178,415 matches
-
asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... X. CRISTIAN PETRU BĂLAN - IMNUL STATELOR UNITE ALE AMERICII TRADUS IN
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... Citește mai mult STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Vasile Diamandi-Aminceanu (luptător pentru cauza aromânilor, autor al lucrărăii „Românii din Peninsula Balcanică”) și al Elenei Tufa. Scriitorul a studiat la școlile românești din Salonic, Mețova, Ianina și Bitolia, unde erau licee în limba română. (Da, pe atunci existau mari școli românești în Gecia, desființate ulterior samavolnic de guvernul grec), scriitorul părăsind apoi Macedonia în anul 1916, pentru a-și continua studiile în România, unde a pribegit prin mai multe ... XII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - PROTEST NAȚIONAL - DISTRUGEȚI STATUIA LUI LUCIFER !, de
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
s-a mai întors. Pe timpul războiului, aici se citeau scrisorile venite de pe front, se pomenea despre soldații morți, răniți sau dispăruți și erau jeliți de toată suflarea prezentă, indiferent al cui era. Aici, în acest loc, era, vrând-nevrând, și o școală a vieții, de la care și Petrică a învățat multe. Ion C Gociu, Târgu Jiu Referință Bibliografică: ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
ore de pilotaj s-au strâns în carnetul de aviator al lui Marian Covache? - Păi elicopterele au fost preferatele mele ! Aeronavele pe care am zburat nu au fost multe, însă au fost aeronave sigure. Încep cu avionul IAR 823 - avionul școală - un avion românesc foarte bun. Apoi am pilotat elicopterul Alouette IAR 316, varianta românească, un elicopter de excepție. Elicopterul Kamov 26 a fost pilotat și de mine. Noi îi spuneam în glumă: UAC, adică Ultima Arătare Cerească. Era, într-adevăr
INTERVIU CU UN AVIATOR , MARIAN COVACHE- PARTEA A VII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1384531936.html [Corola-blog/BlogPost/363159_a_364488]
-
de la președinte. * După trei decenii am trecut iar prin aceste locuri. Mi-am amintit de râsul canin, i-am povestit soției mele și...am constatat că uitasem să activez unul dintre cele două cipuri din capul fostului puști, Făcuse o școală tehnică pentru utilaje agricole, era consilier la primărie, ricica mâna și lua bani, dar mă striga în nopțile cu lună și mă ocăra că nu l-am ajutat să fie ce și-a dorit. Soția mea nu înțelegea cum un
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
acesta mi-am sărbătorit cel mai frumos ziua de naștere. M-am trezit, ca o doamnă, la ora 9. Am servit o cafeluță, în acorduri muzicale (un post de radio...ales pe pipăite). O bluză nouă...un parfum nou! La școală, mi-am servit colegii cu gogoși de post, cu gem de caise, făcute de firma „Scalini” (proaspete și gustoase...ceva mai “neconvențional”) și suc (acidulat și neacidulat). La prima mea oră, de la 10 (clasa de filo), mai era, dintre eleve
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Flori_in_clepsidra.html [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]
-
punctuație, devenind modele pentru majoritate. Am văzut un inginer care se lăuda cu realizările din profesia lui care scria cu niște greșeli de ortografie impardonabile. Am văzut profesori de limba română tineri care fac greșeli mai mari ca elevii lor. Școala nu mai e școală, facultatea nu mai e facultate și nici Academia nu mai e Academie. Toate au devenit niște fabrici de diplome pe bandă rulantă. Oameni buni, înainte de a deveni ceva în viață trebuie să ne însușim limba noastră
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
majoritate. Am văzut un inginer care se lăuda cu realizările din profesia lui care scria cu niște greșeli de ortografie impardonabile. Am văzut profesori de limba română tineri care fac greșeli mai mari ca elevii lor. Școala nu mai e școală, facultatea nu mai e facultate și nici Academia nu mai e Academie. Toate au devenit niște fabrici de diplome pe bandă rulantă. Oameni buni, înainte de a deveni ceva în viață trebuie să ne însușim limba noastră. Un om care nu
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
anturajul unor oameni de talia lui Mihai și ai Mihaelei. -Vreau să iei legătura cu Piticul și să-l aduci la mine, sau să ne întâlnim într-un loc ferit să vorbim. Nu cred că îl mai ia Șofron de la școală. În Căminul pentru copiii instituționalizați din orașul T lucrurile erau departe de a fi grozave, dar cum personalul din conducere și cel de deservire era bine sudat, nimic nu transpira în afara căminului din matrapazlâcurile care se întâmplau acolo. Pentru a
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
ei. Dar a dat un loc de munca fiecăruia, de la pușcăriaș, la student eminent; și din munca acestor oameni, a dat sănătate, cultură și învățământ gratuite. Sigur, nici atunci nu se găseau medicamente pentru toate bolile. Dar nu se închideau școli, spitale, și lăcașuri de cultură. Nici avorturile, atat de premiate astăzi, nu erau deloc legale.Iar dacă sunteți, accidental, botezați creștin, închideți manualele școlare de religie, și citiți-l pe părintele Cleopa Ilie, ca să știți cum se potrivește crucea pe
Gala umorului concediat, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/gala-umorului-concediat-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339385_a_340714]
-
să ajuți doi colegi săraci, care nu au nici măcar un joc de table, împrumutându-le jocul tău ? Bunul Prinț s-a strecurat în antreu, a luat de pe bibliotecă jocul de table, și a plecat a doua zi pe furiș, la școală, să nu îl vadă bunica, cu jocul la subraț, învelit în pânză. La școală, Bunul Prinț s-a dus bucuros la Bebe și la Vali, și a scos jocul de table din pânză. - Băieți, uitați, luați jocul tatei și al
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Jocul_de_table.html [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
-le jocul tău ? Bunul Prinț s-a strecurat în antreu, a luat de pe bibliotecă jocul de table, și a plecat a doua zi pe furiș, la școală, să nu îl vadă bunica, cu jocul la subraț, învelit în pânză. La școală, Bunul Prinț s-a dus bucuros la Bebe și la Vali, și a scos jocul de table din pânză. - Băieți, uitați, luați jocul tatei și al bunicului, și jucați-vă ! Dar să aveți grjiă de el, să nu-l stricați
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Jocul_de_table.html [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
au căutat prin toate camerele, și nedând de el, l-au întrebat pe Bunul Prinț: - Puiule, ai văzut pe undeva tablele? Ai umblat tu cu ele? Bunul Print le-a spus NU. I-a mințit. Și a doua zi, la școală, le-a povestit colegilor că e de rău. Bunicul și tata au observant lipsa tablelor. Să facă bine să i le aducă până seara. - Da, da, negreșit! Au spus Bebe și Vali. Bunul Prinț a așteptat toată seara la geam
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Jocul_de_table.html [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
care l-a susținut neconditionat, pe Daniel Ioniță în demersul său, merită, și ea, toate mulțumirile noastre. Daniel Ioniță, prin coagularea textelelor în volum, prin așezarea numelor unor poeții notorii lângă altele abia cunoscute, nu intenționează să facă departajări pe școli sau pe grupări literare, nu face o selecție academică, dar face ceea ce este cu mult mai important pentru cititorul iubitor de Poezie, pune pe piața de carte mondială un eșantion din bogăția spirituală românească. Cartea în sine implică un volum
TESTAMENTUL LUI DANIEL IONIŢĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438838276.html [Corola-blog/BlogPost/374942_a_376271]
-
nouă luni, Cu bunica împreună și avea prieteni buni. Câteva cuvinte-ngână, apa, mama, tata, papa Și-n rochițele la modă își dădea amicii gata. Țup și Hop, doi iepurași, o-ndrăgiră chiar de mică, Apoi când a mers la școală și-a luat și o pisică. Musette era jucăușă și nu-și dorea o păpușă Dimpotrivă, se juca cu stăpâna sa. Trei păpuși care de care mai frumoase-n felul lor Tot făceau parada modei răspândite pe covor. A crescut
RAMURI ÎN ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Ramuri_in_arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/344256_a_345585]
-
cu stăpâna sa. Trei păpuși care de care mai frumoase-n felul lor Tot făceau parada modei răspândite pe covor. A crescut frumoasa fată, fără griji fără nevoi, Mai întâi o fermieră, castelană mai apoi. A fost o vedetă-n școală, prima la învățătură, Talentată și cochetă făcând un sport pe măsură. Sărituri de pe platformă uneori și trambulină I-au adus medalii care, tricolorul îl anină. Iat-o pe adolescentă, când liceul îl termină, Îmbinând muzica, dansul și iubirea ce-o
RAMURI ÎN ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Ramuri_in_arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/344256_a_345585]
-
Dunării de Jos, întregesc și rotunjesc această carte, care se dovedește a fi o sinteză, un „manual” de suflet, cuget și simțire românească, pentru minte, inimă, slujire și misiune, pentru dimensiunea istorică a culturii bisericești, pentru binefacerea educației creștine la „Școala mitropolitul Antonie” - păstor, dascăl, și om al lui Dumnezeu, care privește de „Dincolo” spre noi. Împreună îl vedem cu el, și noi, pe Iisus Hristos Domnul, dăruindu-i lumină și odihnă fericită, la șapte ani de la plecarea dintre noi, cei
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
plânge și el, dar cel mai mult îmi plânge sufletul. Multe aș mai avea să-ți spun, roade ale pomului imaginației, dar nu pot, căci trebuie să cultiv cuvinte. Mamă, Te iubesc mult! George Nicolae STROIA Clasa a VI-a Școala „Mareșal Al. Averescu” Adjud 8 Martie 2013 Referință Bibliografică: George Nicolae STROIA - SCRISOARE MAMEI / George Nicolae Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 801, Anul III, 11 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Nicolae Stroia : Toate Drepturile Rezervate
SCRISOARE MAMEI de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_nicolae_stroia_scriso_george_nicolae_stroia_1363062339.html [Corola-blog/BlogPost/342256_a_343585]
-
de nouăsprezece ani, bucovineanul își abandonează studiile universitare și anumite vise, decis să înceapă o viață nouă în țara tuturor posibilităților. La scurt timp însă, în 1998, convins că nu apucase pe drumul bun, revine în România și își reia școală, pentru a se întoarce în America în 2001, de această data căsătorit și hotărât să găsească un colț sub cer potrivit din toate punctele de vedere pentru familia sa. Așa începe adevărată lui poveste în Statele Unite, un basm real, în
PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_doru_ilioi_practica_o_profesiune_de_credinta_n_denver_colorado.html [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
-
organizarea unor servicii divine de calitate, înregistrate și apoi postate pe Internet ( www.rodenver.com ), dar și înființarea unei biblioteci în limba română și organizarea pe baze solide a programului pentru generația de mâine, cei treizeci de copii ce frecventează școală duminicala. Într-un asemenea context, rolul păstorului devine esențial, iar Ilioi își ia în serios atribuțiile, conștient că impactul serviciilor divine se află în proporție directă cu timpul pe care el însuși îl petrece în rugăciune. O importanță la fel de mare
PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_doru_ilioi_practica_o_profesiune_de_credinta_n_denver_colorado.html [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
-
pe care le-a avut România până în anii ’90, aceasta întâmplându-se nu că fabricile și uzinele nu ar fi fost eficiente sau necesare românilor, ci de... Nu contează că românii au sărăcit, că nu mai pot da copii la școli (circa 1,5 milioane de copii nu merg la școală), nu contează că românii nu mai au doctori, nu mai au spitale, nu mai au școli. Este nesemnificativ faptul că milioane de părinți iau cale occidentului în căutarea unui loc
DE DRAGUL UNIUNII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_dragul_uniunii_europene_stefan_popa_1386585587.html [Corola-blog/BlogPost/361690_a_363019]
-
întâmplându-se nu că fabricile și uzinele nu ar fi fost eficiente sau necesare românilor, ci de... Nu contează că românii au sărăcit, că nu mai pot da copii la școli (circa 1,5 milioane de copii nu merg la școală), nu contează că românii nu mai au doctori, nu mai au spitale, nu mai au școli. Este nesemnificativ faptul că milioane de părinți iau cale occidentului în căutarea unui loc de muncă (chiar cu „binecuvântarea” Președintelui: plecați, plecați...), lăsând copii
DE DRAGUL UNIUNII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_dragul_uniunii_europene_stefan_popa_1386585587.html [Corola-blog/BlogPost/361690_a_363019]