3,743 matches
-
acces la serviciile de îngrijiri medicale. Această abordare "utopianistă", crede Denier, este inacceptabilă, pentru că ignoră prăpastia dintre ofertă și cerere în sănătate. Denier numește această abordare abordarea de tip Star-Trek a idealului dreptății în sănătate, pentru că "elimină deficitul prin presupunerea abundenței. Își închipuie o societate tehnologică care este atât de avansată încât poate satisface toate nevoile și dorințele materiale"16. Pentru a descoperi idealul adecvat al egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale, crede Denier, e nevoie de o abordare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acest ideal nu este, de fapt, un ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Așa cum a argumentat John Rawls 46, problema dreptății apare numai în anumite circumstanțe fundamentale, printre care și disponibilitatea limitată (moderată) a resurselor. În condiții ideale, de abundență a resurselor, când nevoile tuturor membrilor unei societăți pot fi satisfăcute în cel mai înalt grad posibil, problema dreptății distributive ar fi superfluă. Un ideal autentic al dreptății este, prin urmare, un ideal care descrie cea mai dezirabilă stare de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de lucruri în distribuția anumitor bunuri sociale sau naturale în condiții de disponibilitate limitată a acestora. Or, așa cum am văzut că a observat Yvonne Denier, idealul egalității de acces la cele mai bune posibil servicii medicale este fundamentat pe premisa abundenței acestor servicii. El descrie, altfel spus, cea mai dezirabilă stare de lucruri în privința distribuției serviciilor medicale în condiții de abundență în ceea ce privește disponibilitatea acestora. Drept urmare, el nu este un ideal autentic al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală. Capitolul II
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
că a observat Yvonne Denier, idealul egalității de acces la cele mai bune posibil servicii medicale este fundamentat pe premisa abundenței acestor servicii. El descrie, altfel spus, cea mai dezirabilă stare de lucruri în privința distribuției serviciilor medicale în condiții de abundență în ceea ce privește disponibilitatea acestora. Drept urmare, el nu este un ideal autentic al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală. Capitolul II De ce egalitate? Argumentele în favoarea idealului accesului egal și problemele lor Titlul acestui capitol rezumă, sper, foarte bine intenția mea fundamentală
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
accesul la un pachet "suficient" sau "adecvat", atât cantitativ cât și calitativ, de servicii medicale (indiferent dacă sunt sau nu responsabili de cauzarea bolilor datorită cărora au nevoie de aceste servicii). Spre deosebire de egalitarianismul maximalist, suficientismul nu este dependent de presupoziția abundenței serviciilor medicale. Ca atare, el îndeplinește una dintre condițiile fundamentale pentru a fi admis drept candidat legitim în competiția pentru cel mai bun răspuns la întrebarea referitoare la idealul adecvat al dreptății în distribuția acestor servicii. În al doilea rând
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
lui Creangă e lipsit de metafore, el fiind așa cum afirma Garabet Ibrăileanu, ―unicul prozator român care are particularitatea asta-. Expresivitatea limbii provine în mod deosebit din folosirea de comparații, repetiții și hiperbole. Semnul distinctiv al oralității stilului lui Creangă este abundența expresiilor onomatopeice, a interjecțiilor și a verbelor imitative: ―haț!-, ―țuști!-, ―zbrrr!-, ―alelei-, ―hârști-, ―huștiuluc-, ―huța-, ―trosc-, ―pleosc-, ―a bocăni-, ―a bâzâi-, ―a clămpăni-, ―a găbui-. Creangă folosește în mod frecvent dativul etic, pentru a arăta că povestitorul sau ascultătorul participă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Spre deosebire de "imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită crede Iorga unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea care determină abundența senzorială: "el vede admirabil; faptele care trec pe dinaintea ochilor lui glumeți își pun adânc pecetea în masa creierilor lui, scăldați de un sânge îmbielșugat în globule ă!), și urma lăsată nu se mai șterge niciodată. În orice moment, Creangă poate
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
2000. Să fie oare sfîrșitul unui imperiu fie el chiar unul moral sau moartea unei utopii? Asistăm oare, în sfîrșit, la eliberarea de spiritul răului sau la năruirea oricărei speranțe de a vedea într-o zi întemeiată o societate a abundenței, a dreptății și a fraternității? Această lucrare nu pretinde să răspundă la aceste întrebări legitime. Autorii ei nu sînt nici moraliști, nici filosofi. De formație politologi și istorici, ei încearcă, într-o sinteză care nu poate surprinde toate aspectele problemei
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
din recolta anului 1930. În acest fel, spunea Titulescu, puteau fi ajutate țările agricole est-europene care aveau un excedent de cereale pe care nu reușeau să le vândă din cauza crizei mondiale de supraproducție . Totodată, arăta Titulescu, țările vest-europene aveau o abundență de capital disponibil care nu aducea venituri decât foarte mici, în timp ce țările agricole est-europene aveau o gravă lipsă de capital, țăranii de aici plătind “dobânzi cămătărești”. Dar statele occidentale nu investeau în Europa de Est din lipsă de încredere. În acest sens
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
dintre elementele tinere și cele adulte, pentru aprecierea modului în care decurge maturația. Raportul cantitativ dintre seria granulocitară și seria eritroblastică se exprimă prin raportul G/E, care în mod normal este de 3/1. La seria granulocitară ne interesează abundența granulocitelor eozinofile. La seria eritroblastică , se va nota tipul morfologic: normoblastic, macro sau microcitar. Seria megacariocitară , datorită elementelor rare, ce nu depășesc în condiții fiziologice 3% va fi apreciată cantitativ, prin inspecția cu obiectivul uscat mic. Dintre celulele reticulare , vor
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de ușor; aceasta nu împiedică faptul ca, prin intermediul tuturor superstițiilor, ofranda să simbolizeze renunțarea la bunurile pămîntești (promisiunea de a nu exalta dorințele), expresie a preferinței acordate principiului "divin", în acest mod poate omul spera să se arate demn de abundența bunurilor (fecunditatea), imaginată ca răspîndindu-se pe pămînt grație divinităților binevoitoare. Expresia simbolică a sacrificiului nu are sens decît dacă recunoștința simbolizată de ceremonii influențează complicațiile vieții de zi cu zi: dacă ea implică atît acceptarea unui refuz al darurilor (recoltă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pe pămînt grație divinităților binevoitoare. Expresia simbolică a sacrificiului nu are sens decît dacă recunoștința simbolizată de ceremonii influențează complicațiile vieții de zi cu zi: dacă ea implică atît acceptarea unui refuz al darurilor (recoltă proastă), cît și recunoștința pentru abundența acordată. Nu bunăstarea individuală (care depășește prea ușor nevoia firească și necesară) este cea solicitată de sacrificiu în epoca animistă și chiar și de ceremoniile din prima fază a monoteismului, ci bunăstarea întregului popor, baza materială indispensabilă a existenței acestuia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
asemănător legii conservării energiei, de o lege a conservării informației. Este vorba despre străvechiul concept indian al cronicii Akasha, sau de prototipul biblic, de "sulul de carte zburător" al profetului Maleahi. Descoperirea factorilor genetici ARN și AND ne-a relevat abundența incredibilă a informațiilor microcosmice din materia însuflețită, existența unor molecule ne-materiale de informație. O astfel de lege a conservării informației necesită în chip evident o memorie și o matrice purtătoare de informații, care poate fi memoria umană, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care catena laterală propanică din lignină a fost scurtată la unul sau doi atomi de carbon sau complet scindată. Se creează noi legături duble în catenele laterale prin dehidrogenare. Picurile de origine ligninică din cromatograma (GCĂ sunt recunoscute ușor datorită abundenței ionilor moleculari. Spectrele de masă ale ligninei sunt diferite de cele ale produșilor de piroliză a hidraților de carbon, făcând astfel posibilă analiza ligninei din materiale celoligninice fără a îndepărta hidrații de carbon. Combinarea pirolizei cu alte instrumente Piroliza analitică
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
a lemnului se dezvoltă intrun ritm considerabil, valorificarea eficientă și completă a materiilor prime fibroase ramâne încă o problemă incomplet soluționată, mai ales din punct de vedere al utilizării ligninei. Lignina reprezintă o sursă regenerabilă de carbon aromatic, existentă din abundență pe pământ. Astfel, pe uscat, unde se estimează că se află 65% din biomasă, lignina care constituie până la 25% din compoziția acesteia, rivalizează cu celuloza ca răspândire și accesibilitate. Scindarea și conversia chimică la: vanilină, dimetilsulfură, dimetilsulfoxid, fenoli, derivați ai
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
discuție, este perspectiva gândirii negative, pesimiste. Pălăria galbenofero pespectivpozitivși constructivasupra situației, culoarea galben simbolizănd lumina soarelui, strălucirea, optimismul, este gândirea optimistă, constructivpe un fundament logic. Pălăria verde exprimideile noi, stimulând gândirea creativă, este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței, este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare. Pălăria albastrexprimcontrolul procesului de gândire. Albastrul e rece, este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător. Cel care face parte din aceastgrup supravegheazși dirijeazbunul mers al activității. Participanții trebuie
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
de interdependență, iar această relație poate influența și calitatea practicării joggingului. În anumite momente ale practicării joggingului, în funcție de manifestarea efortului, organismul intră în datorie de oxigen („stare care se traduce printr-o scădere a pH-ului sanguin, datorită formării din abundență a acidului carbonic celular”17). Conform specialiștilor din domeniul fiziologiei, scăderea valorii pH-ului sanguin, prin acțiune asupra activității nervoase superioare (hipotalamus), determină amplificarea mișcărilor respiratorii (astfel se explică de ce activitatea fizică intensă și de durată determină o respirație mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
predica morală a Sfântului Ioan Gură de Aur<footnote Pr. Gheorghe Tilea, Evocări ale Antiohiei de demult, în rev. Glasul Bisericii, Anul X (1951),Nr. 8-9, p. 36. footnote>. În Despre statui, cuvântul 14, Ioan evidențiază prosperitatea orașului, ca și abundența mărfurilor, multitudinea de construcții, facilitatea cu care locuitorii orașului circulă pe străzi până seara târziu. Cu privirile așternute pe luncile Orontelui, parcă vedea pe Pavel ca o pajiște a virtuților și rai duhovnicesc, rai udat de mult mai multe fluvii
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
unei astfel de intervenții unul dintre adolescenți se simte defavorizat, el poate reacționa printr-o forță de rezistență față de profesorul respectiv, inclusiv prin conduite violente. Aceste tipuri de violență sunt determinate de factori comuni, dintre care cei mai importanți sunt: Abundența de modele de conduită agresivă din mass-media; Mărimea școlii cât și suprapopularea ei scade posibilitatea unei supravegheri eficiente; Eșecul școlars-a demonstrat că rata violenței școlare crește proportional cu indicele de eșec; Agresivitatea este un fenomen dramatic și prin consecințele pe
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
interarabe. Imensele disparități regionale sunt elocvent ilustrate de distribuția P.I.B. raportat la numărul de locuitori. La scara întregului spațiu arabofon clivajul maxim este dat de diferețele dintre Qatar și Somalia, sub raportul de 1/146. Chiar și în inima paradisului abundenței (peninsula arabă), discrepanțele între state sunt edificatoare, putând atinge raportul de 1/35: în Qatar se înregistrează un volum de 87.600 USD/loc. (locul 1 pe Glob în 2007), în timp ce în Yemen doar 2.500 USD/loc.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
un OPN38: nici recrutat cu loc reținut (cum se mai întâmplase până atunci), nici fiu de "reabilitat" din rândurilor foștilor "dușmani de clasă" (care vor forma o partea însemnată a castei universitare 39), nici progenitură de nomenclatură rurală (corn al abundenței pentru cei bine situați în ierarhia administrativă academică). Era pur și simplu un țăran (dar nu din specia dinosaurosărată de la sudul țării), trăind o copilărie marcată de politica de "transformare socialistă a satelor", într-o zonă cu particularități etno-lingvistice relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
redată în general prin intermediul interregnului: "O evidentă manieră, exersată în timp, unifică poemele în care Brumaru glorifică frumusețea Reparatei cu imnurile dedicate fructelor sferice din volumul debutului. Naivitatea viziunii asociază în mod descriptiv-analogic fragmentelor anatomice legume și fructe simbolizând fertilitatea, abundența, carnația senzuală" (Rodica Ilie). Procedeul este vizibil în cea mai cunoscută dintre Tamarete: "Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire,/ Tamariușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt?/ Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper/ Păzită de un înger
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Zola, Au Bonheur des Dames, p.73]. Salonul reproduce un șir de zvonuri informație cu sursa difuza și colectivă al căror rezultat poate fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un deziderat și convin principiului novator al modernității: "M. La Rouquette racontait une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
courses dans Paris" [Zola, Une page d'amour, p. 49,127]. Se cunoaște că femeile sunt mai sensibile decât bărbații la cuvinte și demonstrații de dragoste și manifestă mai mult interes pentru expresie. Ipoteticul "limbaj feminin" se poate caracteriza prin: abundență de diminutive, afectivitate artificială, convențională, descriere a nuanțelor 366. Limbajul femeii pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
te le demande, c'est à moi que tu feras plaisir" [Zola, L'Œuvre, p.226]. "Madame Josserand, toute blanche, s'étranglait, devant la révolte inconcevable de son mari" [Zola, Pot Bouille, p.38]. Limbajul Parizienei reflectă spiritul sau practic: abundență în enumerarea proprietăților și calităților, în indicații de cifre, de date, de dimensiuni 369. Cu toate că personajele mondene știu să construiască fraze frumoase, limbajul Parizieneiei dezvăluie caracterul ei autentic: "Un égoïsme ingénu éclatait dans ces locutions ordinaires: "Qu'est-ce que cela
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]