96,467 matches
-
doar despre Călinescu a fost vorba ci și, din nou, despre Sadoveanu, Arghezi, Ralea, Vianu, Camil Petrescu, adică despre acei mari scriitori ai noștri care au continuat să activeze public și după ce comuniștii au pus stăpânire cu totul pe țară, acceptând de la ei și unele demnități și funcții. Comportându-se astfel și-ar fi dat girul regimului nelegitim, ceea ce a slăbit încercările românilor de împotrivire la comunism, atâtea câte au fost, nu chiar puține, totuși, mai ales în primii ani de după
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
emoția bucuroasă trăită de Blaga la receptarea primelor semne de bunăvoință din partea regimului, trimise prin emisari înalți. A rezistat într-adevăr Lucian Blaga mulți ani, dar, într-o anumită măsură, regimul însuși a fost acela care i-a impus rezistență, neacceptându-i colaborarea decât târziu. Am amintit în fugă aceste câteva date din evoluția postbelică a unor mari scriitori pentru a întări ideea de diferența la care și înainte m-am referit. Sunt elemente care îi apropie dar parcă și mai
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
uităm totuși că artistul, oricât de modest, este în primul rând un orgolios (el creînd lumi, concurând cu Dumnezeu) și că nici în intimitatea ei, situația scriitorului nu este mai bună. Pe de o parte, mizeria materială îl obligă să accepte numeroase slujbe prozaice, iar timpul și dispoziția pentru scris i se strecoară printre degete. Pe de altă parte, relația cu publicul sau s-a schimbat esențial: el, Scriitorul (cu S mare), nu mai reprezintă Speranța (tot cu S mare), cărțile
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
fi fost păstrat, de suveran, ca om de rezervă, bun de reactivat în momente de criză? Sau Pop, considerîndu-se un naționalist constructiv, cu simpatii pentru extremă dreaptă și partizan al orientării politicii noastre externe spre Germania, nu voia el să accepte demnități ministeriale, păstrîndu-se în rezervă. Așa se pare și e păcat că, neexistînd însemnări de jurnal pentru acea perioadă, nu putem verifica acest punct de vedere din partea lui V. Pop. Brusc, într-adevăr, Valeriu Pop e reactivat cînd încep, în
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
revistă noastră. Că delegația noastră n-a fost ascultata deloc, impunîndu-i-se de către Ribbentrop și Ciano tragicul dictat, se știe. Regele s-a trezit cu o treime din Ardeal smulsa din trupul țării și Consiliul de Coroană a fost silit să accepte "arbitrajul" care, de fapt, a fost un dictat. Mai tîrziu, Valeriu Pop a redactat amintiri (un fel de Memorial), întitulate "Abdicarea regelui Carol al doilea". Pentru că, în acele zile de început de septembrie 1940, cînd soarta suveranului era pecetluita, Valeriu
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Pop s-a oferit să-i acorde sprijin pentru constituirea guvernului, mai ales pe lînga legionari, semn că era mai demult în bune relații cu ei. Antonescu, reiese din acest memorial al lui Pop, nu numai că nu i-a acceptat serviciile, dar era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima, iar cu Maniu și Dinu Brătianu nu voia să colaboreze, deși le promisese. O nouă convorbire cu Fabricius îi verifica opinia că Germania cere încredințarea
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
a țării și salvarea vieții Suveranului". În această din urmă îndatorire ce și-o asumă, cum reiese din acest memorial, Pop a fost eficient, stăruind pînă a fost găsită o formulă eficientă pentru deplasarea, într-un loc convenabil (Germania îl acceptă la Singmaringen, dar - evident - fără Elenă Lupescu), care a fost găsit, tranzitoriu - Italia. Însemnările memorialistice ale lui Valeriu Pop continua pînă la momentul constituirii, la 14 septembrie 1940, a statului national-legionar. Singură misiune pe care a primit-o a fost
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
care a scris primul studiu științific despre melodia populară românească, văzând în ea o reînnoire a muzicii universale. În redactarea articolelor, Iordan Datcu efectuează descrieri minuțioase, urmărește modalitățile de transcriere (orală sau mecanică), știe să aleagă citate expresive, în genere accepta ideile autorilor discutați, dar nu se ferește nici de obiecția critică. Astfel, nu subscrie opiniei lui Ovid Densusianu, potrivit căreia balada ar fi mai puțin specifică folclorului românesc decât poezia lirica, opinie împărtășită și de Ț. Maiorescu și N. Iorga
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
și erau atît de ridicole încît deveniseră de nesuportat. Așa se face că esticul e obligat, observă autorul, să gîndească sociologic și istoric, altfel își pierde situația sau chiar viața. Propagandă la care e supus omul estic îl silește să accepte că nazismul și americanismul sînt fenomene identice pentru că descind din aceleași relații economice și că occidentul, în ansamblu, e putred și nu merită decît aspre priviri critice, formalismul și artele aplicate fiind condamnate drept sterile. De aici și distanța critică
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
a se evita scandalul politic, trecut într-o altă categorie de delincvenți, conform procedeului uzual: "Au fost nopți de groază, s-au perindat amenințări și suplicii, fibră fragilă a criticului a clacat. După cum au ticluit lucrurile perfizii torționari, el a acceptat supapa de salvare care i s-a sugerat: să retracteze unele puncte ale adeziunii la mișcarea Goma și să pedaleze într-o declarație de îndatorire patriotică. Cu acest preț de răscumpărare se stingea anchetă, în pîcla plana mai departe sabia
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
semne ale unei evidente libertăți de acțiune ce anima în limitele stilului, un profesionalism imbatabil. Muzicienii interpreți? Nume total necunoscute. Tineri animați de dorința de a învăța, de a realiza. Cum nu făceau parte din nici un sindicat, fiind prea tineri, acceptau să lucreze fără limită de timp, chiar și opt, chiar și zece ore pe zi! Mai multe luni în șir. A meritat. Verva muzicală, cea scenica, se împlinesc într-o caligrafiere impecabila a întregului spectacol, până la detaliile aparent insignifianțe. Cu
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
o luminozitate, cu o simplitate, cu o forță a comunicării ce aparțin capodoperei absolute în genul teatrului muzical în acest sfârșit de secol. Dinamică însăși a vietii de concert, în Elveția, se realizează în limitele unor conveniente acceptate, quasi imuabile. Acceptate de public, de muzicieni, de organizatorii vieții de concert. Gustul cel mediu nu trebuie șocat. Repertoriul este cel tradițional. Postromantismul, neoclasicismul sunt cele mai avansate redute ale demersului componistic contemporan întâlnit în sălile de concert. Un creator de talia lui
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
de fidelitate în sens absolut, sau dimpotrivă, o alunecare continuă către alte orizonturi, o plecare etern reluată. Să intrăm în detalii! În cunoscutul sau stil tematizant-eseistic, Kundera își deschide românul reflectînd la tema nietzscheeană a eternei reîntoarceri: ce înseamnă să acceptăm ideea că într-o bună zi toate se vor repeta întocmai cum s-au petrecut prima oara? O viață care, dispărînd, știm că nu se va mai întoarce niciodată, susține scriitorul, e ușoară că o pană, e o umbră lipsită
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse din determinările și țelurile obștești. A ales, în duhul unei nobleți a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
fotbal e mai important meciul, pentru medicul care ia o asemenea hotărîre, de a rămîne pe teren, în loc să meargă cu omul aflat în necaz, la spital, acel medic nu mai poate fi decît, cel mult, șef de galerie, dacă îl acceptă galeria, dar medic nu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
și Estul Europei trebuie să se țină cont de factorii de risc la adresa securității comunitare. Calitatea de membru al instituțiilor euro-atlantice presupune de aceea lipsa tensiunilor inter-etnice și a practicilor nedemocratice la nivel intern, rezolvarea problemelor legate de minorități, fiind acceptate numai acele democrații care pot aduce un plus de securitate țărilor aliate. În acest sens Warren Cristopher, secretar de stat al SUA, menționa: acel mai important lucru, după cum se stipulează în tratatul Atlanticului de Nord, este acela ca un viitor
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
stat al SUA, menționa: acel mai important lucru, după cum se stipulează în tratatul Atlanticului de Nord, este acela ca un viitor nou membru va trebui să demonstreze că adera la principiile democrației, libertății individuale, respectului pentru drepturile omului și că acceptă statul de drept, rezolvarea pașnică a disputelor, inviolabilitatea frontierelor naționale - pe scurt, valorile pe care le întruchipează NATO și care au facut alianță să dăinuie.ă Consecință clară acestei declarații este aceea că nici o țară care prezintă un potențial conflictual
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
insațiabili profitori ce n-au alt țel decât îmbuibarea lor și a mafiilor din care fac parte. A sosit, cred, momentul să ne gândim cu toată seriozitatea la necesitatea unor schimbări majore. Văzând lipsa de jenă cu care dl. Constantinescu accepta să i se creeze avantaje pe viață, mă îngrozesc gândindu-mă ce va urma după plecarea lui, daca lupii hămesiți ai lui Ion Iliescu se vor trezi din nou în fața bucatelor. Ascensiunea acestor hrăpăreți nerușinați trebuie oprită cu orice preț
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
împotriva fostului președinte și cele contra lui Emil Constantinescu? Faptul că PRM îl putea atacă liniștit pe Ion Iliescu, în calitate de partid aflat la guvernare, dar însetat de voturi, în vreme ce acum, același joc al PRM se adresează unui partener care nu accepta ideea acestui gen de parteneriat. Partidul de asalt care e PRM nu își poate construi propria să imagine dacă nu lucrază în cheia trădării de țară de care sînt vinovate partidele aflate la putere, ăsta indiferent dacă se află în
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
convorbiri scăparătoare. Își amintea, acut, atmosfera ideologică a anilor treizeci, din plasma căreia avea să se nască, în 1954, piesa Rinocerii. "La București se produsese ruptură. Mă simțeam din ce in ce mai singur. Eram un anumit număr de oameni care nu voiam să acceptăm lozincile, ideologiile care ne asaltau. Era foarte greu să reziști, nu pe planul acțiunii politice (ceea ce, evident, ar fi fost foarte greu), dar chiar și pe simplul plan al unei rezistente morale și intelectuale, fie și tăcute, pentru că atunci, cînd
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
socială, dar cunoaște și un fel de resurecție spirituală, având revelații uimitoare. Printre altele, crescându-i ochi pe tot corpul, inclusiv pe tălpile picioarelor, el "vede" tot ce se întâmplă în morminte (de aici și titlul românului, Morminte străvezii). Cititorul accepta toată această aglomerare de fantastic, considerând-o deopotrivă un delir al personajului și o satiră funambulesca a autorului la adresa caricaturalelor vestigii de credință din România postdecembrista. Apoteoza satirei Dan Stâncă merge cu îndrăzneala artistică foarte departe, imaginându-si că în
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
folosindu-l. Cînd a ajuns în exil generalul N. Rădescu, Mihail Fărcăsanu, Emil Ghilezan etc. nu au fost cooptați în organismul existent, ei creîndu-si un altul paralel iar fonduri au obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu drept șef al exilului românesc, avînd puncte de vedere deosebite și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
știm noi! Sunt cuvintele unor oameni care n-au știut niciodată să trăiască, iar acum nu știu nici să sufere. Pentru că ei nu înțeleg de ce trebuie să sufere. Ei bine, trebuie să sufere pentru minciună. Pentru anii în care au acceptat fără să crâcnească idioțeniile maestrului, incompetență inginerului cu care beau cot la cot și evidență tâmpenie a directorului numit de partid. După decenii în care s-au înfășurat în minciună că în- tr-un drapel olimpic, a sosit ceasul crud al
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
o corporalitate familiară: "ai dreptul să desfizi calul troian,/ ulei de măsline curge prin venele lui,/ știu că poți să refuzi/ povestea unui biet cal;/ curcubeul pe hainele tale/ pătează orgoliul muntelui la orizont" (Dialog). În sînul materiei suverane sînt acceptate tot soiul de relații, de la cele pur analogice pînă la cele de ordin simbolic: Ca un prag pus anume să fie călcat/ stă frînghierul dormind/ la rădăcina stejarului,/ că însuși semnul odihnei/ din care nu mai iese nicicînd/ și primește
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
de tineri poeți și prozatori, printre care, lista cuprindea nume bine cunoscute mai tarziu: Ștefan Baciu, Maria Banus, Ovid Caledoniu, Boris Desliu, Mihai Chirnoagă, Ion Frunzetti, Const. Gheorghe, Magda Isanos, Radu Stâncă, George Vaida, Nichita Tomescu ș.a., care semnând adeziunea, acceptau "cu toata însuflețirea să ia parte la "Gruparea scriitorilor tineri", cu tot elanul și cu toate credințele, dăruite prietenește pentru "Manifestul nopții albe". În numele grupului de inițiativă, apelul era semnat de toți cei 3 prieteni, ori numai de unul singur
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]