2,088 matches
-
răspândită, acceptată și testată doctrină caracteriologică a trăsăturilor de personalitate în lumea anglo-saxonă, dar și cu validări în alte arii lingvistice (John, 1999Ă; - permite evidențierea concomitentă a trăsăturilor anormale, deviante, maladaptative ale tulburărilor de personalitate și a celor normale, firești, adaptative, scoțând în relief zona „sănătoasă” a persoanei, pe care se poate conta în proiectul terapeutic și de management (Widiger, 1991Ă; - permite clasificarea diferențelor dintre tulburările de personalitate cu același diagnostic categorial (Widiger, 2001Ă; - permite evaluarea nuanțată a personalității, în cazul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în aria tulburărilor de personalitate a mers în paralel cu cel a lui Clark cu care a și colaborat apoi într-un fel de reunire a forțelor, pentru aceeași idee. Clark a elaborat un instrument - „The Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality” (SNAPĂ - care cuprinde 370 de întrebări de tipul „Adevărat/Fals”. Alături de 12 scale componente cu diagnosticele de pe Axa II a DSM, SNAP evidențiază și scala pentru temperament, IT. Sunt și itemi care se referă la tulburările de personalitate în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în FFM (nevroticism și extroversieă. Agresivitatea, constrângerea și psihoticismul reflectă o combinare a marilor factori din FFM. La fel ca MMPI, instrumentul se aplică invitând subiectul să plaseze la „Adevărat” sau „Fals” o suită de aserțiuni. • Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality (SNAP; Clark, 1993Ă conține 375 de întrebări cu răspuns „Adevărat/fals”. Se evidențiază 15 trăsături patologice de personalitate. Deși e construită dimensional, e compatibilă cu categoriile Axei II, inclusiv cu DSM-IV-TR. Sunt însă și itemi care se bazează pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Axei I. • Shedler-Western Assessment Procedure (SWAP 200; 1998Ă e compus din 200 de itemi, reprezentând cele 94 de criterii de diagnostic al tulburărilor de personalitate din DSM-IV-TR, dar și alte simptome ale tulburărilor de personalitate, mecanisme de apărare și trăsături adaptative de personalitate. Clinicianul evaluează itemii ce vizează cazuri prototipice după o scală cu opt puncte. • Structural Analysis of Social Behavior Index Questionnaire (SASB; Benjamin, 1996Ă e focalizată nu pe tulburările de personalitate, ci pe tranzacțiile interpersonale ale persoanei care sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
genere diversele metode psihoterapeutice vizează remedierea disconfortului subiectiv, a comportamentului maladaptativ, a raporturilor interpersonale și stimularea tonusului și motilității psihismului (GUNDERSON, GABBARD, 1999, GABBARD și colab., 2002Ă. Astfel manifestările paroxismale și situațiile de criză sunt abordate în instituții spitalicești, tulburările adaptative și relaționale în unități semiambulatorii iar psihoterapiile suportiv-stimulative beneficiază de rețeaua psihiatrică ambulatorie și de unitățile cu programe reabilitative pe termen lung (GUNDERSON, 2001Ă. Orice intervenție psihoterapeutică în cazul tulburărilor de personalitate reprezintă un demers complex și dificil datorită deficitului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
această cale reacțiile autodestructive care perturbă structura Eului dar și calitatea și durata relației terapeutice. Psihoterapiile cognitive - sunt fundamentate pe modelul cognitiv al tulburărilor de personalitate elaborat de BECK și colab. (1990Ă. Conform acestuia trăsăturile personalității reprezintă expresia unor strategii adaptative care se adresează nevoilor de supraviețuire și reproducere și sunt condiționate genetic și ambiental. Prin procesul selecției naturale se realizează în timp un raport coerent între aceste strategii și condițiile mediului. Atunci când acestea din urmă sunt nefavorabile în sensul instabilității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare favorizează emoții negative intense precum frica, furia, rușinea sau ura. Acestea afectează constant abilitățile relaționale și adaptative datorită efectului lor cumulativ în timp și corespunzător faptului că au valoarea unor adevăruri indubitabile, de necontestat pentru individ. Terapiile cognitive care asociază și tehnici comportamentale presupun existența unei complianțe terapeutice semnificative și în mod tradițional apelează la ședințe de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au valoarea unor adevăruri indubitabile, de necontestat pentru individ. Terapiile cognitive care asociază și tehnici comportamentale presupun existența unei complianțe terapeutice semnificative și în mod tradițional apelează la ședințe de scurtă durată orientate spre diminuarea intensității manifestărilor și cultivarea abilităților adaptative în principalele roluri existențiale. Ele sunt aplicate și în diverse condiții maladive de Axa I precum tulburările afective, cele de control al impulsurilor, tulburările somatoforme și în abuzul de substanțe psihoactive. Eficiența lor este inconstantă și parțială, astfel că în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
constă în identificarea și modificarea structurilor maladaptative precoce și a devianțelor comportamentale persistente aferente lor. Și în acest caz stabilirea unei complexe alianțe terapeutice este decisivă. Ea se bazează pe o confruntare empatică în care terapeutul acceptă și comentează abilitățile adaptative ale pacientului și pe o atitudine de factură parentală a terapeutului care se substituie parțial unui părinte absent atunci când este cazul. Pornind de la trei dintre modalitățile adaptative ale copilului care este copleșit de intensitatea evenimentului existențial, îl evită sau reacționează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se bazează pe o confruntare empatică în care terapeutul acceptă și comentează abilitățile adaptative ale pacientului și pe o atitudine de factură parentală a terapeutului care se substituie parțial unui părinte absent atunci când este cazul. Pornind de la trei dintre modalitățile adaptative ale copilului care este copleșit de intensitatea evenimentului existențial, îl evită sau reacționează supracompensator, terapeutul va încerca să le conecteze la nivelul de extroversiune și activism personal, deci la dominantele personologice. Se vizează modificarea acestora din urmă astfel încât pacientul să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate ședințele trebuie să fie de durată mai mare și mai frecvente. Pornind de la sintagma anunțată direct sau sugerată de personalitățile patologice „acesta sunt eu” este necesară o implicare intensă a terapeutului în vederea întăririi prin repetare susținută a abilităților adaptative. Este vizată diversitatea componentelor cognitive, afective și comportamentale care trebuiesc mobilizate (DAVIDSON, TYRER 1996Ă. Ocupă de asemenea o poziție aparte necesitatea cunoașterii evenimentelor marcante și/sau vulnerabilizante din copilărie și ca urmare și inventivitatea terapeutului care să faciliteze veridicitatea descrierilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare și estompare a psihotraumelor, a evenimentelor și comportamentelor care perturbă relația terapeutică și a condițiilor care afectează calitatea vieții pacientului. Abordarea aptitudinală vizează structurarea unor abilități noi, cu efecte adaptative și se desfășoară sub forma unor întâlniri de grup monitorizate de preferință de un al doilea terapeut (LINEHAN, 1993Ă. Abilitățile stimulate sunt de natură rațional-cognitivă, emoțională, de control a stresului și interpersonală. Abordarea primei categorii se face apelând la principii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asupra comportamentului individual și anume decepțiile, amenințările, trădările, pedepsele fizice. Se știe că atitudinea parentală poate influența direct sau indirect structurarea personalității copiilor sau instalarea unor episoade maladive ale Axei I. Astfel părinții pot contribui direct la modelarea unor comportamente adaptative disfuncționale ale copiilor sau indirect, prin stimularea și promovarea unei comunicări deschise între generații. Pot fi astfel prelucrate și depășite împreună eșecuri, frustrări, abuzuri pe care le suferă conjunctural copiii și care altfel ar putea condiționa negativ echilibrul psiho-comportamental. RUTTER
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății de roluri în care interrelaționează membrii familiei favorizează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
programului include grupuri terapeutice care se întâlnesc zilnic sau de 3 ori pe săptămână, dimineața sau după-amiaza târziu pentru a nu interfera cu psihoterapiile individuale. Este de preferat o cât mai mare diversitate de grupuri care să acopere complexitatea dificultăților adaptative ale perioadei care urmează externării din spitalul psihiatric. Întâlnirile zilnice asigură coeziune și continuitate în împlinirea principalelor scopuri ale programului și anume controlul impulsurilor, reglarea emoțiilor, îmbunătățirea capacităților de control a stresului și de a recultiva și întreține relații interpersonale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este teoretic fundamentată de limbajul psihanalitic conform căruia o parte a Eului rămâne accesibilă terapeutului putând fi folosită împotriva celei deja modificată patologic (GUTHER, HAVENS, 1979Ă. Extrapolând cele de mai sus tulburărilor personalității se poate considera că unele din atributele adaptative restante ale acesteia pot fi mobilizate pentru depășirea situațiilor critice și pentru remanierea dimensională de ansamblu. Pornind de la constatarea de către ADLER (1980Ă a apariției tardive a elementelor unei alianțe terapeutice în cazul TP borderline, GUNDERSON (2000Ă sugerează următoarele stadii ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care trebuie să ofere sprijin și simultan să câștige și să cultive încrederea. Doar împlinirea acestor condiții poate asigura funcționarea unei alianțe active, la un nivel profesional care să permită redimensionarea aptitudinilor și calităților pacientului și cultivarea unor noi trăsături adaptative. Revenind la subîmpărțirea în clustere a tulburărilor personalității trebuie menționat faptul că cele aparținând clusterului A au fost cel mai puțin studiate din perspectiva terapeutic-reabilitativă. Puținele date cunoscute MAIER (1999Ă arată utilitatea unor doze mici de neuroleptice în controlul ideilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost repetate (PATRICK, 1993, 1994Ă indicând că răspunsul redus la stimulii fobogeni e o variantă extremă a normalității. Se cere menționat totuși că, în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie susțin agresivitatea, care este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a animalelor și omului. Excesul de agresivitate și mai ales lipsa de control, de autocontrol și modelare, de transpunere în comportamente structurate, eficiente, competitive și integrate social, este o importantă caracteristică a psihopatului. Rata crescută de impulsuri agresive se corelează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
activează valorile umane, privilegiind sistemul social; 4. strategiile decizionale vizează ameliorarea simultană a valorilor umane și a randamentului, combinând sistemul economic cu cel uman. Ele fac loc practicilor novatoare și ofensive și se aplică mai ales În firmele cu cultură adaptativă și vizionară. Cultura vizionară caută nu numai să anticipeze schimbarea, ca În cazul culturii adaptative, ci și controlul incertitudinii. Ea este specifică firmelor descentralizate, de Înaltă tehnologie sau micilor firme prestatoare de servicii. Fig. 64 - Strategiile schimbării Sursa: Gilbert (1988
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și a randamentului, combinând sistemul economic cu cel uman. Ele fac loc practicilor novatoare și ofensive și se aplică mai ales În firmele cu cultură adaptativă și vizionară. Cultura vizionară caută nu numai să anticipeze schimbarea, ca În cazul culturii adaptative, ci și controlul incertitudinii. Ea este specifică firmelor descentralizate, de Înaltă tehnologie sau micilor firme prestatoare de servicii. Fig. 64 - Strategiile schimbării Sursa: Gilbert (1988, p. 23). În România se constată numeroase manifestări În rândul firmelor și angajaților, cum ar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să învățăm (learning to learn), să ne implicăm în procesul schimbării - acestea devin, după Rogers, scopurile principale ale educației ce se potrivesc lumii de astăzi. Trebuie să apară și să se dezvolte indivizi capabili de o implicare inteligentă, informată, discriminatorie, adaptativă, efectivă într-un proces al schimbării. O asemenea implicare (involvement) se dezvoltă numai în individul care a descoperit că învățarea semnificativă, deși amenințătoare, este mult mai profitabilă; că acela care a descoperit că poate fi benign să-și asume riscul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cultura siriană, mâncarea tinde să fie foarte sărată. Iată de ce nu este de mirare că persoanele care cresc în această cultură identifică mâncarea suedeză, care are foarte puțină sare, ca fiind lipsită de gust. Studiile demonstrează că există o valoare adaptativă la dezvoltarea aversiunii pentru gustul a ceva ce ne face rău. Dar de ce oamenii arată diferențe între ceea ce preferă? Cercetările dovedesc că există elemente care țin mai degrabă de condiționarea clasică și cea operantă decât de predispozițiile biologice. Copiii fac
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în învățare presupune ca părinții (care încearcă să vorbească imitând modul de a vorbi al copiilor, considerând că aceștia vor înțelege astfel mai repede ceea ce li se transmite) să folosească un limbaj propriu adulților, obligând astfel copiii să dezvolte strategii adaptative și transformaționale. D. Premack a observat, în 1965, că tipurile de comportamente care au în mod natural o rată de frecvență crescută la o anumită persoană pot fi folosite pentru a motiva comportamente care, în mod natural, au o rată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunt decisive sub raportul consecințelor. în cazul unei manifestări izolate, intensitatea violenței pune la încercare mecanismele de supraviețuire ale individului sau ale grupului afectat. Când manifestările violente sunt procesuale, de durată, mai puțin intense sau mai subtile, ele produc reacții adaptative care conduc la modificări mai mult sau mai puțin profunde ale modului de funcționare a ființei sau chiar a speciei din care face parte. în vreme ce efectele evenimentelor violente în masă au fost mereu consemnate de cei rămași în viață, violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]