4,851 matches
-
înainte de transferurile sociale), inegalitate (Gini), polarizare (raport între chintile, 5 și 1), distanța (mediană) a săracilor relativ față de pragul sărăciei Educație Participare la educația permanentă, abandon timpuriu al școlii Abandon timpuriu al școlii, adulți care au absolvit cel mult gimnaziul Abandon timpuriu al școlii, adulți care au absolvit cel mult învățământul primar Sănătate Deces timpuriu, aprecierea stării de sănătate, persoane care nu beneficiază de tratament medical din motive financiare Speranța de viață, raportul dintre numărul persoanelor din chintila inferioară și cea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agricultură, persoane care ocupă un loc de muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe fiecare nivel), tranziția în ciclul postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în locuințe construite din materiale inadecvate, persoane care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe fiecare nivel), tranziția în ciclul postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în locuințe construite din materiale inadecvate, persoane care locuiesc în condiții improprii Persoane fără adăpost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-o variabilă luând valori între 0 și 100: mortalitate infantilă; rata copiilor abuzați; copii săraci (procentul celor sub 18 ani sub pragul sărăciei); rata de sinucideri între 15 și 19 ani; abuzul de droguri între 12 și 17 ani; abandonul școlar între 18 și 24 de ani; rata șomajului; rata sărăciei capului de familie; procentajul populației SUA sub 65 de ani fără asigurări de sănătate; procentajul șomerilor care nu primesc ajutor de șomaj; procentajul populației SUA peste 65 de ani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul Uniunii Europene au fost identificate patru politici de răspuns: intervenția din timp pentru a preveni dezavantajele de natură educațională; îndepărtarea barierelor pe care le întâmpină grupurile dezavantajate în participarea școlară; dezvoltarea unor politici integrate de răspuns la problematica abandonului școlar timpuriu; promovarea învățării permanente (lifelong learning) și instruirii/educării adulților. Prima categorie o constituie elevii de vârstă școlară care încă frecventează școala, dar se confruntă cu dificultăți precum absențe, note foarte scăzute și probleme comportamentale. A doua categorie este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care au abandonat efectiv școala. A treia categorie se referă la cei care au abandonat formal școala și care nu au nici o calificare sau au o calificare minimală, fiind confruntați cu probleme majore pe piața muncii. Politicile de reducere a abandonului școlar includ măsuri privind: adaptarea curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii în cluburi, programe de vacanță; focalizarea activităților pe înlesnirea trecerii de la educația primară la cea secundară, eliminarea excluziunii sociale, îmbunătățirea frecvenței școlare prin reducerea absenteismului și o mai bună monitorizare în vederea evitării abandonului școlar în cazul copiilor în situații de risc; îmbunătățirea colaborării familie-școală-comunitate. Strategii educaționale în România Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 cu proiecție până în 2010, elaborată în anul 2001 și reactualizată în anul 2002 Strategia MEC pentru creșterea gradului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
neconștientizarea faptului că a rănit pe cineva, l-a tratat necorespunzător sau a furat. Personalitatea borderline este marcată de instabilitatea relațiilor interpersonale și emoționale ce generează impulsivitate crescută. Subiecții reacționează cu furie, crize de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și subevaluării; 3. tulburări ale identității: instabilitatea imaginii de sine; 4. impulsivitate În cel puțin două domenii autodistrugătoare, de exemplu cheltuieli, sex, abuz de
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Stănciulescu, op.cit., p. 166 footnote> Formarea acestor nuclee familiale este explicată pe larg de Karin Wall (1996) în cadrul unui Congres al A.I.S.L.F. „Aceste nuclee familiale (familles grand-parentales) se formează în general, în momente problematice ale vieții familiale (deces, divorț, abandon, criză, boală, dificultate de a < împăca> rolurile parentale cu aspirațiile privind cariera, emigrarea...)” <footnote Karin Wall, (1996) , Les familles grand-parentales et leurs dynamiques de functionnement, comunicare prezentată la Congresul al XV-lea al A.I.S.L.F., Evora,8-12 iulie footnote> . Astăzi
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
absențe nemotivate; cazuri de copii ce prezintă caracteristicile specifice LD și ADHD; depresii apărute ca urmare a dezechilibrului afectiv cauzat de plecarea persoanei în care copilul se încredea cel mai mult și pe care o iubea necondiționat; frecvente cazuri de abandon școlar; apariția frecventă a cazurilor de suicid în rândul copiilor cu părinții plecați la lucru în străinătate(atipic pentru aceste vârste); implicarea copiilor rămași în grija bunicilor în acte antisociale; apariția tulburărilor de comportament în rândul acestor copii; creșterea continuă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
afectiv, prezintă un grad accentuat de imaturitate și labilitate, manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament 18 exagerat față de persoanele care se ocupă de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial și consum frecvent de alcool; eșecul și abandonul școlar al unor minori, ca și atitudinea lor indiferentă față de școală, concretizată în performanțe școlare modeste, de unde și ”marginalizarea” lor de către profesori și educatori, ceea ce a favorizat propensiunea lor spre devianță și delincvență; influența sau ”inducția” negativă a grupului stradal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model de analiză etiologică a delincvenței juvenile în România, prin identificarea, selectarea și ordonarea principalelor variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară (eșec, abandon școlar); nivelul scăzut de integrare profesională sau integrarea profesională „negativă” (absenteism, indisciplină, fluctuație potențială) Conform datelor publicate de Poliția Română, statistica delincvenței juvenile după anul 1989 se prezintă astfel. Pe ansamblu, statisticile și rapoartele poliției vorbesc despre creșterea procentului de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
cerșească; copiii si minorii instituționalizați, defavorizați din punct de vedere afectiv și familial, care sunt lipsiți de un climat social și economic protector, devenind victime posibile ale anturajelor nefaste care-i împing spre infracționalitate; copiii și minorii cu eșec sau abandon școlar sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor fapte penale mult mai grave (tâlhărie, viol, furt, agresiuni fizice). minori cu comportamente delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
un număr de 192 de state. Astfel, art. 19 din Convenție prevede ca „Statele părți vor lua toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative corespunzătoare, în vederea protejării copilului împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se afla în îngrijirea părinților sau a unuia dintre ei a reprezentantului ori reprezentanților legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredințat”. Această definire a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
alcătuit dintr-o singură cameră. Minora are relații normale, de suport, cu membrii familiei sale și menține legătura cu aceștia prin vizite periodice, reciproce. Minora a absolvit 5 clase în cadrul Școlii Generale din localitatea de domiciliu. C. își amintește că abandonul școlar s-a înregistrat în urmă cu aproximativ un an de zile, când a acumulat un număr semnificativ de absențe care au condus la repetenție. Informații privind abuzul sexual Minora prezintă o capacitate scăzută de a identifica și relata evenimente
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de vârstă; 2. mediul de proveniență cele mai multe victime se află în mediul rural; 3. forma de organizare a familiei - cea mai mare parte dintre victime aparțin unor familii dezorganizate, unde ori mama ori tatăl natural sunt absenți (prin deces, divorț, abandon, plecarea temporară la muncă în străinătate sau în altă localitate); 4. caracteristicile mediului familial acolo unde sunt prezenți ambii părinți (sau trăiesc în concubinaj), iar aceștia au, un nivel scăzut de școlarizare, sunt consumatori, în mod excesiv, de alcool și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
poate vedea în tabelul de mai jos. Tipul de personalitate Caracteristicile profilului psihologic Modalitatea de răspuns la suferință 1) Tipul dependent - nevoia unei atenții speciale; - cereri urgente, așteaptă îngrijire permanentă, cere o atmosferă de liniște în jurul său. - inițial sentimentul de abandon, total, iar ulterior cere ajutor; - solicitarea ajutorului crește odată cu anxietatea. 2) Tipul obsesiv - atenția excesivă la ordine, detalii, disciplinat; - ambiguitate, neliniște, anxietate; - stază emoțională prelungită, frică. - boala este văzută ca un rău posibil de a putea fi controlat; - concentrarea atenției
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este reprezentată prin pervertirea instinctelor. În această categorie întâlnim următoarele tipuri de tulburări: a) Pervertirea instinctului alimentar, prin deturnarea apetențelor de la alimentele comestibile către obiecte sau produse necomestibile ca în cazul coprofagiei, pica etc.; b) Pervertirea instinctului matern, manifestat prin abandonul copilului, aversiune sau ură față de copil, refuzul de a-l îngriji, pruncucidere; c) Pervertirea instinctului de autoconservare manifestat prin automutilări, sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o permanentă hoinăreală, o continuă deplasare impulsivă a individului fără a putea reveni, la un domiciliu fix. Spre deosebire de fugă, care are un caracter episodic, vagabondajul este o pulsiune morbidă permanentă, o „fugă continuă” (R. Benon și P. Froissart) cu „abandonul impulsiv al domiciliului” (A. Joffroy și R. Dupouy). A. Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavii epileptici), rejecție, dorință de izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și boala. Între acestea este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]