3,096 matches
-
este pilduitoare. În acele situații când a primat identitatea învingătorului, aceasta s-a impus și datorită unui model cultural superior pe care îl reprezenta. Totodată, atât timp cât femeile nu au fost angrenate în războaiele bărbaților, a fost imposibilă absorbirea genetică, de către învingători, a unei colectivități învinse. De exemplu, în vestul și nord estul Europei, avem o oarecare omogenitate masculină 75 și o diversitate pe linie feminină. b. Miezul confuziei Având în vedere cele expuse, putem spune, fără echivoc, că e un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sârbe (mitropolia de la Karlowitz). Nedreptatea își avea originea în spaima trasă de nobilimea ungară și clerul romano catolic din Transilvania în fața țărănimii române și maghiare răsculate la Bobâlna, pe care au înfrânt-o doar cu sprijinul secuilor și al sașilor. Învingătorii au semnat un pact prin care i-au exclus pe români de la drepturile sociale, politice și religioase. Această strâmbătate a durat prea mult, iar împotriva ei s-au ridicat, peste veacuri, Horia, Cloșca și Crișan. Dar suflul niciunei dușmănii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cunoaște cîș-tigători și perdanți, ca în cazul oricărui proces, chiar de mai mică anvergură. Cine sunt aceștia? Mulți se feresc să o spună. Nu și Guillermo de la Dehesa, care este, după cum depune mărturie Paul Krugman în prefața lucrării autorului spaniol, Învingători și învinși în globalizare, Editura Historia, București, 2007 (traducerea Sanda-Ileana Racoviceanu), unul dintre cei mai buni specialiști contemporani în domeniu. De la Dehesa nu este doar un teoretician, o voce importantă în problemele economice europene și mondiale, ci și un om
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
învingători și învinși și lor le este acordată atenția cea mai mare în lucrare. Cei care cred în virtuțile piețelor, în puterea lor de a ridica țările sărace și a le aduce în modernitate sunt pro-globaliștii și, de multe ori, învingătorii procesului de globalizare; cei care nu au destulă încredere în piață, care sunt mai refractari la tot mai intensele desfășurări globale și cred mai mult în virtuțile statului, în controlul guvernelor, sunt mai curînd dezamăgiți și, de multe ori, în-vinșii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de a fi obiectivă, sau măcar nepărtinitoare. El crede că, în ansamblu, globalizarea va fi pozitivă pentru dezvoltarea și convergența economiei mondiale, deși cîștigurile și pierderile nu vor fi, nu pot fi, uniforme. În orice proces de schimbare economică există învingători și învinși. În cazul globalizării, de la Dehesa crede că primii sunt mai numeroși. "Pe de o parte, globalizarea implică eficiență economică sporită și productivitate crescută, precum și creștere economică, prin coordonarea cu ultimele valuri ale inovației tehnologice. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Art, București, 2008; Dahl Robert, Democrația și criticii ei, Institutul European, Iași, 2002; Dăianu Daniel, Vrînceanu Radu (coord.), Frontiere etice ale capitalismului, Polirom, Iași, 2006; Dăianu Daniel, Capitalismul încotro? Criza economică, mersul ideilor, instituții, Polirom, Iași, 2009; Dehesa Guillermo de la, Învingători și învinși în globalizare, Historia, București, 2007; De Soto Hernando The mystery of capital, Basic Books, New York, 2000; Diamond Jared, Collapse: How Societies Choose to Fail or succeed, Penguin, New York, 2004; Eatwell J., Taylor L., Global finance at risk: The
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
învinge și a câștiga, aspirația de autodepășire. Deși experiența comercială ocupă un loc din ce în ce mai important din timpul nostru, raportul cu sine și cu ceilalți nu se reduce la activități consumeriste. A te depăși, a reuși în ceea ce întreprinzi, a ieși învingător din încercări, a inventa, a crea, toate aceste pasiuni pe care Nietzsche le asocia cu ideea de voință de putere sunt finalmente neschimbate. „Lupta pentru putere, ambiția de a avea «mai mult» și «mai bine», și «mai repede», și «mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de trai. Dacă o minoritate care ocupă posturi superioare și bine retribuite se poate recunoaște în modelul câștigătorului, nu acesta e cazul majorității preocupate de plăcerile vieții private și consumeriste. Nu le fie cu supărare celor care cred că modelul învingătorului s-a generalizat, dar nu mâine îl vom întâlni pe stradă pe „muncitorul dedat din plăcere muncii silnice” și nici „hiperharnicul din înclinație” nu va deveni curând idealul social predominant. Societatea hipermodernă nu se definește prin triumful unilateral al performanței
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Divertismentele? Multe dintre ele funcționează, ca și activitatea productivă, după o logică a forcingului, a atacului susținut, a exploatării intensive a timpului, a spațiului și a corpului. Mass-media? Aceasta pune în scenă, prin programele de reality-show îndeosebi, un univers al învingătorilor și al învinșilor în care trebuie să fii cel mai bun, să realizezi performanțe pentru a deveni starul de mâine. Noile obiecte de consum? Vechiului model bazat pe pasivitatea consumatorului i se substituie un model de comunicare care-l incită
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
activităților începute, s-a dezvoltat voința dar și perseverența, tenacitatea, curajul, hotărârea, trăsăturile pozitive de caracter (autocontrol, modestie, solidaritate, competitivitate, cinste) și spiritul fair-play (spirit de echipă, spirit de luptă, dorința de a învinge, respectarea adversarului, acceptarea înfângerii și respectarea învingătorului). Rezultatele experimentului pedagogic desfășurat în baza metodologiei propuse de noi permite să constatăm că tendința eficientizării procesului didactic de educație fizică prin aplicarea strategiilor didactice contemporane îl face pe elev să conștientizeze obiectivele propuse în cadrul lecțeiei de educație fizică, care
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
și vândute în țara de origine a investitorului la suprapreț; posibilități de control al unor ramuri și sectoare în interesul țării de origine și nu al țării-gazdă. Trebuie să se meargă pe formula win-win (ambii câștigători), nu loss-win (doar un învingător). Ca principali factori de creștere a eficienței economice a investițiilor străine directe în România, amintim: tehnologia modernă, de vârf; managementul performant; coexistența generațiilor tehnologice de diferite niveluri (înlocuirea generațiilor vechi cu cele noi); utilizarea rezultatelor CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) de la firmelemamă care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
viața, eroul lui Sofocle își exprimase temerea de a ajunge un biet leș batjocorit, înjosit, lăsat fără mormânt, zvârlit ca hrană păsărilor. Ca și cum ar fi știut că Aiax și-ar fi dorit să fie înmormântat după datină, Teucros va ieși învingător în disputa cu Menelau, Agamemnon și Ulise, care se împotriveau acestei dorințe, voind să-și supună dușmanul celei mai mari umilințe: aceea de a rămâne nejelit și neîngropat. Teucros obține pentru Aiax mormântul cuvenit unui erou, mormânt care va aminti
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-i imagine. Înfruntând-o pe Gorgo, el își vede, ca într-o oglindă, propriul chip, vede nu numai moartea, ci și propria moarte. În relația de tragică reciprocitate pe care o are cu Gorgo, eroul tragic nu va fi un învingător, așa cum fusese Perseu, cel ce izbutise să se ferească de puterea privirii sale ucigătoare. Teritoriile alterității sălbatice: moartea și nebuniatc "Teritoriile alterității sălbatice\: moartea și nebunia" Întâlnirea cu Gorgo înseamnă, pentru eroul tragic, o experiență a alterității care îl împinge
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu îi vom vedea și pe Marcius, și pe Aufidius mânjiți de sânge din cap până-n picioare, ca niște măcelari). Când, în actul al doilea, Marcius se întoarce la Roma rănit, cuvintele mamei sale, Volumnia, îl descriu ca pe un învingător ce-și răpune necruțător vrăjmașii, un erou întâmpinat cu urale, dar care lasă în urma lui doar lacrimi: În brațu-i musculos stă nimicirea, Și de-l ridică, oameni mor în juru-i2. De-a lungul întregii piese, imaginea unui Coriolan nimicitor, călcând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
într-un dialog cu Helicanus, Pericle va identifica aventura plecării lui în căutarea frumuseții cu o luptă împotriva chipului înspăimântător al morții („against the face of death”), cu chipul lui Gorgo, luptă din care, spre deosebire de ceilalți nefericiți competitori, va ieși învingător. Dar dacă prețul unei asemenea înfruntări este îndeobște moartea sau nebunia (ca în cazul întâlnirii cu fantoma), pentru Pericle, el va fi adânca melancolie ce nu-l va mai părăsi niciodată. Ca și Hamlet atunci când s-a întâlnit cu spectrul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
întrebării ideea în sine de piață liberă. Dogma ecranează adevărul, ca și interesul și în alte formule, asupra cărora ne vom opri cu altă ocazie. Toate, chiar fără excepție, arată un lucru: piața funcționează corect pentru economiile cu logistică de învingător lustruită de sute de ani și care au ocupat arealul de raționalitate decantat de piață. În fond, piața raționalizează în centrul mereu concentrat prin centrifugarea șanselor periferiei în zona ceteris paribus. Pentru toate aceste situații, analiza economică manifestă o rezervă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a lumii în jurul factorului antropic care generează, depozitează sau distruge cunoașterea, care cuprinde realul prin acțiunea conștientă în rețeaua sa de propensiuni contradictorii, ce subîntind discernământul cu instinctul de conservare. Este lumea naturală a pierderilor și câștigurilor, a învinșilor și învingătorilor, a agoniei și extazului, a vieții și a morții, în cicluri mereu reluate. Metafora sistemului este una dezvrăjită de limitările parcimoniei care fixaseră înțelegerea umană în infrafragmentarea realului, ajungându-se la izolaționism epistemic, pe insule robinsoniste, nu diferite ca relevanță
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pui la punct o strategie, o tactică menită săți asigure reușita, cum să gestionezi informațiile, cum să utilizezi tăcerea, să treci ceva sub tăcere, să subliniezi evidența, să te prefaci, precum și tot ceea ce presupune înfruntări care vor decide cine este învingătorul și cine învinsul... Istoria e îngăduitoare cu câștigătorii și fără milă față de cei care pierd. Să lărgim puțin cadrul discuției: istoriografia filosofiei nu se sustrage regulii genului. Filosofia, puțin arogantă, adesea sigură pe ea, gata aproape întotdeauna să dea lecții
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ca pe niște vânzători de relativitate, când numele lor sunt reduse la cele servind drept titluri dialogurilor lui... Platon? Cum să apreciem, în acest context, gândirea majoră a sofistului Antiphon - inventatorul psihanalizei! -, trecut de regulă sub tăcere? Etc. 3 Scriitura învingătorilor. Am putea continua lista exemplelor - toate merg în același sens: scriitura istoriei filosofiei grecești este platoniciană. Mai mult chiar: istoriografia dominantă în Occidentul liberal este platoniciană. Așa cum, în secolul trecut în imperiul sovietic, istoria (filosofiei) era scrisă doar din punct
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ferăstrău reluând aceeași temă muzicală. Desigur, Platon nu e Descartes, care nu este Kant, dar acest trio, împărțindu-și douăzeci de secole de piață idealistă, monopolizează filosofia, ocupă tot spațiul și nu lasă nimic adversarului, nici măcar câteva firimituri. Idealismul, filosofia învingătorilor de la triumful oficial al creștinismului devenit gândire de stat - Doamne, câtă dreptate are Nietzsche să numească religia creștină un platonism pentru plebe! -, trece în mod tradițional drept singura, unica filosofie demnă de acest nume. Hegel, furierul acestei lumi, cheltuie o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
unei contratradiții, un revers al acestei istoriografii dominante care-l citează, îl comentează și-l adnotează necontenit pe Platon. Prezenta Contraistorie a filosofiei își propune să privească de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute a istoriografiei dominante, pentru a contracara doctrina oficială și instituțională, lipsește, evident, o istorie a învinșilor, o istoriografie a concepțiilor dominate, o doctrină oficioasă și alternativă. Și este logic ca ea să nu existe - ar fi contra
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în prealabil imposibila obiectivitate, pariul unei restituiri autentice, mitul unei lecturi anistorice, atemporale, sub specie aeternitatis. Arheologia lucrează cu obiecte moarte și nu poate reda o vitalitate fără a trăda un adevăr imposibil de cunoscut în mod definitiv. 3 Logica învingătorilor. În jocul contextelor, există unul cu adevărat important: cel al mizelor ideologice care traversează istoria ideilor și opun o tradiție hedonistă adversarei sale, o familiară a idealului ascetic. De o parte Leucip, Democrit, Aristip, Diogene, Epicur, Lucrețiu, Horațiu etc. -, tradiția
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
decât o singură față. Căci, câștigând confruntarea, Platon, stoicii și creștinismul își impun logicile lor: ura față de lumea terestră, detestarea pasiunilor, a pulsiunilor, a dorințelor, discreditarea trupului, a plăcerii, a simțurilor, jertfa adusă forțelor nocturne, pulsiunilor morții. Greu de cerut învingătorilor să scrie cu obiectivitate istoria învinșilor... Istoria filosofiei, așa cum apare ea în enciclopedii și manuale, așa cum este predată și modelată în universitate, așa cum este editată, difuzată și promovată, se confundă cu cea a învingătorilor. Nicio milă pentru învinși, care sunt
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nocturne, pulsiunilor morții. Greu de cerut învingătorilor să scrie cu obiectivitate istoria învinșilor... Istoria filosofiei, așa cum apare ea în enciclopedii și manuale, așa cum este predată și modelată în universitate, așa cum este editată, difuzată și promovată, se confundă cu cea a învingătorilor. Nicio milă pentru învinși, care sunt disprețuiți, uitați, neglijați. Mai rău: care sunt discreditați prin caricaturizare. Astfel încât corpusul presocratic în versiunea lui hedonistă este ruda săracă atât în învățământ, cât și în editare. Drept urmare, conceptele esențiale care-l definesc nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
despre zei, despre Dumnezeu, despre divin? Ce trebuie înțeles prin cuvântul plăcere? Dar prin bucurie? La fel și cu dorința. Care este definiția noțiunii de bine suveran? Trupul antic și grecesc este oare asemănător trupului postmodern și postcreștin? Tot așa cum învingătorii nu pot spune cu seninătate adevărul celor care au pierdut, învinșii nu pot nici ei să-și scrie cu seninătate istoria. Cu atât mai mult cu cât nu se pot baza decât pe niște fragmente aleatorii și pe niște contexte
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]