3,265 matches
-
să fie, de asemenea, curată. Nu ieșim din casă fără a ne cremui pantofii. Iar crema de pantofi se aplică numai după ce am îndepărtat noroiul și praful de pe aceștia. Nu ne îmbrăcăm cu haine descusute. Dacă observăm că atârnă diverse ațe sau fire din hainele noastre le îndepărtăm cu o foarfece înainte de a le îmbrăca. Nu ne îmbrăcăm cu haine care nu au nasturi. Întotdeauna trebuie să avem asupra noastră o batistă curată și călcată sau un pachețel cu batiste din
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
de bază a femeilor. Astfel se explică păstrarea unor cuvinte ca lat. *folliolus > fuior, lat. *fusticellus > fuscel „vergea la războiul de țesut“, lat. *pedinus > pieden „totalitatea firelor de urzeală de la capătul unei pânze“, lat. retella > rețea „împletitură din fire de ață“, lat. spatium > spaț „(reg.) spațiul dintre sulul dinainte și cel dinapoi“, lat. tendicula > tindeche „bucată de lemn sau de oțel, cu care se ține întinsă pânza la războiul de țesut“. Există și cuvinte care, probabil, n-au fost niciodată importante
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prospețime și vitalitate a primăverii. Să se bucure de ciripitul vesel al păsărelelor din castanii de pe bulevard. De floricele naturale din păduri, gingașe, dar îndrăznețe ale primăverii, pe care le vindeau femeile la colțul străzii, în buchețele strâns legate cu ață. De mângâierea antidepresivă a razelor de primăvară ale soarelui, de vârfurile verzi ale ierbii ce străpungea plină de curiozitate și curaj pământul, pentru a ieși la suprafață la întâlnirea cu lumina binefăcătoare. Mângâiat de razele soarelui și cu o bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
special în nordul „Cizmei“, zona care a păstrat cel mai bine tradiția acestui fel de mâncare fiind regiunea Friuli. Asemănările cu tehnica de preparare și de servire a mămăligii sunt frapante: de pildă, italienii taie „polenta“ ca și noi, cu ață. De asemenea, ca la stânele din Carpați, deseori mălaiul este fiert în lapte. În privința varietății rețetelor de bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o masă. Se acoperă cu umplutura compusă din bucățelele de măruntaie, burta, usturoiul tocat, oregano, ouăle fierte, brânza rasă, sare și piper după gust, pătrunjelul fin tocat. Se rulează prapurele strâns în jurul umpluturii și se închide ruloul cu ac și ață. Se pune „drobul“ la foc foarte mic, într-o tigaie fără ulei, ca să se mai „strângă“. Se prepară un sos din cepele fin tocate, călite în ulei, peste care se pun roșiile tăiate bucățele. Se stinge totul cu apă și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Mă gândesc cateodată, mai Fanachi, la felul cum toată această carne pacătoasă, trebuie să îndure suferința, înainte de a i se îngădui să moară... Trebuie să dobândim cu toții binecuvântarea morți cu preț greu... Granița dintre viață și moarte este subțire ca ața, măi!... Rând pe rând, fiecare urcă Golgota de veacuri... Fiecare străbate aceleași chinuri... fiecare află deznădăjduita speranță a veacurilor. Fiecare își alătură pașii de pașii celor ce au fost și au luptat înaintea lui, împotriva morții, au tăgăduit moartea... și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nu conta... decât desculță pe zăpadă era bun așa cum era. Purtam tașcă din pânza de sac făcută anumit pentru scoală, era ca o traistă dar nu așa mare. De scris îmi făceam toc de la spicul de strujan. Legam penița cu ață de tei (haldan) și înmuiam în sticluța cu cerneală și scriam. Dar necazul, uneori se dezlega penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne cât mă necăjeam să o scot apoi picura pe caiet sau degetele mele erau unse de
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
o liotă de copii, care-i făceau semne disperate să vină mai repede. Rămas singur, bărbatul își scutură opincile și intră în casă. De pe pat, îl priveau ceilalți doi copii, Costică și Mitică, care se jucau cu un ghem de ață, cu care Safta cosea cămășile pentru sărbătoarea Crăciunului. „ Ce știu ei!?” se gândi Gheorghe, rupând un hartoi de mămăligă și întingând în scrobul gălbiu, încrustat cu bucățele albe de brânză iute. Și lacrimile începură a-i șiroi pe obrajii încălziți
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
boltite, provocatoare, de pe ușoara încrețire a slipurilor între pulpe, de pe fesele cumva candide, de puștoaice. Concursul a durat mult, vreo două ore, căci fiecare probă era urmată de muzică și dans. Mai întîi le-au legat de mijloc cu o ață câte o lingură, cu care trebuiau să-m-pingă pe podea un ghemotoc de hârtie. Apoi le-au pus să vină în mers cât mai grațios dintr-un punct îndepărtat al terenului, în timp ce un "membru al juriului", chircit, privea printre picioarele lor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
e nici o placă pe fațadă, se îndreaptă spre noi bătrânul, am dat-o jos! Bine, tată! Hai să te duc la tine în cameră, Aida îl ia de după umeri, statura lui mărunțică se pierde în hainele largi, Nu mai am ață! îl mai auzim pe bătrân înainte de a dispărea Aida cu el într-o altă cameră, câteva clipe așteptăm stingheriți întoarcerea Aidei, Theo a rămas cu Ana, i-am lăsat singuri, pe ei doi și pe Alina, fetița de un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în gară după acest cine-i puștiul, Mă iertați o clipă, trebuie să-i caut tatălui meu ceva de lucru, și Aida scotocește grăbită câteva din sertarele bibliotecii masive de lemn, scoate în cele din urmă două gheme mari de ață gălbuie, Tata croșetează, ne explică ea, ca fost dirijor au început să-i tremure foarte tare mâinile, cred că pe bază nervoasă și am adus o femeie care să-l învețe să croșeteze, de atunci parcă s-a mai liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din grădină, și-mi vine în minte întrebarea obsesivă a maestrului Voinea, Ați venit să vizitați casa? Placa nu mai e pe fațadă, A devenit foarte nervos și nu mai știa ce să facă cu mâinile, croșetează, Nu mai am ață! Aida pune înaintea mea paharul cu sucul portocaliu, de portocale, degetele mele se întind grăbite, sorb cu nesaț băutura răcoroasă, și bucăți minuscule de portocală îmi rămân mult timp pe limbă, Aida vorbește despre Rareș, fostul ei elev, astăzi fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fac nimic pentru el, părintele vorbește despre Comisie, îl știu numai pe secretarul de la episcopie, am fost colegi de facultate, eu cred că are să fie bine, încrederea e a părintelui, toată povestea asta cu pictura e așa de cusută cu ață albă, nu înțeleg înverșunarea starețului, ce contează ce-i pictat pe pereți dacă oamenii vin cu credință la biserică, să faci atâta tărăboi pentru, vom trece prin pădurea tânără de mesteceni, gândesc eu în sinea mea, sunt și eu curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Calvin Carter curios. Aspirine? Ea dădu din cap cu precauție. —Doriți una? Nu, mulțumesc. Pix și carnețel? Ea dădu din nou din cap. Dar ce zici de - și asta e cam trasă de păr, recunosc - un set cu ac și ață de cusut? Ashling făcu o scurtă pauză, apoi întreaga expresie i se lumină și aproape că izbucni în râs. — De fapt, chiar am. Avea un zâmbet larg pe față. —Ești foarte organizată, întrerupse Jack Devine, făcând vorbele să pară insulte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
multe, unul după altul, cu mine în frunte. Luați-o pe poarta pe care scrie „A fost odată ca niciodată...” care ne așteaptă desferecată. Si, uite-așa, mergi și mergi, zi de vara, zăpușeala. Nici tu troleibuze, care aluneca pe ațe, nici tu bunici, să te ia în brațe. Până când... Ce sclipește acolo, în depărtare? Un palat la care nu te poți uita decât cu ochelari de soare.” Strălucirea palatului îl orbea pe un bătrânel gârbovit, ce se învârtea în jurul palatului
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Tot împrumuta mărunțiș de la fetele de-aici și cerșea pe bulevarde băutură și mâncare de la indivizi de vârsta lui tataia. Uneori dispărea vreo două-trei zile și se întorcea cu ceva bani, apoi ne spunea tot felul de povești cusute cu ață albă despre cum a făcut rost de ei. Era o trombonistă clasa-ntâi și nimeni nu credea un cuvânt din ce zicea. — Zi-mi poveștile cusute cu ață albă. Și minciunile lui Betty în general. Sheryl stinse țigara și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu ceva bani, apoi ne spunea tot felul de povești cusute cu ață albă despre cum a făcut rost de ei. Era o trombonistă clasa-ntâi și nimeni nu credea un cuvânt din ce zicea. — Zi-mi poveștile cusute cu ață albă. Și minciunile lui Betty în general. Sheryl stinse țigara și-și aprinse imediat alta. Fumă în tăcere câteva momente și mi-am dat seama că actriței din ea începea să-i placă ideea de a o caricaturiza pe Betty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
așa-i? — Așa-i. — Iar de dimineață? — Dimineața am pornit spre L.A.. Betty m-a însoțit la întâlnirile mele și a încercat să mă tapeze de cinci verzișori, dar am refuzat-o. Apoi mi-a vândut o poveste cusută cu ață albă, cum că se întâlnește cu sora ei în fața hotelului Biltmore. Voiam să mă descotorosesc de ea, așa că am lăsat-o în față la Biltmore chiar în seara aia, în jurul orei cinci. Dup-aia n-am mai văzut-o niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
suntem la muncă. La naiba, doar ți-am zis de o mie de ori! Parc-ai fi un fătălău. — Ți-am demonstrat că nu-s fătălău. Poponarii nu-s în stare să facă ce-am făcut eu. Mi-am rupt ața, așa că nu-mi mai spune fătălău. — Taci naibii din gură! — Tăticule, adică tată... — Ciocu’ mic. Ți-am spus! Polițaiul cel gras și lăudăros, pus la punct ca un copil, mi-a trezit interesul. M-am prefăcut că sforăi, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
îi spuseseră Sally și / sau celelalte fete lui Issler despre Betty și bărbații cu care se întâlnise ea recent. „Ți-am demonstrat că nu-s fătălău. Poponarii nu-s în stare să facă ce-am făcut eu. Mi-au rupt ața, așa că nu-mi mai spune fătălău.“ Am pus dosarele înapoi în ordine, am închis fișetul, am stins lumina și am pus cârligul la ușa din spate, după care am ieșit prin față, de parcă aș fi fost stăpânul casei. Mă întrebam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
puțin zece ani mai tânără. — Vineri, pe 10 ianuarie, am primit un telefon la hotelul unde locuiam. Un tip ’cea că-i prieten de-al lui Charlie și vrea să mă plătească pentru un tinerel neînceput, să-i rup eu ața. Un sejur de două zile la Biltmore pentru o sută jumate. Eu îl întreb „Nu l-am mai văzut pe Charlie de ceva timp. De unde ai numărul meu?“, la care tipul îmi zice „Lasă asta, ne vedem în față la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
În spaniolă Boxeo înseamnă „box“, așa că m-am dus mai întâi la crâșma aia. Mă așteptam să fie întuneric, dar am pătruns într-o încăpere strălucitoare, plină de marinari. Mexicance pe jumătate goale dansau pe bar, cu bancnote prinse în ața chiloților tanga. Muzica de marimba de la tonomate și fluierăturile publicului umpleau maghernița de o hărmălaie asurzitoare. M-am ridicat pe vârfuri, uitându-mă după cineva care să pară a fi patronul bombei. În spate am văzut un perete acoperit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în anii 1880. Byrnes nu se dădea în lături de la nimic pentru a-și rezolva cazurile: amenințări, bătăi, dar și deducții dintre cele mai fine. La un moment dat, a rezolvat un jaf de proporții pe baza unui firicel de ață din haina unuia dintre făptași. Sub conducerea de excepție a lui Byrnes, detectivii au căpătat supranumele „Nemuritorii” și au redus considerabil rata infracționalității într-un oraș ce semăna pe vremea aceea foarte mult cu Vestul Sălbatic din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
am dus sus. În vreme ce mă dezbrăcam, am împins spre fundul minții revelația extraordinară pe care o avusesem la tribunal și m-am păcălit să o ignor, chinuindu-mă neobișnuit de mult să îmi curăț dinții. În general, nu sunt adeptul aței dentare, dar de data aceasta am folosit în exces, astfel că mi-am făcut gingiile să sângereze, dar măcar am reușit să-mi distrag atenția de la gândurile pe care o parte din mine abia aștepta să le exploreze. Când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
se uite la ea curioasă. — Doamne Dumnezeule! murmură ea. Vorbesc cu un papagal. Adriana fusese întotdeauna de părere că Emmy suprareacționa față de pasărea asta; abia acum — când începea să se simtă lipsa somnului, iar autorespectul atârna de un fir de ață — înțelese ce rău e să stai cu pasărea tot timpul. Cotrobăi prin dulapul cu lenjerii după un prosop mai mare, dar înșfăcă repede un cearceaf Frette, primul lucru care îi căzu în mână. După ce îl aruncă peste colivie și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]