1,908 matches
-
3.3. Electroosmoza Electroosmoza reprezintă difuzia mediului de dispersie printr-o membrană semipermeabilă, sub influența curentului electric (sub acțiunea unui câmp electric). Considerând că membrana este un sistem capilar, suprafața capilarelor se încarcă electric fie datorită unei ionizări superficiale, fie adsorbției de ioni, semnul sarcinilor depinzând de natura materialului. Fig. 2.11. Aparat Quist-Washburn 145 Pe suprafața încărcată electric a capilarului, ionii din stratul difuz vor fi atrași de încărcarea electrică și vor curge în strat subțire pe suprafața acestora, îndreptându
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
termodinamic (din cauza surplusului de energie liberă superficială) și aflându-se într-o continuă mișcare, suferă permanent o transformare manifestată prin două procese diferite: 1) procesul de reunire sau agregare a particulelor, numit coagulare, datorat interacțiunii dintre particule; 2) procesul de adsorbție de schimb, între ionii stratului difuz extern și ionii din mediul de dispersie. Fig. 2.12. Deplasarea fazei lichide Când cel de-al doilea proces este mult mai puternic decât interacțiunea dintre particule, faza dispersă se dizolvă complet, formând un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la care perioada lentă este foarte scurtă; cele două faze se separă rapid. Procesul spontan de creștere a dimensiunilor particulelor, fără acțiuni din exterior, se numește îmbătrânirea coloizilor sau autocoagulare. Cauzele sunt multiple: ciocniri intense între particule, scăderea puterii de adsorbție a ionilor din soluție, recristalizarea etc. 2.6.1. Reguli și anomalii ale coagulării 2.6.1.1. Coagularea cu electroliți Regula valenței Dacă se tratează aceeași cantitate dintr-ul coloid cu soluții din ce în ce mai concentrate de diferiți electroliți coagulanți, se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu sarcina de semn contrar a ionului coagulant. Antagonismul ionilor coagulanți - constă în creșterea pragului de coagulare la acțiunea unui amestec de electroliți, peste valoarea corespunzătoare sumei pragurilor de coagulare ale ionilor independenți. Acest fenomen se explică prin efecte de adsorbție selectivă sau de schimb a ionilor, prin formarea de combinații complexe între ionii adăugați și mai ales prin variația activității oricărui ion în prezența altor ioni străini. Sinergismul sau aditivitatea - este fenomenul invers antagonismului și se observă mai rar, îndeosebi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la bază doar câteva procese chimice coloidale importante și anume: udarea, solubilizarea, adsorbția fizică, reacțiile chimice de suprafață (chemosorbția) și fenomenul de penetrație, bazat pe structurarea și destructurarea spontană a soluțiilor concentrate de săpunuri. 1. Udarea Pentru cunoașterea acțiunilor fizice ale udării cu diferiți agenți activi de suprafață trebuie cunoscute cele trei cazuri
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și бl și udarea de imersie, în care noua energie бs,l înlocuiește energia suprafeței care a dispărut în acest caz, бs. Etalarea propriu-zisă este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispărut în acest caz, бs. Etalarea propriu-zisă este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea în toate cele trei cazuri, datorită fenomenului de adsorbție. 3. Solubilizarea Procesul de solubilizare este cunoscut de mult timp și a stat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea în toate cele trei cazuri, datorită fenomenului de adsorbție. 3. Solubilizarea Procesul de solubilizare este cunoscut de mult timp și a stat la baza preparării majorității produselor farmaceutice (galenice), a cosmeticelor, coloranților naturali etc. În procesul de spălare cu săpun sau detergenți, o fază importantă constă în acțiunea solubilizatoare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a stat la baza preparării majorității produselor farmaceutice (galenice), a cosmeticelor, coloranților naturali etc. În procesul de spălare cu săpun sau detergenți, o fază importantă constă în acțiunea solubilizatoare a săpunului respectiv asupra impurităților ce se desprind prin udare și adsorbție. Solubilizarea cu agenți activi, deși este un fenomen spontan, se deosebește totuși de dizolvarea simplă deoarece sistemele care se obțin în urma solubilizării sunt întotdeauna sisteme coloidale și nu soluții. Condiția principală ca o substanță să fie un bun solubilizator este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fenomene. Acest proces descris în amănunt de P.A. Rehbinder are loc în trei etape principale: contactul detergentului cu impuritățile; îndepărtarea acestora de pe locul inițial; împiedicarea impurităților de a reveni la loc. În prima etapă are loc micșorarea tensiunii superficiale și adsorbția detergentului prin formarea unei membrane vâscoase în jurul impurităților (udare - etalare). În cea de-a doua etapă are loc pătrunderea detergentului solvatat, prin membrana formată, în interiorul impurității și micșorarea adeziunii mecanice a acesteia prin difuzia apei în sistem. Urmează extruderea 161
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
etapa anterioară în soluția de detergent înconjurătoare. Emulsia sau soluția impurităților se îndepărtează apoi, la sfârșitul procesului, prin frecare și antrenare cu apă. McBain a dat și o așa-numită „ecuație a murdăriei”: [detergent + fibră·murdărie = fibră·detergent + murdărie] 5. Adsorbția coloranților coloidali (vopsirea) Fixarea coloranților pe materiale constă într-un proces de adsorbție a acestora pe fibrele materialului, determinat de natura fibrei și a colorantului. Există coloranți direcți sau substantivi (fără mordanți), ca de exemplu coloranții azoici acizi sau roșu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apoi, la sfârșitul procesului, prin frecare și antrenare cu apă. McBain a dat și o așa-numită „ecuație a murdăriei”: [detergent + fibră·murdărie = fibră·detergent + murdărie] 5. Adsorbția coloranților coloidali (vopsirea) Fixarea coloranților pe materiale constă într-un proces de adsorbție a acestora pe fibrele materialului, determinat de natura fibrei și a colorantului. Există coloranți direcți sau substantivi (fără mordanți), ca de exemplu coloranții azoici acizi sau roșu de Congo. Intensitatea fixării lor crește cu concentrația sărurilor din soluție, prin formarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
crește cu concentrația sărurilor din soluție, prin formarea agregatelor coloidale. Structurile cele mai favorabile ale moleculelor de colorant sunt cele planare, care corespund structurii fibrelor și aderă mai bine la acestea, în special prin legături de hidrogen. Pe fibrele animale, adsorbția coloranților este favorizată de acizi, fiind optimă la pH ≈ 5, valoare ce reprezintă punctul izoelectric al fibrelor proteice (ca exemplu, vopsirea firelor de lână în soluții acetice). 6. Flotația Un proces la care se aplică intens agenții activi de suprafață
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni sau molecule, gelul manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni sau molecule, gelul manifestă o adsorbție selectivă. De exemplu, particulele de argilă coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2+ > Mg2+ > K+ > Na+ Gelul realizează un schimb ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloidală adsorb cationii din apă în ordinea: Ca2+ > Mg2+ > K+ > Na+ Gelul realizează un schimb ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți, substanțe organice, uleiuri. Intensitatea procesului de adsorbție depinde de suprafața lor specifică. Electroosmoza - sub acțiunea unui câmp electric, faza lichidă din porii gelului migrează spre unul dintre electrozi, fenomen ce duce la separarea unor geluri concentrate. 5. Îmbătrânirea - se realizează în timp și are loc prin modificarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
specifică. Electroosmoza - sub acțiunea unui câmp electric, faza lichidă din porii gelului migrează spre unul dintre electrozi, fenomen ce duce la separarea unor geluri concentrate. 5. Îmbătrânirea - se realizează în timp și are loc prin modificarea structurii gelului. Capacitatea de adsorbție scade, se schimbă porozitatea și gelul își pierde elasticitatea. Acest proces este favorizat de temperaturi ridicate. Gelurile își găsesc aplicații în industria alimentară (geluri din fructe sau jeleuri, brânzeturi și alte derivate din lapte etc.), în procesul de uscare a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Procesul de formare a rășinilor se numește rezinificare și cuprinde o reacție chimică (oxidare, polimerizare, condensare) și un proces fizic de solidificare în stare rășinoasă. Au toate proprietățile coloidale ale gelurilor, cu excepția celor ce țin de porozitate și suprafață activă (adsorbție, reacții de contact etc.). Cei mai mulți polimeri solizi sunt într-o stare solidă mixtă, cristalină și amorfă. Această stare intermediară oferă rășinilor o proprietate de rezistență mecanică la solicitări mai mari și de elasticitate, în același timp. Din punct de vedere
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de compuși. În funcție de principiile care stau la baza metodelor cromatografice, acestea se împart în trei grupe: cromatografie de absorbție, cromatografie de repartiție și cromatografie prin schimb de ioni. Separarea substanțelor dintr-un amestec fluid prin diferite variante ale procesului de adsorbție constituie metoda cromatografică. În principiu, această metodă constă în trecerea amestecului de separat colorat sau incolor, într-o singură direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în trecerea amestecului de separat colorat sau incolor, într-o singură direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pentru unele soluri omogene este:pietrișul mijlociu-7%; nisipul mare 23 %; nisipul mijlociu 47 %;nisipul mărunt 65 %; argila 70 %. Solul cu o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru; el are capacitate de autoepurare redusă. 219 Adsorbția acidului acetic pe cărbune Sistemele disperse eterogene prezintă suprafețe de separare între componentele lor. Proprietățile acestor sisteme variază în diferite puncte, interacțiunile având loc la limita de separare a fazelor. Dintre fenomenele ce au loc la suprafața de separare dintre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]