3,948 matches
-
Indiciul mesianic al trecutului stă, arată Benjamin, în posibilitățile sale neîmplinite, tocmai acelea care se impun ca datorie pre zentului. Is to ricitatea însăși este văzută ca neactualizare a posibilităților obiectelor, ca rest infinit al ființei. Istoricitatea presupune, în această accepțiune, o deplasare de sens în raport cu înțelesul tradițional: nu este vorba atât de caracterul trecător al lucrurilor sau al omului, cât de faptul că acest caracter este „orientat“ spre împli nirea lor ulterioară. Prezentul și trecutul definesc, astfel, corelativ, tensiunea așteptării
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ultimă instanță, ea reprezintă reiterarea urbană a actului numirii adamice. Experiența orașului include geografia mistică a străzilor ca esențe care se întrepătrund în domeniul adevărului. În paralel cu această geografie, numele străzilor trimit și la o istorie mistică. A doua accepțiune a momentului teologic al experienței intră în joc: cea de teologie a memoriei. Numele străzilor sunt urme (Spuren) ale trecutului care se cer descifrate și salvate. Percepția flaneurului, despre care am vorbit în capitolul precedent, este făcută posibilă tocmai de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cultura populară. Ea se bazează, de fapt, pe analiza termenului "cultură" făcută de Raymond Williams, un alt adept al teoriei marxiste, în studiul de referință privind cultura engleză a secolului al XIX-lea, Culture and Society, publicat în 1958. În accepțiunea lui Williams, cultura este o "instituție" care reprezintă "un mod de viață complet, material, intelectual și spiritual 10". Instituționalizată, cultura nu numai că își lărgește sensul de bază, primind noi conotații, dar devine legitimă și, în plus, dezvoltă valențe legislatoare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și interese. Celălalt sens vizează, însăși, incapacitatea unor teze și aspecte ale ideologiilor moderne de a se adapta vieții politice reale și de a putea fi, astfel, operațonalizate în practica politică actuală. Mai mult, însuși conceptul de "ideologie" care, în accepțiunea sa curentă de proveniență modernă, poartă o conotație obiectualist-pozitivistă, restrictivă, exclusivistă și neproductivă, ar trebui reevaluat și îmbogățit pentru a deveni operaționalizabil și eficient în educația civică și cultura politică. Acest al doilea sens al deficitului ideologic vizând însăși re-conceperea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unor elevi interesați de așa ceva. Intrat în celebra Junime în anii '70, George Panu avea să confirme în Amintirile sale că "popular" nu se referea la grosul anonim al populației, ci tocmai la lumea bună, așa cum era ea definită în accepțiunea veacului XIX: Deși prelecțiunile aceste erau numite populare, ele n-aveau nimic popular, nici ca subiect, nici ca expunere, nici ca public. Ele erau frecventate de tot ce societatea ieșeană avea mai ales și mai distins; jumătatea sălei era ocupată
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
special prin efectele dorite principala responsabilitate a societății, investiția cea mai valoroasă pe care o poate face o societate în membrii săi pe termen lung, deci un profund act social. Actualmente nu se mai poate concepe o revoluție socială în accepțiunea sa generală, fără împlinirea acestui deziderat, fără abordarea acestui fenomen educațional cu toată seriozitatea și implicarea socială. Educația, ca act social determinant prezent în viața socială în toate formele sale de manifestare, devine eficientă prin mijloacele și metodele de transmitere
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
caz se poate spune că interlocutorul este cel prin care se verifică eficacitatea discursului religios, fiind foarte importantă nu atât percepția, cât efectele sale asupra stării sufletești a omului. Noțiunea de discurs religios se regăsește în două dintre cele opt accepțiuni enumerate de Daniela Rovența-Frumușani, și anume un discurs poate fi un enunț considerat în accepțiunea sa interactivă: puterea de a acționa asupra interlocutorului, înscrierea în situația de enunțare, obiect al teoriei enunțării și pragmaticii 1. În același timp, nu trebuie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fiind foarte importantă nu atât percepția, cât efectele sale asupra stării sufletești a omului. Noțiunea de discurs religios se regăsește în două dintre cele opt accepțiuni enumerate de Daniela Rovența-Frumușani, și anume un discurs poate fi un enunț considerat în accepțiunea sa interactivă: puterea de a acționa asupra interlocutorului, înscrierea în situația de enunțare, obiect al teoriei enunțării și pragmaticii 1. În același timp, nu trebuie neglijată nici ultima dintre definițiile date discursului în general, dar care vizează tocmai faptul că
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
singure entități sociale. Această ultimă viziune asupra discursului este aceea de echivalent al textului: enunț scris, produs în cadrul unor instituții care îi determină puternic enunțarea, și înscris într-un interdiscurs 2 strict care fixează mizele istorice, sociale, interculturale etc. Această accepțiune face posibilă prezenta lucrare, în care voi aborda discursul religios în mass-media ca ansamblu al activității Bisericii Ortodoxe comunicate și comunicante în cadrul cultural, politic și social al începutului de secol XXI. Discursul religios este comunicat prin diferitele mijloace de informare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ce mai este la TV...am ceva timp de când nu m-am mai uitat decât fugitiv...."53. Din discuțiile purtate cu Titi Dincă în august 2011, am aflat că emisiunea nu era doar moderată, ci și produsă de domnia sa, în accepțiunea actuală a termenului "producător". Faptul de a fi fost "altceva" în acea epocă se datora refuzului său de a face catehism televizat, așa cum se petrecea în alte emisiuni ale redacției "Viața Spirituală" și cum se petrece actualmente în Trinitas TV.
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
este cunoscut decât propriilor structuri sau structurilor interesate. Acest articol, pe lângă discursul evenimențial, intercalează un discurs de justificare, de mărturisire, dar care, la momentul respectiv, aparținea subiectiv Patriarhului, nu ierarhiei, nu instituției în ansamblu. Este un discurs asumat, ca să folosim accepțiunea Danielei Rovența-Frumușani81. Pornind de la discursul de mărturisire (în sensul de spovedanie), Patriarhul de atunci al BOR justifică măsurile reparatorii pe care dorește să le aducă istoriei BOR, reparatorii și pentru sufletul românesc. Miercuri, 3 ianuarie 1990, au început lucrările ședinței
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
asaltați de mass-media, indiferent dacă este vorba de presa scrisă, de radio, de cinema, de televiziune sau internet. S-a creat un adevărat imperiu al mijloacelor de comunicare în masă și asta pentru că, prin intermediul lor, se "recreează" lumea, în ambele accepțiuni ale termenului. Se recreează ca lume tehnicistă, fără suflet și se recreează prin ea, în sensul relaxării, dar o relaxare lipsite de pace, de echilibru și liniște. Ea va naște mereu concurența și o va întreține din dorința de a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Fie ei nu înțeleg ce presupune comuniunea 21, fie au pierdut conștiința comuniunii. Cea din urmă situație este mai dăunătoare decât cea dintâi. Toate definițiile comuniunii se referă nu doar la o legătură strânsă, puternică, de unire trainică, ci lărgesc accepțiunea termenului către împărtășire, Euharistie. Prin urmare, comuniunea e imposibil să fie mediată de ceva anume, comuniunea este, dacă forțăm nota, ceea ce aș numi globalizare în Iisus Hristos, în puterea Lui iubitoare. Astfel, discursul religios trebuie analizat și din această perspectivă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
citit, văzut, auzit cuvântul, care însă nu și-a aflat în el ecoul lăuntric se rupe de comuniunea reală și va deveni la rândul său globalizat, o simplă mașină demnă de consumism, de viața fără viață, un homeless care, în accepțiunea dicționarului urban este o persoană fără adăpost, aflat în moarte sufletească. Adăpostul și învierea sa sunt date tocmai de comuniune și împărtășire, de puterea de a-L iubi și a-L trăi pe Hristos, însă nu oricum, ci în adevăr
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
douăzeci de ani nu sînt puține, trebuie să înceteze 31. *** Premisa și concluzia acestui tip de raționament sînt problematice și, desigur, dacă vrem ca potențialul lor autoritar "tratează pe cel violent cu violență" să fie restrîns, sarcina de a adopta accepțiunea larg răspîndită a diferitelor tipuri de efecte negative ale necivilității, precum și variatele și mai mult sau mai puțin eficientele remedii împotriva necivilității este probabil o prioritate. Doresc să insist asupra cultivării sferelor publice de controverse, în cadrul cărora exercitarea violentă a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care o persoană sau o colectivitate îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile” (G. Ferréol, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, 2005). Desigur, această accepțiune a termenului propune o interpretare modernă, recentă, fruct al modernității târzii. Valorile înseamnă standarde, propun norme universale, în vederea atingerii unui proiect colectiv. Desigur, ele sunt expresia contextului dat, al normelor comunitare, al perioadei traversate și al populației date. Accentul pe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
comunicării organizaționale Organizarea formală a oricărei organizații este concepută și ca un sistem de comunicații cu o structură specifică care asigură funcționalitatea ei. Comunicarea este o funcție esențială a organizației, iar pentru realizarea ei informația joacă un rol decisiv. În accepțiunea curentă, constituie informație tot ceea ce reduce neștiința sau incertitudinea noastră cu privire la un eveniment, fenomen sau obiect. De aceea, pentru liderul organizației orice mesaj purtător de informație care reduce incertitudinea înseamnă implicit reducerea numărului de alternative posibile în procesul de luare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și retorică, etnografie și studii culturale, sociologie și știința politică, psihologie, istorie, educație etc. În plus, analiza de conținut este în relație strânsă cu socio- și psiholingvistica și joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea inteligenței artificiale (Agabrian, 2006). Într-o accepțiune foarte largă, tehnica analizei de conținut poate fi considerată un sistem de decodare a mesajelor. Dintr-o asemenea perspectivă, ea este practicată de oricine ori de cât ori dorește să extragă informația pe care o conține un mesaj. În științele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ce vor urmat. Etichetele care i s-au aplicat scriitorului ca aceea de "provincial", "poporanist", "tezist", "moralist" nu se regăsesc în pagina Istoriei călinesciene; nu descoperim nici măcar preocuparea criticului de a-l subordona unui curent literar (ca "realismul țărănesc" în accepțiunea lui Tudor Vianu sau ca "realismul tragic" în viziunea lui Eugen Todoran). George Călinescu e interesat doar de talentul scriitorului în "a-și zugrăvi" eroii. "Toți trăiesc cu o vigoare extraordinară". "Oamenii sunt dârzi, lacomi, întreprinzători, intriganți, cu părți bune
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
afectului ce o are ca obiect-subiect) i se datorează prefacerea interioară a personajului, chiar dacă la început ea nu e percepută decât la nivel subliminal. Profanarea bisericii este gestul prin care se face trecerea dintru-un plan în altul. "Ego-ul" (în accepțiunea freudiană) preia ceea ce această ultimă acțiune contra firii aduce la suprafață: frământări, angoase vechi, remușcări, sentimente refulate. Cu Dumnezeu n-ar fi voit să se strice, dar în condițiile date, Lică nu găsește altă cale de ieșire din impas: Dar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
spre sfârșitul secolului al XIX-lea nepotrivit pentru noile teorii fizice despre spațiu și timp. Capitolul 2 MATEMATICA ÎNTRE LOGICĂ ȘI INTUIȚIE Despre esența raționamentului și gândirii matematice s-au scris multe pagini memorabile în cultura universală. În vorbirea și accepțiunea curentă, matematica este asociată cu știința numerelor și a calculului, iar esența raționamentului matematic ar fi, de fapt, caracterul său exclusiv logic. Sunt, desigur, puncte de vedere unilaterale, care nu rezistă la o analiză pertinentă și au fost respinse de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pe care o propune autorul pornind de la discuțiile asupra valorilor este interesantă: valorile nu sunt "lângă" restul activităților, sunt parte intrinsecă a activităților cotidiene, Constantin Crăițoiu subsumând, în virtutea logicii weberiene, activitatea economică sistemului de valori. Autorul operează cu distincția dintre accepțiunea subiectivă și obiectivă a valorii, între importanța psihologică individuală și relevanța pentru bunăstarea unei națiuni. Distincția este de importanță majoră și face diferența dintre societățile dezvoltate și restul lumii. Știm prea bine de la Adam Smith că puterea unei societăți nu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
grupat în șase categorii: • definiții descriptive; • definiții istorice; • definiții psihologice; • definiții normative; • definiții genetice; • definiții structurale 14. Eforturile lor au fost continuate la începutul anilor '60 de către Edward Shils, care "a realizat o amuzantă trecere în revistă a nuanțelor sau accepțiunilor culturii (n.n.), distingând: high culture (cultură înaltă), refined culture (cultură rafinată), elaborate culture (cultură elaborată), middle culture (cultură de mijloc), serious culture (cultură serioasă), vulgar culture (cultură populară), low culture (cultură joasă)"15. Diversitatea concepțiilor și a perspectivelor de definire
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
formale sunt norme scrise, au un conținut regulativ foarte bine definit și organizat (pe capitole, paragrafe, alineate etc.) și menționează tipul de sancțiune (pozitivă sau negativă) pentru încălcarea lor. Cele mai cunoscute norme formale sunt legile și regulamentele. Legea, în accepțiunea sociologului Donald Black, reprezintă "controlul social guvernamental", fiind expresia normei formale utilizată de către stat. Într-o accepțiune mai restrânsă, legile sunt "reguli care sunt impuse de către un corp politic (statul), alcătuit din oameni care se bucură de dreptul de a
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
etc.) și menționează tipul de sancțiune (pozitivă sau negativă) pentru încălcarea lor. Cele mai cunoscute norme formale sunt legile și regulamentele. Legea, în accepțiunea sociologului Donald Black, reprezintă "controlul social guvernamental", fiind expresia normei formale utilizată de către stat. Într-o accepțiune mai restrânsă, legile sunt "reguli care sunt impuse de către un corp politic (statul), alcătuit din oameni care se bucură de dreptul de a folosi puterea. [...] Membrii unei societăți în mod normal acceptă aplicarea puterii, ca pe o amenințare sau în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]