1,910 matches
-
fi putut alunga pe canaaneni. Potrivit lui Josephus, regele Israelului, Solomon, ar fi stăpânit și aici prin intermediul unui guvernator provincial. Dar, în principal, orașul a fost cea mai mare partea a timpului afiliat politic cu Fenicia. În jurul anului 725 î.Hr Acra s-a alăturat orașelor Sidon and Tir într-o revoltă împotriva lui regelui asirian Shalmaneser V. Alt rege asirian, Senaherib, a distrus orașul pe la 701 î.Hr., dar localitatea a fost ulterior reconstruită. În vremea stăpânirii persane, începând din jumătatea secolului
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
puține ruine demonstrează locuirea ei și în vremuri mai târzii. Anumite tradiții evreiești menționează aflarea mormântului lui Amnon, fiul lui David în apropiere de Akko, de asemenea și localizarea în preajma a mormântului profetesei biblice Dvora. După ce sub stăpânirea persana ahemenidă, Acra , aflată în vasalitate față de orașul Sidon, a jucat un rol important ca bază militară și navală, jucând un rol în campaniile contra Egiptului, în cea de-a doua jumătate a secolului al IV î.H. a intrat odată cu tot Imperiul
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
pe monedele de aici stă scris „Colonia Ptolemais”. După izbucnirea în anul 66 d.H. a Mării Răscoale antiromane a evreilor, cunoscută în istorie și că „Războiul iudeilor” Gesius Florus a organizat un masacru teribil a circa 2000 de evrei din Acra (după cifrele indicate de Josephus Flavius), cu colaborarea elenilor din oraș. Prin portul Acra au avut acces în Iudeea legiunile române în frunte cu Flavius Vespasianus, venite pentru a reprima răscoală, și aici au fost cartiruite forțele care au participat
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
a Mării Răscoale antiromane a evreilor, cunoscută în istorie și că „Războiul iudeilor” Gesius Florus a organizat un masacru teribil a circa 2000 de evrei din Acra (după cifrele indicate de Josephus Flavius), cu colaborarea elenilor din oraș. Prin portul Acra au avut acces în Iudeea legiunile române în frunte cu Flavius Vespasianus, venite pentru a reprima răscoală, și aici au fost cartiruite forțele care au participat la expediția militară în vederea cuceririi Galileei. Săpături arheologice la nord-vest de Tell Akko au
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
au găsit un mare cimitir, utilizat între mijlocul secolului I și începutul secolului al IV-lea - cimitirul coloniei Claudia Ptolemais. El cuprindea altare și pietre de mormânt, resturi de sacrificii de animale, obiecte de sticlă, monede și bucăți de metal. Acra a jucat un rol însemnat și în reprimarea 'răscoalei lui Galus. Că și în războiul iudeilor, românii au pornit din acest punct spre inima Galileei și i-au supus pe răsculați. Așa cum s-a menționat, de la cucerirea Canaanului de către triburile
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Galus. Că și în războiul iudeilor, românii au pornit din acest punct spre inima Galileei și i-au supus pe răsculați. Așa cum s-a menționat, de la cucerirea Canaanului de către triburile lui Israel și până în zilele celui de-al doilea Templu, Acra nu era, în general, considerată a fi un oraș ebraic propriu zis. Opiniile în rândurile evreilor înșiși erau împărțite în legătură cu apartenența localității la Țară lui Israel și în legătură cu aplicabilitatea poruncilor Legii referitoare la Țară Sfântă în cazul acestei localități. Una
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
propriu zis. Opiniile în rândurile evreilor înșiși erau împărțite în legătură cu apartenența localității la Țară lui Israel și în legătură cu aplicabilitatea poruncilor Legii referitoare la Țară Sfântă în cazul acestei localități. Una din opinii susținea că frontieră Țării lui Israel trecea prin Acra și că doar o parte din oraș făcea parte din patrimoniul triburilor ebraice, iar o altă parte nu. Conform celeilate opinii, orașul se află în întregime în afara domeniului Țării lui Israel, frontieră țării trecând prin zidul de miazăzi al Acrei
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Acra și că doar o parte din oraș făcea parte din patrimoniul triburilor ebraice, iar o altă parte nu. Conform celeilate opinii, orașul se află în întregime în afara domeniului Țării lui Israel, frontieră țării trecând prin zidul de miazăzi al Acrei. În perioada de după distrugerea Templului din Ierusalim, un numar de evrei au revenit în oraș. Acra e menționată în Talmud de câteva ori. Au trăit aici câțiva din învățații tanaim mai cunoscuți, ca rabbi Shimon Ben Yehuda "din Kfar Akko
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
altă parte nu. Conform celeilate opinii, orașul se află în întregime în afara domeniului Țării lui Israel, frontieră țării trecând prin zidul de miazăzi al Acrei. În perioada de după distrugerea Templului din Ierusalim, un numar de evrei au revenit în oraș. Acra e menționată în Talmud de câteva ori. Au trăit aici câțiva din învățații tanaim mai cunoscuți, ca rabbi Shimon Ben Yehuda "din Kfar Akko" , ucenic al renumitului rabin Shimon Bar Yohay și rabbi Yehuda Ben Agra. În Acra au mai
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
în oraș. Acra e menționată în Talmud de câteva ori. Au trăit aici câțiva din învățații tanaim mai cunoscuți, ca rabbi Shimon Ben Yehuda "din Kfar Akko" , ucenic al renumitului rabin Shimon Bar Yohay și rabbi Yehuda Ben Agra. În Acra au mai trăit mai apoi și numeroși învățați amoraim, ca de pildă Tanhum Ben Rabbi Hiya și rabbi Abba D'min Akko care îndeplinea și funcții de fruntaș al comunității locale. După divizarea Imperiului Român în 395 d.Hr. Acra
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Acra au mai trăit mai apoi și numeroși învățați amoraim, ca de pildă Tanhum Ben Rabbi Hiya și rabbi Abba D'min Akko care îndeplinea și funcții de fruntaș al comunității locale. După divizarea Imperiului Român în 395 d.Hr. Acra a fost administrată, ca și întreaga Palestina, de către Imperiul Român de Răsărit, cunoscut și ca Imperiul Bizantin. După ce armata bizantina a lui Heraclius a fost distrusă de armată musulmană a lui Khalid ibn al-Walid în Bătălia de la Yarmouk și orașul
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
de către Imperiul Român de Răsărit, cunoscut și ca Imperiul Bizantin. După ce armata bizantina a lui Heraclius a fost distrusă de armată musulmană a lui Khalid ibn al-Walid în Bătălia de la Yarmouk și orașul creștin Ierusalim a capitulat în fața califului Umăr, Acra a fost ajuns sub stăpânirea Califatului arab începând din anul 636 sau 638, Sub Omeiazii din Damasc, califul Muawiyah a folosit instalațiile rămase din vremea bizantinilor și a construit la Akka o flotă destinată cuceririi Ciprului și expedițiilor spre nordul
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
nord și i s-a adăugat un teritoriu în formă de triunghi, denumit Mont Musard. În anul 1229 Cavalerii Ospitalieri , cunoscuți și că Ioaniți, au obținut controlul în oraș. De aceea orașul a început să fie numit Sfanțul Ioan din Acra, Saint Jean d'Acre. Au fost reluate mari lucrări de construcții, în jurul portului s-a deschis un cartier comercial foarte activ, orașele italiene și-au reclădit cartierele și recăpătat privilegiile. Cu cei circa 50 000 locuitori ai săi, Akko a
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
a adăugat un teritoriu în formă de triunghi, denumit Mont Musard. În anul 1229 Cavalerii Ospitalieri , cunoscuți și că Ioaniți, au obținut controlul în oraș. De aceea orașul a început să fie numit Sfanțul Ioan din Acra, Saint Jean d'Acre. Au fost reluate mari lucrări de construcții, în jurul portului s-a deschis un cartier comercial foarte activ, orașele italiene și-au reclădit cartierele și recăpătat privilegiile. Cu cei circa 50 000 locuitori ai săi, Akko a devenit principala urbe creștină
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
din Akko să fie una din cele mai importante din lumea iudaica, în Palestina și în afara ei. Cucerirea mamelucă în 1291 a pus capăt înfloririi ei, ea dispersându-se în mare parte și pierzându-și importantă. Sfârșitul prezenței cruciate în Acra, unul din ultimele orașe stăpînite de ei în Țară Sfântă, a fost consecință unu asediu sângeros din partea mamelucilor în 1291. În vremea sultanului Selim I, în 1517 Otomanii au capturat orașul, după care el a început să decadă. Henry Maundrell
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
1517 Otomanii au capturat orașul, după care el a început să decadă. Henry Maundrell în 1697 l-a găsit în ruine cu excepția unui caravanserai ocupat de câțiva negustori francezi, o moschee și câteva bărăci. La începutul secolului al XVII-lea Acra a fost anexată pentru o scurtă vreme la emiratul druz libanez al lui Fahr ad-Din al Doilea, care a primit cu simpatie reașezarea de creștini în localitate. În 1741 au sosit la Acra și un grup de evrei în frunte
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
bărăci. La începutul secolului al XVII-lea Acra a fost anexată pentru o scurtă vreme la emiratul druz libanez al lui Fahr ad-Din al Doilea, care a primit cu simpatie reașezarea de creștini în localitate. În 1741 au sosit la Acra și un grup de evrei în frunte cu rabinul Hâim Ben Attar, poreclit „Or Hahaim” („Lumină Vieții”, după titlul cărții pe care a scris-o), însoțit de cele două soții și de elevii săi, între care cel ce i-a
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
1791 Djazzar i-a alungat pe negustorii francezi ,în ciuda protestelor guvernului francez și a refuzat primirea unui consul francez. În anul 1799 Napoleon, urmând scopul de a trezi o rebeliune generală a arabilor din regiune împotriva turcilor, a apărut înaintea Acrei și a asediat-o. În cursul asediului și-a așezat artileria pe Dealul Acra, care a fost denumit de aceea, mai apoi, Dealul Napoleon (în ebraică Ghivat Napoleon). După două luni de asediu (martie-mai) Napoleon a fost nevoit să renunțe
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
refuzat primirea unui consul francez. În anul 1799 Napoleon, urmând scopul de a trezi o rebeliune generală a arabilor din regiune împotriva turcilor, a apărut înaintea Acrei și a asediat-o. În cursul asediului și-a așezat artileria pe Dealul Acra, care a fost denumit de aceea, mai apoi, Dealul Napoleon (în ebraică Ghivat Napoleon). După două luni de asediu (martie-mai) Napoleon a fost nevoit să renunțe în fața turcilor ajutați de marinării britanici conduși de amiralul Șir William Sidney Smith, de
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Ali, au asediat orașul și l-au cucerit la 27 mai 1832, producând multe distrugeri. Abdallah pasă a fost luat prizonier în Egipt, iar orașul a fost administrat de egipteni până în 1840. În timpul Crizei Orientale din 1840 la 4 noiembrie Acra a fost bombardata de forțe aliate britanice, austriece și franceze. După explozia produsă într-un depozit de muniții care a costat viața a peste 2000 de oameni, trupele egiptene s-au retras din oraș. În anul următor localitatea a fost
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Datorită lui, Akka a devenit la finele secolului al 19-lea unul din orașele sfinte ale bahaismului. Urmașul lui Baha Ullah,la conducerea acestei comunități, Abdul Bahaa, a continuat întărirea ei la începutul veacului următor. În cursul Primului război mondial,Acra a fost ocupată de armată britanică la 24 septembrie 1918. Sub administrația britanică a Palestinei, Acra a devenit capitala a plasei Acra în cadrul districtului Galileea. Orașul s-a extins dincolo de ziduri, dar dezvoltarea lui economică a fost frânata, deoarece Haifa
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
bahaismului. Urmașul lui Baha Ullah,la conducerea acestei comunități, Abdul Bahaa, a continuat întărirea ei la începutul veacului următor. În cursul Primului război mondial,Acra a fost ocupată de armată britanică la 24 septembrie 1918. Sub administrația britanică a Palestinei, Acra a devenit capitala a plasei Acra în cadrul districtului Galileea. Orașul s-a extins dincolo de ziduri, dar dezvoltarea lui economică a fost frânata, deoarece Haifa vecină a devenit principatul port al țării. În 1918 la începutul mandatului britanic orașul a numărat
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
conducerea acestei comunități, Abdul Bahaa, a continuat întărirea ei la începutul veacului următor. În cursul Primului război mondial,Acra a fost ocupată de armată britanică la 24 septembrie 1918. Sub administrația britanică a Palestinei, Acra a devenit capitala a plasei Acra în cadrul districtului Galileea. Orașul s-a extins dincolo de ziduri, dar dezvoltarea lui economică a fost frânata, deoarece Haifa vecină a devenit principatul port al țării. În 1918 la începutul mandatului britanic orașul a numărat 6,500 locuitori, dintre care 100
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
principatul port al țării. În 1918 la începutul mandatului britanic orașul a numărat 6,500 locuitori, dintre care 100 evrei, iar restul arabi. În cursul al patrulea val de imigrare evreiască în Palestina, („aliaua a patra”), au ajuns și la Acra câteva grupuri de imigranți evrei, ca de exemplu grupul Zifzif, pescari evrei din Salonic și de la Marea Neagră. În anii 1925-1929 numărul evreilor a crescut cu câteva sute de procente. Însă revoltă arabă din 1929 a făcut guvernământul britanic să hotărască
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
imigranți evrei, ca de exemplu grupul Zifzif, pescari evrei din Salonic și de la Marea Neagră. În anii 1925-1929 numărul evreilor a crescut cu câteva sute de procente. Însă revoltă arabă din 1929 a făcut guvernământul britanic să hotărască evacuarea evreilor din Acra. Între evreii care au trăit la Acra se numără Yehiel Weizmann, tatăl viitorului general Ezer Weizmann, mai tarziu președinte al Israelului, părinții scriitoarei Lea Naor și alții. După izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial aviația regală britanică a înființat
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]