8,856 matches
-
confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. De asemenea putem constata că și în cazul atitudinii față de profesori, efectele semnificative prezentate anterior se datorează manipulărilor experimentale din celelalte două condiții experimentale, în cazul grupului de control ele fiind absente. Nivelul de aspirație Această analiză statistică infirmă existența unor diferențe semnificative între scorurile de la testare, respectiv retestare; lipsa unei manipulări experimentale în cazul acestor subiecți este confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. De asemenea putem constata că
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
confirmată de lipsa acestor diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile lor. De asemenea putem constata că și în cazul nivelului de aspirație, efectele semnificative prezentate anterior se datorează manipulărilor experimentale din celelalte două condiții experimentale, în cazul grupului de control ele fiind absente. În cazul tuturor celor cinci variabile dependente ale studiului de față am constata prezența unor efecte semnificative statistic ale manipulărilor experimentale și absența acestor modificări semnificative în lotul de control, acolo unde manipulările experimentale există. Putem considera că efectele semnificative
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
credință. Împreună cu un ACT LOCUTORIU și un act ilocutoriu, s-ar putea ca un act perlocutoriu să fie implicat în executarea unui ACT DE VORBIRE. Nu s-a înregistrat un foarte mare progres în studiul actelor perlocutorii, ele fiind din ce în ce mai absente din cercetările întreprinse de teoreticienii actului de vorbire. Totuși, cînd NARAȚIUNILE sînt văzute ca acte de vorbire, se spune că ele realizează uneori anumite acte perlocutorii (de ex., a convinge, a înfricoșa, sau a-și amuza destinatarii). ¶Austin 1962 [2003
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimente (dar se consideră că este responsabil pentru selecția, distribuția și combinarea lor); în plus, el se deduce din întregul text și nu este înscris în el ca povestitor. Deși distincția poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Ucigașii, Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu claritate (de ex., în cazul multor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE: Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Bronzwaer 1978; Chatman 1978; Genette 1983. autoritate [authority]. Orizontul cunoașterii de către narator
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și mai specifice ale idiomului personal al unui personaj (cuvinte distinctive, registre, "intonații"); sau semnale ale relațiilor de tip social (de ex., forme de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
primul ar prezenta gîndurile personajului mai curînd decît impresiile sau percepțiile sale, în timp ce al doilea ar prezenta atît impresii cît și gînduri; sau, altfel, primul ar respecta morfologia și sintaxa, în vreme ce al doilea nu ar face-o (punctuația este atunci absentă, formele gramaticale sînt trunchiate, propozițiile incomplete și scurte sînt numeroase, neologismele sînt frecvente) și ar surprinde gîndirea în starea sa embrionară, anterioară unei legături logice. ¶Termenul a fost pus în circulație de William James pentru a descrie modul în care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimente (dar noi îl considerăm ca fiind responsabil pentru selectare, distribuire și combinare); în plus, el este deductibil din întregul text, mai curînd decît înscris în el ca povestitor. Deși distanța poate fi problematică (de ex., în cazul unui NARATOR ABSENT sau ESTOMPAT la maximum: Dealuri ca elefanți albi), ea apare uneori cu foarte mare claritate (de ex., în cazul unor NARAȚIUNI HOMODIEGETICE ca Marile speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980, 1983; Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes, Kellogg 1966; Suleiman 1980; Tacca 1973. Vezi și GNARUS, NARATOR HETERODIEGETIC, NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR EXPUS, PERSOANĂ, NARATOR CREDITABIL, NARATOR CONȘTIENT DE SINE, VOCE. narator absent [absent narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT în totalitate; un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980, 1983; Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes, Kellogg 1966; Suleiman 1980; Tacca 1973. Vezi și GNARUS, NARATOR HETERODIEGETIC, NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR EXPUS, PERSOANĂ, NARATOR CREDITABIL, NARATOR CONȘTIENT DE SINE, VOCE. narator absent [absent narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT în totalitate; un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Un NARATOR ESTOMPAT în totalitate; un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
estompat [covert narrator]. Un NARATOR voalat; un narator NEDRAMATIZAT și NONINTRUZIV; un narator care prezintă situații și evenimente cu un aport minim de mediere naratorială (Comorile din Poynton). Naratorii estompați sînt tipici pentru istoriografia pozitivistă. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR EXPUS. narator exemplar [well-spoken narrator]. Un narator al cărui mod de exprimare este unul standard (sau chiar elegant) și care funcționează ca un model în raport cu care se situează modurile de exprimare ale personajelor. ¶După Hough, contrastul între
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și e caracterizat de acestea (Eugénie Grandet
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în care se face simțită prezența naratorului; o narație care avansează un NARATOR EXPUS, mai degrabă decît un NARATOR ESTOMPAT; o narație în care domină DIEGEZA, RELATAREA sau povestirea, mai curînd decît MIMESISUL, sau REPREZENTAREA. ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ABSENT. narație simultană [simultaneous narration]. O NARAȚIE contemporană cu situațiile și evenimentele narate; o NARARE SIMULTANĂ (Nenumitul). ¶Prince 1982. narație substitutivă [substitutionary narration]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Fehr 1938; Hernadi 1972. narație ulterioară [posterior narration]. O NARAȚIE care urmează în timp situațiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
zi, "normală". Se presupune că termenul deosebește narațiunile produse fără deliberare ("firesc") de narațiunile care au un caracter "construit" și apar în contexte specifice de povestire. ¶Van Dijk 1974-75; Pratt 1977. narațiune nenarată [nonnarrated narrative]. O narațiune cu un NARATOR ABSENT; o narațiune care prezintă situații și evenimente cu o cantitate minimă de mediere naratorială (Dealuri ca elefanți albi). ¶Chatman 1978. Vezi și MIMESIS, REPREZENTARE. narațiune non-focalizată [nonfocalized narrative]. O narațiune care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
create la contactul cu solul; calitatea aerului, datorită poluării, este mai bună, mai ales dacă traseele trec prin zone cu păduri sau pe lângă păduri; mediul este unul liniștit, fără poluarea sonoră a aglomerației urbane; circulația autoturismelor este diminuată sau chiar absentă (în funcție de traseul ales); traseele pot fi mult mai diferite și se pot alege în funcție de dificultate, dorința de a alerga pe planuri înclinate etc. Dezavantaje: în lipsa unui autoturism, cu care să revenim rapid înapoi, refacerea neuromusculară minimă și igiena (dușul) este
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
relație de antagonism energetic. Eterogenizarea este procesul orientat spre diferit. Ca și concept, ea provine din principiul de excluziune al lui Pauli, care acționează ca dinamism de individuație. O eterogenizare absolută conduce spre o ordine statică, de unde orice mișcare e absentă, spre moarte prin diferențierea extremă. Pentru ca mișcarea să fie posibilă, trebuie ca omogenul și eterogenul să coexiste: "Pentru ca dinamismele să poată fi antagoniste, trebuie ca natura lor energetică să țină totodată de omogen și de eterogen...". Antagonismul eterogenizare-omogenizare este astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fi sensul expresiei "non-actualizare non-potențializare"? Un capitol extrem de interesant este Contradicția ireductibilă și noncontradicția relativă 5. Lupasco introduce aici chiar contra-dicția și noncontradicția ca termeni logici. Dar, dacă acești doi termeni sunt indexați în funcție de A și P, indexul T este absent. Altfel spus, în ontologica lupasciană, nu există terț inclus al contradicției și non-contradicției. Paradoxal, contradicția și noncontradicția se supun normelor logicii clasice: actualizarea contra-dicției implică potențializarea non-contradicției și actualizarea non-contradicției implică potențializarea contradicției. Nu există stare nici actuală, nici potențială
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
neputința gîndirii formale: doar non-rezistența la experiențele, reprezentările, descrierile, imaginile sau formalizările noastre matematice poate arunca un pod peste prăpastia dintre două zone de rezistență. Non-rezistența este cheia înțelegerii discontinuității între două niveluri de realitate imediat vecine. Terțul ascuns este absent la Heisenberg. Heisenberg și Lupasco nu s-au cunoscut. Dar noțiunea de "potențializare" apare aproape simultan în opera lui Lupasco și Heisenberg. Mai mult, Heisenberg este perfect conștient că doar o logică a terțului inclus ar putea să ne facă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sculptează, care scrie poeziile și romanele și le citește, care scrie piesele de teatru și asistă la ele, pentru a psihiza universul și a-l absorbi în el însuși prin imaginile și conceptele puterii sale interioare. Iată de ce arta este absentă din sufletele stinse"19. Toate aceste considerații ar fi putut provoca un dialog deosebit de incitant cu psihanaliștii. Dar cartea lui Lupasco are un subtitlu cumva bizar: La fin de la psychanalyse (Sfîrșitul psihanalizei). Este bizar pentru că discuția despre psihanaliză e practic
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
omogenizare între indivizii care cred într-un singur Dumnezeu sau în mai mulți". El observă totuși că, în general, confruntate cu problema binelui și răului, fundațiile acestor religii se conformează unei logici cu doi termeni, din care terțul inclus este absent. Punerea în joc a energiilor contradictorii le conferă rezistență în timp. Astfel, Lupasco nu ezită să spere într-"o nouă concepție despre Divinitate", fondată pe "etica terțului inclus". Lupasco merge pînă la a afirma că "psihismul, ca atare, este Divinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în raport cu restul corpului meu considerat ca pasiv (-)"21. Cuplul (ochi/corp) corespunde binarului (PA, PP). Deci există într-adevăr un cuaternar (AA, AP; PA, PP). În acest cuaternar nu există nici principiu T, nici stare T. Terțul inclus este complet absent aici. "Axa verticală a polilor, ne spune în fine Abellio, face să apară două alte mișcări inverse una față de cealaltă, una orientată spre exemplu în jos, în sensul acumulării de instrumente de către corp, prin care putem spune că lumea se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
spune că lui Abellio nu i-ar plăcea să fie silit să includă ternarul (TT, TA, TP). Asta ni se pare foarte instructiv în ce privește raporturile pe care Abellio le întreține cu propria sa structură absolută. Binarul (AT, PT) este aparent absent. Cele două elemente respective sunt însă prezente în structura absolută, prin ceea ce Abellio numește al treilea și al patrulea ek-staz: " are loc o rotație (), de la obiect la ochi: s-a creat un sens [...]; [...] se stabilește și un curent de la ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
altele. De exemplu, mulți din autorii pe care i-am citit înainte de a începe călătoria Metodei, să spunem că i-am citit înainte de anii '69-'70, și care m-au marcat puternic, dar despre care nu am luat notițe, sunt absenți din bibliografie. Și mi s-a semnalat și absența lui Piaget. Și de ce nu vorbiți și de cutare? Eu nu am făcut o bibliografie în stil universitar. Am făcut multă bibliografie citînd pagina și toate referințele bibliografice, dar nu am
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
vârstei: scrisoare, invitație, felicitare), respectiv de texte nonliterare (reclamă, afiș) etc.; (c) exerciții subsumate domeniului literaturii pentru copii: exerciții de ,,citire" a unor imagini, planșe, semne grafice, litere, cifre, chiar cuvinte (vezi, de exemplu, cuvinte din Calendarul naturii, cuvintele ,,prezent", ,,absent", prenumele persoanelor dragi, numele unor produse/magazine preferate, titlurile unor cărți, indicatoarele de diferite tipuri) etc.; exerciții de asociere imagine text; exerciții de explicare a unor cuvinte/expresii în contextul dat; exerciții de plasare a unor cuvinte/expresii în contexte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și scârțâitul unui scaun, într-un anumit context). Se pot asocia, de asemenea, imagini și cuvintele corespunzătoare acestora pe: * dulapurile/sertarelor destinate copiilor; * în catalogul grupei (un copil poate fi, zilnic, asistentul doamnei educatoare în notarea semnelor P = prezent, A = absent în catalog, a cifrelor corespunzând numărului de buline albe primite de fiecare copil etc.); * compartimentele corespunzătoare diferitelor materiale utilizate de copii la grădiniță: culori, cărți, caiete, jucării, foarfece, ață etc.; * calendar cu numele zilelor și, eventual, cu activitățile propuse; * graficul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]