47,172 matches
-
murind, ele lasă în păturile pietroase de var de mărgean (Korallenkalk) monumente nepieritoare a neîncetatei lor munci. Aceste stanuri de stâncă consistă 2/5 a greutății lor din acid carbonic, care-n aparență e prins pentru vecie în ele. Acest acid carbonic s-au sustras direct sau indirect atmosferei, deci marea trebuie să fi sorbind neîncetat acid carbonic dm aer. Lucrările acestor animale maritime ar trebui deci să producă o scădere anuală a cantității absolute a acestui gaz (ca și îngroparea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
munci. Aceste stanuri de stâncă consistă 2/5 a greutății lor din acid carbonic, care-n aparență e prins pentru vecie în ele. Acest acid carbonic s-au sustras direct sau indirect atmosferei, deci marea trebuie să fi sorbind neîncetat acid carbonic dm aer. Lucrările acestor animale maritime ar trebui deci să producă o scădere anuală a cantității absolute a acestui gaz (ca și îngroparea de materii vegetale) daca alte activități ale naturii n-ar compensa și echilibra această pierdere. Pământul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scădere anuală a cantității absolute a acestui gaz (ca și îngroparea de materii vegetale) daca alte activități ale naturii n-ar compensa și echilibra această pierdere. Pământul însuși aburește. Din crăpăturile lui, foarte numeroase pe fața pământului, curge gaz de acid carbonic în mulțime și s-amestecă cu aerul ce-l încunjură. El picură în izvoarele de la Carlsbad, vuiește ca din niște foi suterane din tăpșanul de la Paderborn, clămpănește în buzunarul ducelui de Nassau, sperie pe călătorii nevinovați din Hundsgrotte, escită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
animale în fatala Vale a morții. În acea minune a lavei. Și mai mult gaz o fi ieșind încă din fundurile necunoscute ale apei care acopere o parte atât de mare a suprafeței pământului. Din aceste izvoare numeroase curge pururea acid carbonic în aer sau în mare și se restituie în locul acelora cari, zilnic, se detrag aerului și se îngroapă în coaja solidă a pământului. Dacă am ști în cât timp pământul dă atât din el pe cât se îngroapă zilnic în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ști în cât timp pământul dă atât din el pe cât se îngroapă zilnic în el, am putea rosti în vorbe cât timp îi trebuie acestei uriașe roți a lumii care se rostogolește pentru a îndeplini una din uriașele sale învîrtituri. Acidul carbonic, ca și aburul de apă al atmosferei, sânt în continuă circulațiune. Pe când acidul carbonic care plutește în aer îndeplinește într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el, am putea rosti în vorbe cât timp îi trebuie acestei uriașe roți a lumii care se rostogolește pentru a îndeplini una din uriașele sale învîrtituri. Acidul carbonic, ca și aburul de apă al atmosferei, sânt în continuă circulațiune. Pe când acidul carbonic care plutește în aer îndeplinește într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în aer, nefiind nicicând proprietatea reală a ființei singuratece și nepetrecând nicicând mult timp în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndeplinește într-o generație multe cercuri, trecând bunăoară din atmosferă-n plantă, din plantă-n animal și din animal iar în aer, nefiind nicicând proprietatea reală a ființei singuratece și nepetrecând nicicând mult timp în acelaș loc, masa totală a acidului carbonic se mișcă într-o circulație mai lentă și mai mare între pământ și aer. El se ridică din pământ la un capăt al curbei ca gaz elastic, își petrece pe drum, intrând pe scurt timp în schimbările succesive ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de granit gol cu desăvârșire. Curând se dezvoltă vegetația în forma unei mici și gingașe plante abia văzute cu microscopul; 967 {EminescuOpXIV 968} și această plantă se nutrește c-o cantitate foarte mică de apă a aerului atmosferic, încărcată cu acid carbonic și amoniac. Piatra viorelei se numește acest coperiș fin, prăfuit și stacojiu (ecarlate) al stîncei goale și e numit astfel din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transformare, căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care plantele ar ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul atmosferic, dar dă afară oxigenul cuprins în acest gaz. Ea nu păstrează decât carbonul. Rădăcinile sug apă din pământ și din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajunge pierind prin putrejune sau distrugîndu-se prin foc. Nutrimentul se introduce în stomah în forma în care-l dă planta, iar în forma de acid carbonic și de apă iese prin răsuflarea plămânului și a pielei. Frunza plantei viețuitoare suge acid carbonic din aerul atmosferic, dar dă afară oxigenul cuprins în acest gaz. Ea nu păstrează decât carbonul. Rădăcinile sug apă din pământ și din apa aceasta combinată cu carbonul, planta formează crohmală, zahăr, grăsime și alte substanțe. Animalul introduce această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
introduce această crohmală, zahăr sau grăsime în stomahul său, iar prin plămâni introduce oxigen din aer și, cu această materie, distruge munca ce-o făcuse planta, căci, prin plămâni și prin piele, animalul restituie crohmala și oxigenul în formă de acid carbonic și de apă. 968 {EminescuOpXIV 969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și, cu această materie, distruge munca ce-o făcuse planta, căci, prin plămâni și prin piele, animalul restituie crohmala și oxigenul în formă de acid carbonic și de apă. 968 {EminescuOpXIV 969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 969} Procesul se-ntîmplă precum arată următoarea tabelă: Planta consumă acid carbonic prin frunze apă prin rădăcină și produce oxigen prin frunze crohmală etc. în substanțele ei solide. Animalul consumă crohmală și grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă ceea ce produce animalul prin procesul lui vital și viceversa, animalul consumă ceea ce planta produce. Această circulație se-ncepe așadar cu acid carbonic și apă și se-ncheie tot cu ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și grăsime prin stomah oxigen prin plămâni și produce acid carbonic și apă prin piele și plămâni. Deci planta consumă ceea ce produce animalul prin procesul lui vital și viceversa, animalul consumă ceea ce planta produce. Această circulație se-ncepe așadar cu acid carbonic și apă și se-ncheie tot cu ele. Aceeași materie, adică acelaș carbon, își repetă mereu circulația: ici plutește în aer, ici formează substanța plantei ce crește, ici a animalului care se mișcă și s-amestecă apoi iarăși cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în stomahul animalelor, acolo se discompune sau se mistuie, părțile lui constitutive sânt primite pentru acest scop de anume vase, cari le distribuie membrelor ce au nevoie de ele. Sărurile nu trebuie să le urmărim., precum nici sângele, nici țesăturile. Acidul fosforic și calciul, sub forma de calciu acido-fosforic, se așeză mai cu seamă în oase. Importanța acestui calciu acido-fosforic pentru economia animală se va lămuri numaidecât dacă amintim că, arzând oase uscate, rămâne o cenușă albă care e pe jumătate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se arde și că această cenușă consistă mai cu seamă din calciu acido-fosforic. Dar toate părțile corpului, chiar și cele mai solide, sânt supuse unei continue reînnoiri. Legea schimbării materiei (Stoffwechsel) se impune atât oaselor cât și părților moi, și acidul fosforic, introdus azi, în puține zile va fi eliminat iarăși cu alte căzături (Abfalle) și excrețiuni ale corpului; la urma urmelor moare corpul însuși și toate părțile sale materiale se-ntorc în pământul din care au ieșit. Aci, expuse influenței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aerului, sufăr o descompunere deplină, prin care părțile lor anorganice se pun în așa stare încît pot să treacă din nou și cu folos în rădăcinile plantelor. Schimbările generale indicate mai sus se pot rezuma pe scurt astfel: Planta consumă acid fosforic, calciu, sare fiartă (Kochsalz) și alte săruri din pământ și produce deplină substanță vegetală. Animalul consumă părți de plantă, oase și țesături, precum și oxigen prin plămâni și produce oase depline, sânge si țesături, acid fosforic și alte săruri în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe scurt astfel: Planta consumă acid fosforic, calciu, sare fiartă (Kochsalz) și alte săruri din pământ și produce deplină substanță vegetală. Animalul consumă părți de plantă, oase și țesături, precum și oxigen prin plămâni și produce oase depline, sânge si țesături, acid fosforic și alte săruri în excrețiuni 969 {EminescuOpXIV 970} Pământul consumă și produce excrețiuni ale animalelor, acid fosforic, calciu ș. a. animale și plante moarte. Ar fi cu putință ca un culegător asiduu de pulbere omenească să strângă atâta încît să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
produce deplină substanță vegetală. Animalul consumă părți de plantă, oase și țesături, precum și oxigen prin plămâni și produce oase depline, sânge si țesături, acid fosforic și alte săruri în excrețiuni 969 {EminescuOpXIV 970} Pământul consumă și produce excrețiuni ale animalelor, acid fosforic, calciu ș. a. animale și plante moarte. Ar fi cu putință ca un culegător asiduu de pulbere omenească să strângă atâta încît să poată astupa cu ea "o gaură prin care suflă vîntul", cum zice Shakespeare. Dar în realitate materia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gaură prin care suflă vîntul", cum zice Shakespeare. Dar în realitate materia aceasta nu e cea din care se compune lutul, și cenușa noastră nu se poate întrebuința la asemenea scopuri. Planta, care e admirabil construită, nu poate pui fără acid fosforic ș. a., pe cari trebuie să le primească în sine și să le ofere ca nutriment animalului ce crește. Și pământul are atât de puțină cantitate din materia aceasta și altele folositoare încît și plante și animale cată să restituie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elemente numai nu-i ajută nimic plantei. Ea nu poate face din ele nici un gram de albumină sau gluten (Kleber) dacă în acelaș timp și în proporții corespunzătoare nu va cuprinde săruri fosforacide (Phosphorsauer). Crohmala atât de folositoare, zahărul dulce, acidul de lămâie răcoritor, untdelemnul aromatic al portocalei sunt în adevăr compuse numai din carbon, hidrogen si oxigen, dar din o mulțime cât de mare de asemenea elemente planta nu ne poate prepara aceste daruri, dacă nu posedă săruri alcaline. Lugerul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mulțime cât de mare de asemenea elemente planta nu ne poate prepara aceste daruri, dacă nu posedă săruri alcaline. Lugerul zvelt al grâului nu s-ar putea ridica pentru a-și coace firele în soare dacă pământul nu-i dă acid silicic (Kieselnsaure) prin care celulele sale capătă tăria necesară ca să poată sta băț în sus. Goncluzia e deci următoarea: Nu trebuie nicicând să sămănăm cartofi la întîia semănătură, precum s-a făcut în genere în Europa, ci să-ncepem cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de a fi regină numai prin creștere, respectiv prin hrană în timpul în care e viermuș, devine o ființă subordonată; în loc de genitale dezvoltate capătă membre puternice, în loc [de] pofta genitale, iubire de muncă, în loc de nervi tari o beșică plină de venin, acid de albină, pentru ca să poată și ca ostaș temut să-și apere patria. Dar și regina în cursul vieței ei de mai mulți ani (viața lucrătoarelor nu trece peste jumătate de an) are a suporta lupte cu rivale. HOTĂRÎREA DE MAI
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care parazitează grăunțele spicului de secară. Pe spic se dezvoltă un sclerot tare, violet-închis, numit ergot sau Claviceps purpurea. În cadrul medicinei populare, cornul-secarei era folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel, în 1943, chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat din Claviceps purpurea un drog psihedelic și halucinogen extrem de puternic : LSD-25 (dietilamida acidului lisergic). Îndeobște însă, această ciupercă psihotropă era ingerată involuntar. Ignorând urmările, țăranii mâncau pâinea făcută din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosit în scopuri hemostatice și analgezice, datorită conținutului de principii active : alcaloizi (ergotoxină, ergotamină etc.) și acizi lisergici. De altfel, în 1943, chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat din Claviceps purpurea un drog psihedelic și halucinogen extrem de puternic : LSD-25 (dietilamida acidului lisergic). Îndeobște însă, această ciupercă psihotropă era ingerată involuntar. Ignorând urmările, țăranii mâncau pâinea făcută din făină de secară infestată (Secale cornutum). Faptul i-a făcut pe unii etnologi să considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]