3,021 matches
-
fiscal și cei care încă nu au luat calea codrului să se haiducească, să stea și să-l asculte în continuare pe salvatorul și ocrotitorul României, cruciș-curmezișul președinte care ne dă în prag de an nou cu bunătatea-i bine știută, un blând sfat părintesc: „Bă nenorociților, mai descurcați-vă dracului și singuri și nu vă mai îndreptați privirea spre stat, pomanagiilor, care nu vă bucurați că vi se acceptă ceea ce dați, mai vreți mă rog, să mai și primiți”. Și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
asta. Dar se pare că Dumnezeu avea alte socoteli cu mine și doar din greșeală mă chemase „intempestiv și dintr-o dată” (cum ar zice nea Gligore), la apelul de dimineață a păcătoșilor care trebuie să dea socoteală pentru păcatele lor știute și neștiute, făcute cu mintea cu ochiul, cu fapta... Așa că binevoitor și culant, El mi-a permis să mai revin pentru încă o vreme pe pământul acesta cu condiția expresă ca în primul rând să mă las de „iarba dracului
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Parlamentul României nu s-a reunit în sesiune extraordinară ca să aprobe venirea primăverii, apariția floricelelor pe câmpii și punerea în practică a îndemnului: hai să le-adunăm copii, înainte de înfăptuirea unor măsuri stringente la nivel național, luate cu inteligența bine știută, de către onor, Guvernul României sub înțeleapta conducere a Marelui Cârmaci de la Cotroceni. În mod accelerat se pregătește în forță acțiunea MNNB (adică Marea Numărare Națională a Bibilicilor). În cadrul acestei acțiuni cetățenii care dețin mai mult de 15 bibilici, găini, sau
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
din partea sa, lucrurile se doresc limpezi: „lumina este lumină și întunericul întuneric, ceea ce este da este da și ceea ce este nu, nu, iar ceea ce este mai mult este de la cel rău“ (XXIII, 3, cu trimitere la Isaia 5, 20). Lucru știut, unele formule antinomice se pot afla sub varii intenții: sofistică și spectaculară, eventual simplu subiectivă, datorată ignoranței sau neatenției. Chiar și atunci când sunt formulate în aceiași termeni, judecățile antinomice diferă mult de la un caz la altul. Diferența o aduce fie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
îngăduie să treacă dincolo, fiindu-i amânată în multe feluri și la nesfârșit această încercare. E adevărat, omul de la țară nu se gândește să se lupte cu paznicul, nici să ia cu asalt porțile legii, din motive numai de el știute („acum, când privește mai bine la paznicul îmbrăcat cu șubă, la nasul lui mare și ascuțit, la barba lui tătărască răsfirată și neagră, se hotărăște, totuși, mai bine să aștepte până i se va îngădui să intre“). Cititorul ar avea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
la mormânt, Gândirea își asumă Eternul legământ. În goană sau în pripă Crezu-i spre veșnicii, Argila-n orice clipă Ne ia-n nimicnicii. O oarbă nemurire S-avântă fără har : Țărâna-i lămurire, Furtună în pahar, Căci după legi știute Din trecute ere Pământul dă virtute, Dar înapoi ne cere. Cu voia de-a fi pururi Zburăm mereu în noi Și huma, cu cusururi, Ne-nghite strâmbi și goi. 1 ianuarie 2004 CU ȘAPTEZECI ȘI TREI DE COSTURI Am ajuns
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
din partea sa, lucrurile se doresc limpezi: „lumina este lumină și întunericul întuneric, ceea ce este da este da și ceea ce este nu, nu, iar ceea ce este mai mult este de la cel rău“ (XXIII, 3, cu trimitere la Isaia 5, 20). Lucru știut, unele formule antinomice se pot afla sub varii intenții: sofistică și spectaculară, eventual simplu subiectivă, datorată ignoranței sau neatenției. Chiar și atunci când sunt formulate în aceiași termeni, judecățile antinomice diferă mult de la un caz la altul. Diferența o aduce fie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
se îngăduie să treacă dincolo, fiindui amânată în multe feluri și la nesfârșit această încercare. E adevărat, omul de la țară nu se gândește să se lupte cu paznicul, nici să ia cu asalt porțile legii, din motive numai de el știute („acum, când privește mai bine la paznicul îmbrăcat cu șubă, la nasul lui mare și ascuțit, la barba lui tătărască răsfirată și neagră, se hotărăște, totuși, mai bine să aștepte până i se va îngădui să intre“). Cititorul ar avea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
continuând să creeze în spiritul neamului lor. (Ce a însemnat geniul spaniol pentru Corneille, cel italian pentru Ronsard sau Sa de Miranda, cel englez pentru Voltaire și romantici, cel greco-latin pentru Goethe, cel german pentru romanticii anglo-saxoni - sunt lucruri bine știute). Dar când națiunile în întregul lor încearcă (sau sunt silite) să imite una sau alta din țările europene, împrumutînd sisteme de gândire și de guvernământ - atunci ori naufragiază, ori ajung la creații hibride, debile, forme standard, care înseamnă, în afară de propria
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
O vie flacără-mi apare-n minte, Și-o copiliță cu obraji frumoși Privește cu ochi mari și curioși Și-atunci mi-aduc încet aminte Cum ne-adunam copii în curte Și ne-nfigeam cu toții ca un roi În jocurile știute doar de noi. Suflet de copil cu inima stăpână, Cu ochii obosiți și mămăliga-n mână, O roată toți formam de prichindei La strachina de lemn doar cu mujdei. Cum iarna mai mergeam câteodată Pe albia Tanacului de altădată Și
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
o peșteră în munți, dar toți ridicau, nedumeriți, din umeri. După mai mulți ani, află din gura unui bătrân legenda Sfântului Grigorie Decapolitul, care, prigonit fiind de păgâni, s-ar fi ascuns și ar fi sălășluit în munți, de nimeni știut, într-o peșteră. După moartea lui, cei din vechime ar fi construit, chiar în peșteră, un schit în amintirea Sfântului. Pimen ciuli urechile, întrebă din om în om, colindă munții ținutului piatră cu piatră și găsi până la urmă schitul. Era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lucrările magiei, iar pe roaba Ta ferește-o de toate uneltirile diavolești. Dezleag-o de demonul de amiază, de toată boala și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lăcomia, neputința și de toate rătăcirile și greșalele știute și neștiute și alungă cu lumina Ta cea sfântă demonul de amiază și pe cel de noapte, ce se oploșesc la casa mea, slăvit fie numele Tău, În vecii vecilor. Amin!“, șopti În Încheiere Mașa, tot În gând. Și rugăciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fumurii, articulând. „Așteaptă-mă câteva secunde, te Însoțesc până la stația tramvaiului...” Resemnat, Tony Pavone privi cum strânge cele câteva hârtii de pe biroul său, având grijă În același timp de reșeul pe care fierbea o combinație de ceaiuri numai de el știute, pe care le pregătea drept urmare a nopții precedente de băutură, orgie, de mahmureală datorită nesomnului care printr’o minune Îl recomforta, dispus s’o pornească din nou golind paharele. Însfârșit, după ce bău o enormă cană din ceaiul preparat, mai Înghiți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
soția dumitale a cedat aurul și bijuteriile În favoarea Statului Român...!” „Dacă ai reușit să ajungi atât de sus cu reclamația, e totuși o realizare suficient de amăgitoare...!!” - oftă Tony Pavone cu gândul la propiile necazuri, mai cunoscând faptul de toată lumea știut, acest organ legislativ era redus la neputință: țara era condusă cu Decrete Prezidențiale emise după bunul plac al unui singur om, Dictatorul Nicolae Ceaușescu...!! „De supărare era să plezneasă fierea În mine. M’am Îmbătat și venind acasă am luat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
La șantier avea mult de lucru cu producția și plata lucrătorilor, dar mai ales cu Lct.Col.Tudose Ion, care-l sufoca culegând informații scrise ori verbale Încercând pe unii cu promisiuni agresive să-i provoace să-l acuze cu știute și chiar neștiute șmecherii profesionale...!! La rândul ei Atena, intuind gravitatea bolii, toată după amiază procură dela bișnițari ori dela magazinele specializate cu vânzare numai cu valută, unde se putea cumpăra dacă documentezi calitatea de student străin ori ai venit
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am optat pentru o oprire lină. — Întîlnirea a fost suspect de Întîmplătoare. Mi-am dat seama imediat că fratele și soțul erau complici, adică fratele dumitale știa pe unde-ți umblă soțul, dar, dintr-un motiv poate numai de el știut, Îți ascundea lucrul acesta și nu voia să afle nici altcineva. — Din ce motiv? — Dacă l-aș ști, lucrurile s-ar limpezi. Trebuie să luăm În considerare toate posibilitățile, să-i suspectăm pe toți... cu excepția dumitale, bineînțeles. — De ce constitui eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
extindea de la zidul protector și pînă la caldarîmul din beton, că aceea era partea nordică a dîmbului. De fapt, dacă presupuneam că această senzație de familiaritate nu era În realitate recunoaștere, ci mai degrabă o impresie falsă a unui lucru știut Îmbrăcat În hainele, amintirii, atunci chiar și concluzia la care ajunsesem că mă Îndrept spre casă, devenea un simplu pretext de a da o explicație rațională acestui ceva deja cunoscut. Dacă așa stăteau lucrurile, atunci puteam să Încep să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
acum când se trezi ca din somn și depărtându-se de piedestal se așeză pe labele dinapoi și începu să ne privească, alternativ; avea din nou urechile ridicate; se petrecea în el o nedumerire. Îl întrerupsei brusc, bătând din palme - știutul nostru consemn. - E timpul de culcare, Rex! El se ridică deodată, cu labele pe umerii mei, felul lui de a mă întâmpina și de-a-și lua rămas bun, apoi ieși în curte și intră în cușca pardosită cu paie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
politică, ea îi răspunse, cu voce moale ca suprafața cuverturilor de pluș, că habar n-are de cele „publice”, iar pe soț „nu-l interesează pentru că n-a făcut niciodată politică”. Trecu apoi, felicitându-se, la miezul cald al sindrofiilor știute, în timp ce vântul, prevestitor al iernii ce avea să vină, mișca cercevelele ferestrelor înalte. „A început sărăcia, vorbi una din femeile acelor adunări, pâinea cu cozi de cu noapte, stofele, îmbrăcămintea pe cartelă - pe puncte”, cum se spunea, rezultatul războiului, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
recitând, ireal, în timp ce tălpile ei goale stârneau, în mișcarea sprintenă ca un dans, iarba catifelată de pe mal. Puseră din nou masa și spre seară mâncarăm împreună, domnul Pavel destupând, vesel - o veselie ușor întristată, răspunzând unui gând numai de el știut - ultima sticlă de șampanie. Se sfârșea, astfel, la masa aceea de seară prima zi a Crăciunului acelui an, căldura molatecă a camerei cuprinzându-ne ca-n povestirile lui Dickens. Ușoara tristețe a domnului Pavel: gândea, pensionar fiind, viitorii ani ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
va fi! Așa gândești, așa vrei și tu dar nu îndrăznești, ești temător; acum nu mai e nimeni, nu mai are de cine să-ți fie teamă. E mai mult decât dacă am fi oficiat această cununie într-o biserică, știuți numai de noi în fața unei icoane martoră a legăturii noastre, invocând pe Dumnezeu, mergând până în fața altarului, mai mult decât lumânările pe care le-am aprins cu același gând secret fiecare, în mica biserică din comună la icoana de hram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fotolii de lângă fereastră. Domnul Pavel se așeză la rândul său pe un scaun apropiat măsuței la care ne aflam, dar după ce îi oferisem și refuzase locul pe fotoliul pe care-l ocupam. Începură pentru noi (pentru mine și Marga Popescu) știutele conversații, la care domnul Pavel se asocia, aglomerându-și vorbirea cu însușirile lui premonitorii cu care se lăuda. Se născu o oarecare vioiciune. Ce fel de stat se năștea? mă întrebasem cu câteva luni în urmă, adică în vara anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
măcar mediocră, operând surprinzător în memoriile din copilărie. Poate vederile mele sunt anapoda, poate cultura mea e prea mică. Incursiuni în adolescență sau tinerețe, da - numai că nu se cunoaște ponderea de sinceritate ce o cuprind asemenea memoriale ale femeilor, știută fiind abilitatea inventivă a acestora și multele învelișuri - nu se știe câte - ce le acoperă ființa. Când, printr-un salt de ani, trecu să-mi povestească despre elevele ei, glasul căpătă o vioiciune neobișnuită; dovedind o adeziune - aproape o mutație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ales ceea ce reușeau totuși să ascundă în mecanismul încâlcit al cuvintelor care înșelător dau totdeauna impresia comunicării sincere și directe. Acum era vorba de domnul Pavel - el îmi era de bună seamă cunoscut, meandrele gândirii și „ocolișurile ieșirii la suprafață” știute, dar el, el însuși, cu gesticulația lui de atâtea ori studiată, cu lustruirea și alegerea vorbelor ca o râvnită pedanterie neologistică despre care era convins că dă persoanei lui; „importanța cuvenită”, era un spectacol care-mi încântau în secret ființa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
insidioasă, pe nevăzute, cu false discursuri umanitare ce făceau să pună în cumpănă suflete naive, încrezătoare, acum două zile au fost arestați doi foști comercianți, un membru al partidului social-democrat, și alți câțiva, toți ridicați în zorii zilei cu duba știută, chemați pentru a da o declarație și nu se mai întorceau. Un pustiu se așeza tot mai cuprinzător, ar trebui scrise mii de pagini despre timpul acela, continuat și acum, o societate pe temelia fricii, dar pentru toate acestea îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]