2,502 matches
-
din 1995 stipulează totodată obligativitatea studiului și însușirii limbii române ca limbă oficială de stat pentru toți cetățenii români, indiferent de naționalitate (art. 8, al. 3). Și celelalte materii nucleare ale identității naționale românești, Istoria românilor și Geografia României, trebuie învățate exclusiv în limba română la nivelurile gimnazial și liceal (în ciclul primar în învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evaluare a filosofiei lui Wittgenstein, aceasta acceptă de la bun început câteva criterii care țin de ceea ce numim filosofie analitică, chiar dacă criteriile de judecată nu sunt întotdeauna formulate ca atare; dar o asemenea evaluare presupune și elemente de metodă a construcției, "învățate" fără a fi scoase ca atare la lumină, anumite reprezentări privind "filosofia analitică" ("justificate" chiar prin filosofia lui Wittgenstein), prejudecăți privind epoca filosofului, legăturile lui cu alți filosofi etc. Toate acestea pot ține de o anumită "structură judicativă", care generează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în sfera învățării, care își pun amprenta asupra elaborării răspunsului adecvat. Învățarea la nivel genetic poate să însemne apariția unor variații genetice care se transmit pe traiectoria arborelui genealogic, iar la nivel etologic apariția unor comportamente (a unor scheme comportamentale învățate) care influențează în mod favorabil fitness-ul. Mediile extern și intern trebuie înțelese pe direcția concepției lui Jacob von Uexküll (1936) de Umwelt și Innenwelt, ceea ce înseamnă pătrunderea în universul semiotic. Intrând în universul biosemiotic trebuie să acceptăm existența unor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Dormitoare mari, cantine, ce mai, toți la un loc. Cei prezenți chicotesc și la unele muieri le lucesc ochii a interes. Vor face amor... ca animalele? Anica nu prea știe răspunsul și se gîndește puțin asupra problemei. Dar fiind fată învățată, răspunde ferm: Va fi o cameră pentru... Montă, rîde un băietan, acompaniat de alții. Dar ce înghesuială va fi! O să fie rîndul ca la gaz! Cei mai amarnici numai ce vor ieși de acolo și se vor așeza iar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
exact să spun, un fel de jenă. Spre surprinderea mea îl aud pe doctor vorbind cu fraze lungi. Omul învață multe, din păcate prea tîrziu ca să-i mai folosească la ceva. Viața ar fi altfel dacă omul s-ar naște învățat și s-ar prosti pe măsură ce îmbătrînește. Vreți să spuneți că și-ar folosi mai din plin și mai eficient viața? Da. Se acumulează imens de multă minte în decursul vieții și nu poți folosi înțelepciunea dobîndită, nici pentru tine, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cum în locuri ca acestea s-a putut găsi unul cu o astfel de fire, mărinimoasă și foarte înțelept și foarte drept în judecățile lui...Era și foarte încercat la orice meșteșug, și la litere, și-i plăcea de oamenii învățați și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Ii plăcea mult de cântăreți și avea un preot cu meșteșug, îndemânatic; și era și la toate celelalte ale lumii meșter și toate le orânduia el
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
după puțin timp, nici un folos bun nu s-a ales din acel așezământ, căci, după aceia au fost izgoniți din mănăstire și în locul lor s-au adus din Tara Grecească. După aceea...cât au fost acei dascăli din Kiev bine învățați...mult folos au rămas de la ei în țara noastră din învățătura lor. Si fiindcă acum călugării greci nici un folos de învățătură ca aceea țării noastre nu aduc...văzând netocmeala și lipsa lor, i-am miluit pe dânșii cu cele de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bună și mai cinstită și mai fericită, ca să fie și înțălepți"119. Totodată era reliefat avantajul școlii pentru națiunea română, în ansamblul ei, în procesul de emancipare prin cultură, subliniindu-se faptul că existența a "mai mulți oameni înțelepți și învățați, spre cinstea neamului este"120. Chiar și în perioada reacțiunii postiosefiniste, politica oficială imperială viza înzestrarea școlilor din mediul rural cu personal calificat, capabil să aplice în practică deciziile Curții din Viena în materie de instrucție și educație. În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
învățământul elementar, specificându-se în mod clar, pentru a îndepărta unele stări de nemulțumire apărute, atât la nivelul familial, cât și al grupului socio-uman dominant economic, al proprietarilor de pământ, că scopul școlii "nu este să fie copiii de țărani învățați să sue în cele mai mari și înalte școale pre sine", ci, "copiii cei de țară au să învețe numai a ceti spre împlinire și a scrie și numărul hambacului mic"125. În comparație cu marea deschidere a perioadei iosefiniste, "Instruction"-ul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
înțeles și n-a știut mai bine decît Montaigne să anunțe bulversările pe care descoperirea Lumii Noi avea să le aducă pentru ideile filozofice, politice și religioase ale Lumii Vechi. Pînă atunci, marea majoritate a oamenilor, chiar și a celor învățați, nu prea păreau tulburați de vestea, totuși dramatică, cum că nu reprezentau decît o jumătate din neamul omenesc. Desco perirea „unei întinderi nesfîrșite de uscat”, cum spune Montaigne, „nu o insulă ori un ținut anume, ci o parte aproape egală
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ardă la bacalaureat, organizând o copiere de pomina la metematică. Dar mai era acolo și Nicu Sorea care îi explică lui Valceanu cât de „leneși și răi” sunt elevii care, culmea, au scos și porecle la unii profesori și trebuie învățați minte măcar la bacalaureat. Profesori examinatori: L.Manoliu, L.Bodnăraș, D. Luchian, I. Mihăescu. Elevi: Mircea Șorodoc, I.Țurcanu, Ț. Șerban, L.Chemac (care avea părul sub formă de creasta de cocos, interzis în școala nouă) și I. Cărăuș. După
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
portiță și bucuroși să-i întâmpine pe cei plecați de pe aici de decenii, de secole, reîntorși acum, ei sau urmașii lor, din București, din Dobrogea, din Rusia, din Germania sau din America, la acest festin aniversar la care oamenii mai învățați ai comunității să ne povestească nouă tuturor celor ce vom constitui mulțimea, ce-a fost, cum a fost și de ce a fost, așa cum a fost, satul acesta, și mai ales care s de-acum încolo perspectivele sale. Să se mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu mă lăsați să merg unde știu eu?" Oamenii se rugau de el: "Hai, îndărăt, conașule, la boier acasă să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți, că eu sânt învățat și fără Cernăuți" le-a replicat băiatul. Acasă a fost ținut legat toată ziua. El îi spunea tatălui său: "De ce mă legi degeaba? Că eu știu să mă dezleg." Legat în căruță, ca să nu fugă, a fost dus, din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bătrânului el însuși om citit și mare iubitor de istorie copiii stăteau adesea în camera cu biblioteca, mare cât un perete întreg, pentru a-și completa lecturile. Când revenea la Ipotești, Nicolae, despre care Slavici spune că era inteligent și învățat, nu-și refuza niciodată plăcerea de a se refugia în biblioteca babacului pentru a sta de vorbă cu toți învățații lumii. Acest frate, pasionat, între altele, de filozofia indiană, l-a inițiat pe Mihai în unele lecturi și, poate, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la voia întâmplării, că toate au o ordine prestabilită, așadar bisericuța cumpărată de Raluca se afla la câțiva pași de casa părintească. Sunt aici în joc sentimente și vedenii nealterate de nici un alt act al rațiunii și de nici o cosmologie învățată și acceptată de-a gata78. Iar atunci când Eminescu spune Credința (s.n.) zugrăvește icoanele-n biserici / Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici 79, o spune ca o rezultantă majoră a ființei copilăriei, nu atât din șarja amar-lucidă a maturității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lor. Până și Dumnezeu gândește în fragmente; în fragmente absolute 21. Mecanismul ce diferențiază poetul de restul lumii este cel pe care îl analizează și Eminescu atunci când face distincția netă între omul-care-știe-multe și omul-creator, purtând în el harul inspirației: Oamenii învățați dar fără talent propriu, adică purtătorii științei moarte (s.n.), mi-i închipuiesc ca o sală întunecată cu o ușă de intrare și cu una de ieșire. Ideile străine intră printr-o ușă, trec prin întunericul salei și iesă pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind cu grămada din intelectul lui, tot astfel precum intrasă, necunoscute între ele, indiferente una față cu alta și unite doar esterior prin împrejurarea că ies din aceeași gură. De-aceea mulți oameni învățați vor simți cumcă au un fond negru (s.a.) în sufletul lor, deasupra căruia toată știința lor lunecă de la urechea cu care au auzit-o la gura cu care-o transmit altora. Ei înșii rămân neatinși de ea. La un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în care se adună, întocmai ca într-un creuzet fantastic, cele mai sensibile dintre toate sunetele: Urechea mea pândește să le-auză / Abia-nțelese, pline de-nțeles / Cum ascultau poeții vechi de muză136. Toate sonurile acestea misterioase sunt înglobate (și învățate) din cântecul elementelor naturii: Melodica șoptire a râului ce geme/ Concertul ce-l întoană al paserilor cor/ Foșnetul trist și timid a frunzei care freme, toate sunt în fapt apanajul dorului, indestructibil legat de cântec: Ele m-umpleau de cântec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mit borg", adică, în traducere liberă "casa mea este împărăția, iatacul, oaza liniștii mele". Aceași grijă și pentru unii pensionari, care, îmbolnăvindu-se, doresc să rămână în locuința lor proprie. Am văzut, de pildă, o doamnă, Paula Nilsson, o principesă învățată și bogată, în apartament propriu, elegant și cu un înalt nivel de confort care, îmbolnăvindu-se de scleroză în plăci și fiind silită să se miște într-un scaun cu rotile avea în preajma sa o salariată de stat care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
marfă, și deja o luase din loc. Îmi aruncă din mers peste umăr: stai pe-aicea, bre, că-ți aduc o clătită după-masă când mă-ntorc... Nu-mi pria superba zi de plajă. Prea multă lumină și foc pentru animalul Învățat să trăiască În Întuneric și penumbră care sunt. Mă năclăisem tot de transpirație opărită și eram plin de nisip. Să mă spăl și să mă răcoresc barem și pe urmă oi mai vedea. Am intrat Într-o mare calmă, legănându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu temei M. Segall și colaboratorii săi (1999, p. 3). O primă definiție din registrul lui "în afară" aparține lui C. Ember și M. Ember (1985). în concepția acestora, cultura este formată, pe de o parte, din atitudini și comportamente învățate, precum și din credințe caracteristice pentru o comunitate, iar pe de altă parte, din obiceiurile împărtășite ale societății. L.A. White (1947) definea cultura (văzută ca fiind continuă, cumulativă, colectivă) ca totalitate a comportamentelor simbolice (limbaje și coduri de comunicare), care fac
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din generație în generație printr-o anumită tehnologie simbolică. Pentru Moore și Lewis (1952) cultura, care se situează mai degrabă "înăuntru", este o abstracție, un fel de "etichetă" pentru categorii foarte diverse de fenomene ce desemnează cunoașterea, abilitățile și informațiile învățate. Conform viziunii evocate, cunoașterea socială este cea care integrează, în cele din urmă, subiectul individual în societate. C. Kluckhohn și A.L. Kroeber (1952) au inventariat 164 de definiții ale culturii din literatura antropologică scrisă între 1871 și 1950, ajungînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atunci cînd "este pus la încercare", de exemplu, prin expunerea la o cultură diferită. De altfel, activînd reperele furnizate de către cultură, membrii unei societăți internalizează componentele acesteia și acționează în limitele a ceea ce este "acceptabil". Astfel, cultura este "programată" sau învățată și construiește prescripții comportamentale implicite pentru orice scenariu biografic relevant. H. Spencer-Oatey (2000) extinde conceptul de cultură, introducînd o serie de factori suplimentari care aparțin valorilor și comportamentelor/artefactelor, adăugînd totodată o descriere a funcțiilor pe care termenul "cultură" le
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
externalism-internalism e anticipată de capacitatea subiectului de a controla rutinier datele contextelor în care este inserat. Astfel, subiecții care nu au control asupra contextului tind, în timp, să devină neajutorați, dezangajați și inerți (printr-un fel de mecanism de neajutorare învățată), eșuează constant în sarcini ce solicită efort, atenție, energie cognitivă și invocă frecvent lipsa "șansei", "condițiile nedrepte" de competiție (Roesch, Amirkham, 1997). Experiența eșecului în sarcini, precum și absența unor alternative credibile de reușită produc acest alibi atribuțional care inhibă asumarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în engleză în clasa a IX-a? Sunt datoare cu o explicație. În anii '70 a doua limbă străină se studia începând cu clasa a IX-a. După prima oră de engleză am repetat ca în transă toată după-amiaza expresiile învățate. A doua zi profesorul mă întreabă: de câți ani înveți engleza? Îi răspund nedumerita că abia cu o zi în urmă am învățat primele cuvinte. Îmi răspunde: atunci va trebui să te faci profesoară de engleză, young lady! Și așa
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]