să treacă direct la subiect. — Hai să lăsăm prostiile! zise morocănos. Dacă-mi spui tot ce știi, îți spun tot ce știu... — De acord, se învoi celălalt. Se zvonește că pe cei șase piloți i-au răpit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
accidente“ care au loc, de obicei, în acest tip de competiție... - spuse pilotul, în timp ce deschidea frigiderul său bine aprovizionat și-i întindea o bere, luându-și și el una. - Am impresia că nu ți-ai dat seama că aici se învârtesc destul de multe interese, și asta într-un mediu unde legile nu contează. Aproape zilnic trecem în altă țară și, afară de asta, sunt țări în care singura lege este corupția. Nu suntem la Paris sau la Viena, unde e de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pune să ne băgăm în încurcăturile astea? — Banii. — Păi chiar acum aș da înapoi toți banii pe care i-am luat, doar să nu fiu aici sus. — Și ei, să nu se afle acolo jos. Ce facem? Continuăm să ne învârtim. Vântul urla cu mai multă forță. Apoi, dintr-o dată, păru că a obosit să repete de o mie și una de ori același cântec și se potoli. Fără vraja muzicii sale, nisipul se plictisi să mai danseze și începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]