17,480 matches
-
această obligație devine foarte împovărătoare, întrucât bunurile care pot fi acordate în compensare nu se limitează la lista întocmită de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, ci, în cazul în care persoana îndreptățită face dovada caracterului disponibil al acestora, este obligatoriu să fie acordate în compensare orice bunuri care au fost identificate potrivit liberului lor arbitru de către persoana
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
Se apreciază, în acest sens, că ar fi vorba despre o dare în plată cu bunuri aparținând unor terți de raportul obligațional preexistent, în care statul român este debitor, având obligația să despăgubească persoanele îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist. ... 6. Se invocă și Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007, prin care Curtea a apreciat că, prin înlăturarea posibilității autorităților publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare. Din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate rezultă că se critică, în realitate, doar teza
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
scrisă a excepției de neconstituționalitate rezultă că se critică, în realitate, doar teza întâi a art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, care are următorul conținut: „(2) În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare [.. .] .“ ... 12. Textul de lege citat este criticat în interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
nr. 570 din 6 iulie 2018, potrivit căreia, „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 22^1-22^3 din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, astfel cum au fost completate prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2014, pot
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2014, pot fi acordate în compensare și alte bunuri decât cele menționate în lista întocmită de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă persoana îndreptățită face dovada caracterului disponibil al acestora“. ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art.
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
unor „organizații obștești“, cu toate consecințele benefice ale utilizării lor, este firesc ca actualele entități succesoare, care, inclusiv după schimbarea regimului politic - în decembrie 1989 - și până la adoptarea Legii nr. 10/2001, s-au bucurat de avantajele rezultate din actul abuziv al statului român totalitar, să fie ținute să contribuie la realizarea efectivă a amplului proces reparatoriu inițiat de legiuitorul român după reașezarea întregii vieți statale pe fundamente democratice, în spiritul respectului drepturilor fundamentale și al asigurării garanțiilor necesare exercitării acestora
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
mai observat (paragraful 40 din Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020), în esență, că entitățile deținătoare acționează în virtutea unui cadru legislativ elaborat în scopul corijării unor nedreptăți istorice, săvârșite de statul român în perioada regimului comunist prin privarea abuzivă de proprietate a unor persoane fizice și juridice. În discuție este interesul particular al persoanelor care sunt îndreptățite la remedierea consecințelor negative ale acțiunilor statului român din acea perioadă. Măsurile reparatorii consacrate de legiuitor, indiferent de natura acestora, nu se
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
în Dosarul nr. 26.936/211/2018 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în interpretarea dată prin Decizia nr. 12 din 14 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
public, lăsând la libera și subiectiva apreciere a acestuia aprobarea cererii. Aprobarea sau respingerea cererii formulate de funcționarul public nu poate fi un drept subiectiv al conducătorului unei instituții sau autorități publice și nici nu poate fi exercitat în mod abuziv. ... 14. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată din perspectiva textelor invocate din Constituție și consideră că autoarei excepției de neconstituționalitate i s-a aplicat un
DECIZIA nr. 688 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299642]
-
ofițerii de poliție, respectiv a celui de încetare a raportului de serviciu constituie o măsură menită să flexibilizeze activitatea instituțională. Susținerile autoarei excepției, potrivit căreia aceste măsuri ar afecta imparțialitatea actului de încetare a raportului de serviciu, favorizând un comportament abuziv din partea conducătorului ierarhic, reprezintă o simplă presupunere, nesusținută însă de argumente care să îi dovedească temeinicia. Este adevărat că, în raporturile de muncă, în general, și în raporturile de serviciu, în special, poziția ierarhic superioară a angajatorului, respectiv a
DECIZIA nr. 39 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299693]
-
de argumente care să îi dovedească temeinicia. Este adevărat că, în raporturile de muncă, în general, și în raporturile de serviciu, în special, poziția ierarhic superioară a angajatorului, respectiv a șefului unității, în cazul analizat, poate lăsa loc unor atitudini abuzive. Aceasta nu este însă o consecință de plano a legii. În măsura în care legea prevede condiții clare de încetare a raportului de muncă/de serviciu și permite accesul la justiție atunci când aceste condiții legale nu au fost respectate, Curtea
DECIZIA nr. 39 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299693]
-
României, Partea I, nr. 474 din 11 iunie 2019, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 16. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat că atât comportamentul nediligent avut în timpul procesului, care a cauzat pierderea acestuia, cât și caracterul abuziv al acțiunii exercitate de către persoana care a beneficiat de ajutorul public judiciar, constatat prin hotărâre judecătorească, constituie expresii ale aceleiași culpe procesuale a persoanei menționate. Or, pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar
DECIZIA nr. 375 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298985]
-
de către persoana care a beneficiat de ajutorul public judiciar, constatat prin hotărâre judecătorească, constituie expresii ale aceleiași culpe procesuale a persoanei menționate. Or, pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanatoriu, vexator pentru părțile adverse ori pentru instanță. Așa fiind, Curtea a reținut că nu poate fi primită critica formulată potrivit căreia sancționarea justițiabililor pentru nerespectarea normelor legale ar împiedica accesul liber la justiție, garanția instituită de art. 21 din
DECIZIA nr. 375 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298985]
-
statul român, prin intervenția legislativă criticată, împiedică, practic, desfășurarea activității economice a societăților și obținerea de profit. Ingerința statului în exercitarea libertății economice nu poate fi considerată ca vizând un interes legitim, din moment ce, prin contribuția impusă în mod abuziv, se produc reale prejudicii în sarcina producătorilor de energie electrică. Ingerința statului în economie trebuie să privească interesul public, să respecte condițiile de legalitate și criteriul justului echilibru, aspecte care nu au fost întrunite în ceea ce privește contribuția la
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
subiecților procesuali principali, dovedirea vătămării de către aceștia, alături de impunerea, prin lege, și a altor exigențe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, constituind o condiționare a accesului liber la justiție, justificată prin restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a dreptului de a invoca nulitatea relativă, în vederea asigurării ordinii de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în
DECIZIA nr. 586 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298961]
-
asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, norma stabilește limite și condiții privind acordarea respectivului ajutor, care este determinat de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului și de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor, cu consecința prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita. ... 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 592 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298150]
-
Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, paragraful 67). Autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
care s-a introdus articolul ce îi dădea posibilitatea Guvernului să stabilească limitele minime, respectiv maxime ale amenzilor și care a fost respectat. Așadar, lipsa de precizie a sintagmei utilizate de legiuitor, „actualizare“, ce ar putea conduce la o exercitare abuzivă a delegării legislative, pe care colegii mei au înțeles să o sancționeze și pe care recurenta a reclamat-o, nu poate să atragă nelegalitatea hotărârii emise de Guvern în executarea legii, ci ar putea constitui, eventual, un viciu al însuși
DECIZIA nr. 2.200 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299336]
-
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
judecător Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, modificată prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Florin Sora, de Ioan Jecan și de Ștefana Corina Pișpiriș și Alin Vonica în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri referitoare la obținerea despăgubirilor cuvenite pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist și care nu mai pot fi restituite în natură persoanelor îndreptățite. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
nr. 111/2017 și cum au fost interpretate prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub aspectul calculării despăgubirii cuvenite pentru imobilele preluate în mod abuziv de statul român în perioada comunistă prin raportare la caracteristicile tehnice și la categoria de folosință pe care acestea le aveau la data preluării. În acest sens, se arată, în esență, că la adoptarea Legii nr. 165/2013 legiuitorul a avut
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]