3,115 matches
-
În fața unei țări sărace, plină de un proletariat nesățios care și-a creat o organizație numai bună pentru a urca repede și fără control treptele sociale, în fața plebei permanente, de la care nu se cere nici știință, nici merit, în fața acestui abis, c-un cuvânt, Carol îngăduitorul are satisfacerea de-a vedea rupîndu-se unul câte unul toți ghimpii ce erau îndreptați odinioară în contra tronului, are satisfacția de-a duce c-o trăsătură de condei {EminescuOpXI 452} ad absurdum abisul-Cîmpineanu, literatura Orășanului, istoriografia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gânduri, acesta e desigur suveranul nostru. În fața unei țări sărace, pline de un proletariat nesățios care urcă cu cea mai mare ușurință toate treptele sociale, fără a i se cere, după chiar legile noastre, nici știință, nici merit, în fața acestui abis Carol îngăduitorul trebuie să fi simțind o deosebită plăcere când vede rupîndu-se unul câte unul ascuțișurile ce erau îndreptate odinioară în contra tronului. Teoria regicidă a baronului Erdmann de Hahn, conivența cu Stroussberg, pionul și agintele d-lui de Bismarck {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din / Timpul neîncetat" (Vîrful); sau cel care ne duce cu gândul la "valurile vremii": "timpul se întoarce ca o undă". Dar dacă la Eminescu este vorba de un timp primordial, ontologic, care se articulează cu ființa (Svetlana Paleologu-Matta Eminescu și abisul ontologic, 1988), la Borges este un timp labirintic, circular. "Timpul ciclic" va fi una din temele favorite ale ilustrului argentinian, spre ea îl conduce însăși "duplicitatea" discursului, care produce acel "interstițiu pe unde se scurge subiectul", de care vorbea R.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
el privește omul ca pe o paradigmă a creației și ca pe un model al Universului însuși, dar asemenea unui moralist însingurat, meditativ și revoltat în același timp, el dezvăluie patetismele și fragilitățile umane, stările majestuoase și iminentele surpări în abis". Textul este ilustrat cu faimosul "Autoportret", efigie mult inconfundabilă, în care nu știi ce să vezi: afișarea serios ritoasă a făloasei autoaprecieri, sau masca histrionică a spiritualului pictor, căruia i-a plăcut atît de mult hazul gros, chiar hazul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv [perceptual point of view]. Percepția fizică prin care se prinde în vizor o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL, PUNCT DE VEDERE. punere în abis [mise en abyme]. O replică în miniatură a unui text inserat în alt text; o parte textuală dublînd, reflectînd sau oglindind un aspect sau mai multe aspecte din întregul textual. În Falsificatorii de bani, gestul lui Edouard de a scrie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
inserat în alt text; o parte textuală dublînd, reflectînd sau oglindind un aspect sau mai multe aspecte din întregul textual. În Falsificatorii de bani, gestul lui Edouard de a scrie un roman intitulat Falsificatorii de bani constituie o punere în abis. se spune că o figură din scut este în abis, cînd ea constituie o miniatură a acelui scut. ¶Dällenbach 1977. punere în intrigă [complicating action]. În terminologia lui Labov, partea dintr-o NARAȚIUNE care o definește ca atare. Acțiunea care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
oglindind un aspect sau mai multe aspecte din întregul textual. În Falsificatorii de bani, gestul lui Edouard de a scrie un roman intitulat Falsificatorii de bani constituie o punere în abis. se spune că o figură din scut este în abis, cînd ea constituie o miniatură a acelui scut. ¶Dällenbach 1977. punere în intrigă [complicating action]. În terminologia lui Labov, partea dintr-o NARAȚIUNE care o definește ca atare. Acțiunea care complică urmează ORIENTĂRII și duce la REZULTAT sau REZOLVARE. Este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
istoria individului, istoria omenirii. Heisenberg insistă și asupra rolului intuiției: "Doar gîndirea intuitivă scrie Heisenberg poate trece prăpastia care separă sistemul conceptelor deja cunoscut și sistemul nou de concepte; deducția formală este neputincioasă în a arunca un pod asupra acestui abis"29. Dar Heisenberg nu trage concluzia logică care se impune plecînd de la neputința gîndirii formale: doar non-rezistența la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice poate arunca un pod peste prăpastia dintre două zone de rezistență. Non-rezistența este cheia
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
clădite și teatrul și știința. În locul lor, Ionesco acceptă [...] logica lui Stéphane Lupasco, a cărui operă ne oferă cheia a ceea ce face Ionesco în teatru"14. Wylie Sypher pleacă de la observația că Ionesco, ca și Heidegger, a fost fascinat de abisul vidului care subîntinde existența noastră. Ionesco vrea cu tot dinadinsul să capteze nesustenabilul. În același timp, Wylie Sypher subliniază faptul că știința a afectat natura literaturii. Orice limbaj verbal devine un clișeu în raport cu adevărurile captate de limbajul matematic. "Noile matematici
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să laude sau să acuze, să comande, recomande, sfătuiască și așa mai departe. Din momentul în care am înțeles că între cele două tipuri de propoziții există o diferență din perspectiva forței ilocuționare, putem vedea că între ele există un abis logic 29. În concluzie, arată Searle, "orice încercare de a-l deriva pe trebuie din este, este o pierdere de timp, pentru că singurul lucru pe care l-ar putea demonstra, dacă reușește, ar fi că este nu este în realitate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
universului vizibil plin de stele, acestea fiind "Fiii lui Urizen". Blake s-a referit la această imagine și în The (First) Book of Urizen, cap. VII, 8, 39-40: "El [Urizen] compasul cel de aur îl alcătui,/ Și prinse-a explora Abisul"16. Europe a Prophecy descrie astfel perioadă erei creștine de pînă la Revoluția Franceză, moment în care Anglia se pregătește pentru război. Enitharmon-Spațiul-Inspirația se separă de Los-Timpul-Imaginația-Geniul Poetic, partenerul ei etern, rezultatul fiind izbucnirea războiului că o consecință a faptului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Tharmas (termenul german aparține lui Meister Eckhart și este foarte apropiat de ideea unui Ungrund "individual", sufletesc; în sistemul lui M. Eckhart sufletul se identifică total cu Dumnezeu și chiar cu Deitatea, care este cu mult deasupra lui Dumnezeu, este abisul fără margini, cu adevarat liber. Totuși, aici, spune M. Eckhart, în urcușul Deității, sufletul nu se mai cheamă suflet, ci "nemăsurata esență"188). Enion tinde să se întoarcă în "nonexistența" și abia acum se obiectivează Spectrul lui Tharmas că "Moarte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care, cu trup de slavă, stă la dreapta Tatălui. Enion orbește și îmbătrînește, în termeni lovinescieni ea și-a rupt (parțial) rădăcinile care o legau de divinitate, ea cade în "tenebrele inferioare" (în Prakriti, materia primă alchimica): Blake vorbește despre "Abisul de jos" lăsîndu-ne astfel să întrevedem posibilitatea existenței "tenebrelor superioare" ("întunecatul Urthona", după modelul lui Pseudo-Dionisie Areopagitul care vorbea de Întunericul Divin; Lovinescu le numește "tenebrele divine", tăcerea ultima). Astfel se explică faptul că există un punct unde lăuntricul se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-l lepezi tu, de sceptre/ Împărătești nemaifiind nevoie,/ Căci Dumnezeu va fi în toți." Blake spune că "[a]stfel au fost făcute stelele din cer precum un lanț de aur/ Să lege Trupul Omului de cer ca să nu cadă în Abis"255, și stelele sînt "Hotarele unor Împărații, Provincii/ Și Imperii ale Haosului pe care Omul Vegetal nu-l vede"256. Se afirma, prin urmare, o legătură spiritual-organică între om și univers, precum și între univers și divinitate. Este interesant de remarcat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nume trinitar (Ur-th-on-a; uri: ebr. lumină; Tharmas: apă; on: grec. ființă), Alfa și Omega "ard", dar nu se mistuie 273, începutul și sfîrșitul există împreună că un foc etern, luminos, creator, expansiv. Pe de altă parte, Enion, ca Prakriti, simte abisurile ce se deschid în ea cînd o părăsesc potențialitățile ei transformate în acte prin Purusha (spiritul). Abisurile din ea devin aviditate devoranta 274 (Spectre-Devoratori), morți veșnice, în care și zeii luminoși (Prolificii) pot fi înghițiți. Enion este Vîrstă de aur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se mistuie 273, începutul și sfîrșitul există împreună că un foc etern, luminos, creator, expansiv. Pe de altă parte, Enion, ca Prakriti, simte abisurile ce se deschid în ea cînd o părăsesc potențialitățile ei transformate în acte prin Purusha (spiritul). Abisurile din ea devin aviditate devoranta 274 (Spectre-Devoratori), morți veșnice, în care și zeii luminoși (Prolificii) pot fi înghițiți. Enion este Vîrstă de aur a Creației: Lovinescu: Vîrstă de aur este o lume în care toate elementele sînt resorbite într-un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
morții De sub picioare-l străbătură cînd stătu-n Creierul de Om, Si in lumina-i tulbure toate portalurile daurite culoarea și-o pierdură, Nu mai sarea de Bucurie, căci azări Eternă Moarte dedesubt. 15 Palid, privit-a viitorul: palid, privi Abisul Acolo unde Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea rîvnind îngrozitor de-nfometată, Devorînd totul că flămîndul vierme și că mormîntul cel tăcut. Mare era puterea Neființei de-a trage-n ea Ființă. Grozav se luptă Urizen deasupra-nfricoșat și de-ngrozire
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
asurzit și sfîșiat mai rău Decît Urizen însuși și toate-oștirile-i ce-n blestemata disperare în jos navală dau. Dar cineva din Geamătul cel de Durere, precum de fum o umbră, Și oase omenești ciocnindu-se în fum se arătară și-Abisul cel de jos 155 Călcîndu-l, scrîșnind în cruntă deznădejde, si in suspinuri ne-ncetate Gîfîind, dese, scurte, răbufnind, suspinînd, adînc deznădăjduind, călcînd în picioare, luptînd, Luptînd ca să rostească Glasul Omului, luptînd să ia înfățișarea Omului, luptînd Să ia mădularele Omului, ivindu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în groaznicul văzduh, Doar un glas veșnic jeluindu-se-n Stihii. Acolo unde Enion, oarbă și de ani încovoiata, rătăcea, Ahania rătăcește-acum: Ea rătăcește pe Veci temîndu-se că nu cumva să cadă în nedeslușire 118, Căci luminoșii-i ochi privesc Abisul. Și uneori un somn ușor 210 Pleoapele-i închide; atunci cade; atuncea tresărind, înfricoșata se trezește, Si rătăcește-n jur neadormita, respinsă la hotarul Neființei 119. Sfîrșitul Nopții a Treia VALA Noaptea a Patra 120 Dar Tharmas pluti pe negura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Și uneori un somn ușor 210 Pleoapele-i închide; atunci cade; atuncea tresărind, înfricoșata se trezește, Si rătăcește-n jur neadormita, respinsă la hotarul Neființei 119. Sfîrșitul Nopții a Treia VALA Noaptea a Patra 120 Dar Tharmas pluti pe negura Abisului; glasul lui Tharmas bubui Peste potopul ce-și umflă apele; văzu pe Los și Enitharmon cum se Iviră-n Strălucire și putere din Abis; pîntecele-i fost-au de dorul lor cuprinse. Se înălțară în putere peste potopul ce apele-și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Neființei 119. Sfîrșitul Nopții a Treia VALA Noaptea a Patra 120 Dar Tharmas pluti pe negura Abisului; glasul lui Tharmas bubui Peste potopul ce-și umflă apele; văzu pe Los și Enitharmon cum se Iviră-n Strălucire și putere din Abis; pîntecele-i fost-au de dorul lor cuprinse. Se înălțară în putere peste potopul ce apele-și umflă, plini de dispreț, 5 Roșu că Soarele-n fierbintea dimineață a-nsîngeratei zile Tharmas îi privi; pîntecele-i fost-au de dorul lor cuprinse. Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se pleacă, Si înghețat-au oase țări peste toți nervii săi ai bucuriei. O primă vîrstă trecu, o groaznică durere. Din Peșterile îmbinatei sale sire a spinării, cu-nfricoșare căzu jos Un roșu glob rotund, arzînd încins, adînc adînc, jos în Abis, 225 Zvîcnind, strîngîndu-se-ntr-un glob și tremurînd, dînd zece mii de ramuri În jurul trainicelor sale oase, si o a doua vîrstă se sfîrși. Rostogolindu-se-n sfîșietoare frică nervosu-i creier dădu ramuri [În jurul ramurilor inimii] În înălțimi în două sfere mici ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spre Așternutu-n care stătea întinsă Enitharmon. Oasele lui Urizen se prăvălesc pe vînt; oasele lui Los sînt De durere săgetate, iară tendoanele-i de fier că plumbul se îndoaie și se-nfășoară-n 295 Chipuri neobișnuite, dansînd, urlînd, călcînd abisul în picioare. Sfîrșitul Nopții a Patra VALA Noaptea a Cincea 129 Căzut bolnav, Nebun, dansa pe munții săi înalți și-ntunecoși că cerul, Acum în trainica alcătuire închegata înfățișarea-i se pietrífică, Din gură să blesteme, din ochii săi scîntei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Enitharmon zdruncina cerurile, Pămîntul truditor, Pîn' ce din inima-i croindu-și cale, un groaznic prunc 130 sări nainte Prin tunete și sfara și mohorîte vîlvătăi, urlete, furie și sînge. Curînd după ce Ochii-i arzători fost-au deschiși peste Abis, 40 Ale adîncului îngrozitoare trîmbiți mugiră cu amărăciune. Enormii Demoni se treziră și-n jurul Regelui cel nou-născut răcnit-au, Strigînd, "Lúvah, Rege-al Iubirii, esti Regele turbării și al morții". Urizen adîncă beznă aruncắ în juru-i; Luváh zvîrli-n puhoaie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tristețe cugetắ asupra-ntunecimii, și nici nu îl văzu pe Urizen cu-n Glob de foc Teribilă călătorie luminîndu-și prin lumea morții cea fără de cărări, 85 Scriind cu-amare lacrime și gemete în cărțile de fier și-aramă160 Enormele minuni ale Abisurilor, odátă bucuria-i cea mai luminoasă. Căci Urizen privi grozăvniciile Abisului cînd rătăcit-a printre Spiritele ruinate, cîndva copiii săi și-ai lui Luváh copii. Speriate de propriul lor suspin, ce pare-a zgudui noianul, 90 Fără de Țel și Abătute
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]