19,920 matches
-
căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând la analiza prozei, I. Oprișan are certitudinea că B. P. Hasdeu poate fi considerat un precursor al modernismului, prin admirabila sa nuvelă Duduca Mamuca (Micuța), judecată greșit la apariția ei, autorul fiind acuzat în procesul de presă din 1863 pentru "pasajele vătămătoare bunelor moravuri." Astăzi, remarcă I. Oprișan, fiind scrisă "cu o vervă cuceritoare, într-un stil antrenant, cu dese apostrofări și implicări a cititorului în secretele narațiunii, cu frecvente jocuri de cuvinte
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
acaparare egoistă, ori de „sechestrare” a unor subiecte sau teme, a căror exhaustivitate nu poate fi garantată, din cauza penuriei de date și a unghiului de vedere de abordare diferit, nu s-au dovedit decât păguboase nu numai pentru acuzator și acuzat dar mai ales pentru „obiectul” unor asemenea demersuri. Oricum o corelare a celor trei antologii de texte ar fi ajutat la evitarea unor repetări, dar mai ales a unor inexactități și ar fi sporit statutul științific al cărților. Subscriu fără
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Cui se adresează acum sosia Codre a statuii lui Carol I? Ce spune ea?" Și-și răspunde singur: Nici această sculptură nu spune nimic, nimănui". Ba da, dle Kessler, le spune ceva celor care, nefiind în bisericuțele plasticienilor, nefiind "paseiști" (acuză pur comunistă!), dar având o bună cunoaștere constructivă a trecutului, știu că gestul e recuperator. O ultimă observație: de ce n-au sărit plasticienii la fel înainte de plasarea "țepii lui Ghilduș" în Piața Palatului? Pentru că, măcar în privința țepii, suntem cu toții de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
acestei stări de lucruri". Ce este aici "turnătorie"? Ori M. I. (Mihai Iovănel?) nu prea stăpânește sensul cuvintelor pe care le aruncă pe hârtie, ori a ținut să dea neapărat notiței sale un titlu șocant prin care însă cineva e acuzat de o faptă rea necomisă. Cineva care, din nefericire, nu se mai poate apăra singur de calomnie.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
lor. Acuzele opiniei publice pentru libertățile de gândire a destinului femeii din Tess d´Urberville și din Jude neștiutul îl determină pe Thomas Hardy să renunțe la a mai scrie roman. La noi, de atentat la bunele moravuri au fost acuzați: primul, B. P. Hasdeu, pentru Duduca Mamuca, iar în perioada interbelică Mircea Eliade, Geo Bogza și alții pentru așa-zisa literatură pornografică. E. Lovinescu i-a apărat foarte bine susținând că singura pornografie condamnabilă e lipsa de talent. Alunecăm astfel
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
poezie, dar și din teatru sau chiar din critica literară. Cazul cel mai notoriu, deși târziu, ar fi acela al romanului Cel mai iubit dintre pământeni (1980). Simplu spus, subversivitatea ar consta în faptul că Marin Preda, prin Victor Petrini, acuză indirect întregul sistem comunist sub masca anti-stalinismului, de terorism de stat. Nu e o supralicitare sau o suprainterpretare. Succesul extraordinar al romanului nu poate fi desprins de acest gând al cititorului: scriitorul denunță opresiunea și abuzurile exercitate de comunism, nu
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
și văzându-l prin fereastră. Fochi conclude: "E clar că poemul lui Coșbuc își află aici doar un punct îndepărtat de plecare." Dar nici ca cum!, îmi vine să spun, poetul nu are a fi apărat, nimeni nu l-ar acuza de a fi prădat cântecul popular. El s-a servit de motivul respectiv, urmându-l îndeaproape, aidoma marilor compozitori (Haydn, Mozart, Bethoven, Verdi) care reiau motive populare (sau la modă la vremea lor) în construcția unor simfonii, concerte, opere. Este
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
fascismul sau comunismul. "Orientarea apolitică a formalismului era indezirabilă sub anumite regimuri" - ne reamintește Virgil Nemoianu o situație prea bine cunoscută. Pe de altă parte, dintr-un punct de vedere exterior și ulterior (unul moral și moralizator), formalismul estetic este acuzat de pasivitate și conservatorism, de neimplicare civică și abandon al speranței de schimbare. Pentru unii, tăcerea politică a evazionismului e o separare vinovată de regimul politic și de colectivitate prin lipsa de participare la construcția comunistă, pentru alții, retrospectiv, aceeași
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
aceeași tăcere e o neimplicare anti-comunistă la fel de culpabilă, o consimțire la rău printr-o complacere în estetism. În fond, ambele atitudini, de pe poziții contrarii, cu justificări morale diferite, aduc argumentul angajamentului politic ca absolut necesar: din interior, fascismul și comunismul acuză literatura evazionistă de evitarea partizanatului în favoarea prezentului lor biruitor; ulterior, în postfascism și în postcomunism, justițiarii condamnă formalismul estetic pentru absența unei opinii antifasciste sau anti-comuniste. Numitorul comun al celor două atitudini îl constituie înțelegerea literaturii sub semnul imperativului categoric
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
lui în literatură. Evaziunea îl salvează moral, chiar dacă uneori nu-i salvează și viața. V. Voiculescu, scriind poezie religioasă, citită în cercul restrâns al "Rugului aprins" de la Mănăstirea Antim, a "greșit" și și-a plătit greșeala cu închisoarea. A fost acuzat de "uneltire împotriva regimului democrat-popular", tocmai pentru că a scris poezie religioasă și a citit-o prietenilor. "Gelozia" regimului comunist putea fi fatală: nu admitea decât iubirea față de el, definitivă și în exclusivitate. Nu există limbaj alternativ care să poată fi
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
până la începutul secolului al XX-lea, nici o publicație nu onora colaborările scriitorilor. Ba mai mult, când s-a pus problema remunerării scrierilor literare apărute în reviste și ziare, au existat și unele spirite obtuze, care au denaturat semnificația acestei remunerări, acuzându-i pe scriitori că se "mercantilizează", ca și când aceștia n-ar fi trebuit să-și asigure existența printr-o muncă demnă și istovitoare. în primul deceniu al secolului al XX-lea, singura revistă care a început să plătească pe scriitorii care
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
a huli - hulit - hulire. Mi-au sărit, totuși, în ochi vreo trei "ocurențe". Parcă prea mult. De ce ne-am mai mira, atunci, că pe același front de discuții cultural-ideologice, nu foarte departe în urmă, un academician și-o profesoară se acuzau, prin scrisori deschise, că nu știu... să numere. Evident, nici ei, nici alții, nu știu nici să vorbească. Mîrîie. Și deodată: pac! Revista bimestrială Dacia literară (nr. 2 din 2008) ne oferă un savuros interviu pe care Călin Ciobotari i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
incidentele viitoare. Intriga avea un unic mare atu în mânecă: încheierea. Odată ce romanul se încheia (fericit ori nu), istoria își încheia misiunea, romancierul nu mai avea nimic de demonstrat. Cu toate că Virginia Woolf nu și-a dat seama atunci când l-a acuzat de tradiționalism, John Galsworthy este de fapt un dușman al romanului convențional: el scrie o ‘saga', ceea ce implică tacit că nu e dispus să încheie istoria, că pentru el un simplu final de poveste nu mai este de ajuns. Oricât
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
nici de partea comuniștilor, deși îi considera băieți buni, și nu tranzacționa cu legionarii, liberalii sau țărăniștii, ultimii mult mai oneroși pentru că erau diplomați; el era scepticul de serviciu, de partea legii și atît. Cu mîinile curate (1972), Un comisar acuză (1973), Ultimul cartuș (1974) Revanșa (1978), Duelul (1981) țin locul filmelor cu gangsteri și mafioți, Al Capone, John Dillinger, familia Prizzi, Don Corleone etc. În plus, comisarul nostru avea meritul de a fi unul împotriva tuturor, chiar dacă se mai iveau
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
cu licitarea ofertei de gloanțe pe cap de jucător sună teribil de cunoscut. Ce să fie, ce să fie? Cărtărescu? Ruletistul? Din nou talentatul prozator oferă inspirație încărunțitului scenarist, care și-a luat măsurile de rigoare pentru a nu fi acuzat de plagiat, tunzînd povestea pe ici pe colo în stilul "pierdut" și sigur, fiind oameni de lume, vom înțelege că în cele din urmă regizorul s-a inspirat din literatură ca dintr-un fel de tezaur folcloric. Dar cum scenariul
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
țuțeať. Stalinozaurii i-au găsit suspecți (cum i-au mai găsit de altfel, în anii cincizeci, cînd i-au eliminat din literatură) pe Eliade, pe Cioran, pe Noica. Colții benigni ai demi-ilegaliștilor PCR au devenit maligni: marxizanți reactivați ca globalizatori acuză sferto-fascismul lui Crainic, tinerețea legionară a lui Eliade, admirația pentru Fuhrer a lui Cioran...". În privința lui Nae Ionescu, mai ales, totul e blamabil, de la opiniile politice pînă la discipolii și admiratorii săi care nu tocmai întîmplător au fost cei mai
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
disociam de atitudinea d-sale. Urmarea? Pe de o parte, peste cîteva zile polemistul cu pricina s-a răzgîndit pe neașteptate, declarîndu-mi că... nu-l mai interesează cronica literară, iar pe de altă parte, semnatarul prezentelor rînduri s-a văzut acuzat de duplicitate pentru că a dat undă verde unei cronici denigratoare la adresa Monicăi Lovinescu, în revista ce-o conducea... Nu o dată, ipochimeni cărora le-am făcut prefețe , referate editoriale și le-am alcătuit ediții, pe unul l-am recomandat pentru primirea
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
care obligă cititorul să-și înfrunte propria sa moralitate și propria sănătate mintală" cum scrie cronicarul de la The Guardian. Mi se pare, mai degrabă, ultima încercare a lui A R-G de a-și convinge cititorii că de fapt Noul Roman, acuzat tot mai acut că n-ar fi avut "cojones" în vremurile sale de glorie, avea și însemnele vizibile ale bărbăției și pe cele ascunse ale unei feminități agresive, dar torturate de priapicii unor prejudecăți tot mai agresive despre natura literar
Romanul testicular-testamentar al lui Robbe-Grillet by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8391_a_9716]
-
Turcia, Polonia, de pildă, n-au participat anul acesta, Italia, deși era calificată din oficiu, în postură de mare cotizantă, a făcut același lucru ani la rând. Așa cum recunosc și cei din echipa TVR, e doar un câștig de imagine. Acuzăm pe toate posturile că avem de-a face cu voturi geopolitice, dar ce ne-a împiedicat (e vorba și de țară ca atare, nu numai de TVR) să avem relații mai strânse cu vecinii noștri, care nu ne dau niciodată
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
decât 10 puncte (vai, dramă, țipete, păr smuls din cap, trădare!), dar a preferat o piesă foarte bună și o cântăreață și frumoasă, și talentată (Ucraina, locul 3, 214 p.). În plus, dacă tot ne-am legat de participarea basarabeană, acuzând că au avut un show asemănător cu al nostru (ni l-au furat, pesemne!), să notăm că Republica Moldova, o țară foarte mică, s-a clasat și acum înaintea noastră, pe 11, datorită unor atù-uri indiscutabile: compoziția lui Pasha Parfeni (Trofeu
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
performanțe pe marile scene ale lumii? Atunci Pavarotti, Domingo, Carreras sau, în muzica ușoară, Sinatra (el CHIAR era supranumit așa!) ce mai sunt? Lipsa de echilibru și de modestie rezidă și din declarațiile halucinante de după finală ale solistului, care acuză că a fost... sabotat! “Eram favorit (casele de pariuri parcă indicau altceva...-N. A.), dar ceva s- a schimbat în ultimul mo- ment. Am făcut istorie (?! - N. A.) la Eurovision, chiar dacă am ieșit pe locul 13. Am fost favorit la pariuri
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
smuls un zâmbet publicului. Noi de-a ce ne jucăm? De-a strategii, bineînțeles!”. Ca de obicei, cei mai amuzanți sunt cei de la “Cațavencii”: “Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: locul 13. Cezar Ouatu a ocupat locul 13, acuzând votul pe criterii geopolitice. Da, Cezar, e vina lui Mihai Viteazu și a dementului ăla de Cuza, că n-au avut ambiții mai mari... acum România era un imperiu colonial și toate țările suzerane te-ar fi votat numai pe
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
într-un fel de turn solitar, menită să suplinească o întreagă orchestră. Cumintea populație de Who își revelă brusc potențialul dionisiac. Foarte interesant este și un personaj precum Cangurița care țese întreaga cabală în jurul lui Horton începînd prin a-l acuza de erezia de a pleda pentru imaginație susținînd existența unei alte lumi decît cea a junglei Nool. Caracterul vexat-puritan al eticii pe care aceasta o profesează doctoral reflectă atîtea și atîtea situații de încătușare a spiritului. Cangurița recurge atît la
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
ușoare în Tampere și Helsinki, dar a scris enorm, variat, egal avangardist și neoclasic, oricum modern și rafinat. La începutul carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în Peninsula Scandinavă - iar opera sa pentru copii, Tirlitan, poate fi „acuzată” ca ilustrând fenomenul (cu toate că apropierea de limbajul muzical infantil favoriza sau presupunea inclusiv conceptual această apropiere). Doar că ulterior compozitorul a devenit tot mai mult preocupat de găsirea unor limbaje egal universale și arhaic- primordiale, ca și ale unor texturări
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
aur” și este un Eurovision în miniatură, nefiind nici o exagerare în aceste aserțiuni: e adevărat, la Brăila numărul finalistelor a fost jumătate ca la Malmö, în schimb aici a existat acompaniament cu orchestră, iar juriul nu a putut fi nicidecum acuzat de jocuri geo-politice și cu atât mai puțin de favorizarea gazdelor, din cei 11 laureați doar 2 fiind români! Așadar, totul a fost “live”, făcându-ne o deosebită plăcere să transcriem numele instrumentiștilor de elită conduși cu o mână de
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]