2,458 matches
-
etc. - Exerciții de disociere; Disocierea impune stabilirea deosebirilor dintre faptele de limbă a căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în timpii specifici exercițiilor structurale: stimul - reacție - întărire - repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la context. 4.2.1.3. Exercițiide exemplificare constau în valorificarea unor informații sau noțiuni de limbă în condițiile unui anumit tip de context. Pot viza cuvântul sau grupul de cuvinte, propoziția sau fraza. Exemple: alcătuirea unor propoziții în care adverbul predicativ să aibă funcție sau să fie incident; scrierea unor propoziții în care un cuvânt dat să îndeplinească toate funcțiile posibile, să alcătuiască fraze în care conjuncția „dacă” să introducă o subiectivă și o completivă directă etc. Exercițiile de exemplificare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să ordonăm ceva imposibil de realizat etc. Legea sincerității este încălcată în cazul în care enunțiatorul enunță o dorință pe care nu o dorește realizată, dacă enunță ceva despre care știe că e fals etc. Faptul că limba dispune de adverbe de enunțare, cum ar fi "la drept vorbind", "sincer vorbind", ne arată că această lege intră cîteodată în conflict cu legile care țin de politețe, pentru că în mod normal nu ar trebui să facem precizarea că vorbim "sincer". Legile informativității
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de cuvinte cu valoare temporală cum ar fi: ieri, mîine, astăzi, acum două zile, acum un an etc. care au ca reper momentul enunțării lor: peste un an desemnează o durată de un an începînd din momentul în care vorbim, adverbul ieri desemnează ziua anterioară, astăzi desemnează ziua enunțării; - ambreiorii spațiali sînt mai puțin numeroși; ei se distribuie începînd din punctul de reper pe care îl reprezintă locul în care are loc enunțarea: aici desemnează zona în care vorbesc coenunțiatorii, acolo
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu există, dar cea mai apropiată formă ce ar putea avea o semnificație este a-topos, "fără loc". În secolul al XVI-lea erau la modă jocurile de cuvinte. În corespondența dintre Morus și Erasmus apare cuvântul Nusquama nostra de la adverbul latin "nicăieri", iar în corespondența cu Guillaume Budé apare termenul Udepotia, de la adverbul grecesc "niciodată". După jocurile de cuvinte pe care le întâlnim la Morus ne putem da seama că numele de "utopia" nu este acordat întâmplător, ci ca urmare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este a-topos, "fără loc". În secolul al XVI-lea erau la modă jocurile de cuvinte. În corespondența dintre Morus și Erasmus apare cuvântul Nusquama nostra de la adverbul latin "nicăieri", iar în corespondența cu Guillaume Budé apare termenul Udepotia, de la adverbul grecesc "niciodată". După jocurile de cuvinte pe care le întâlnim la Morus ne putem da seama că numele de "utopia" nu este acordat întâmplător, ci ca urmare a unei licențe stilistice. Nu îl putem acuza pe Morus de necunoașterea limbii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atât de a ne spune cum este, ci de a evidenția impresiile ori sentimentele noastre față de noțiunea descrisă; - de fapt, obiectul descrierii este de cele mai multe ori, un pretext pentru trezirea unor sentimente, trăiri etc. Alte niveluri: a. morfologic: adjective, substantive, adverbe, superlativul artistic (realizat prin morfeme nespecifice), schimbarea categoriei gramaticale etc.; b. sintactic; etc. PARALELA poate fi de mai multe feluri: a. paralela romanescă: - personajele sunt organizate în câteva grupe independente; fiecare dintre ele având destinul său; (!!) destinele lor se intersectează
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Formule: - formulele au (adeseori) un conținut fantastic și o tentă hazlie; - ele sunt ritmice și adeseori ritmate; (a) inițiale:pentru plasarea naratorului într-un timp fabulos, incert și totodată, real (prin verbul „a fost”);pentru trecerea în fantastic, incredibil (prin adverbul „odată”); - se realizează pendularea între ficțiune, fabulos Ț real și fantastic; cititorul este introdus într-o stare de incertitudine; (b) mediane - prin care se întreține vie atenția ascultătorului(cititorului); ex: „... și-nainte cu poveste, că de-aicea mult mai este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
copiilor decât tot sărăcia); c. (!!) clase de mijloc nu există. - sfârșitul basmului este marcat de o mare petrecere (la care, uneori, și naratorul își imaginează că a participat);limbajul, stilistica se caracterizează prin simplitate; - arhaismele, elementele de paremiologie;verbe, interjecții, adverbe, puține adjective;expresii cu valoare consecutivă („să vezi și să nu-ți vină a crede”); - topica inversă, subiectivă („spune-mivei”; „reteza-ți-l-voi”, etc.). Clasificări: 1. basme fantastice: elementul prinipal este miraculosul; 2. basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
vitele care nu mai beau apă o resimt, cocoșii care cîntă cu voci foarte scăzute. Este o stagnare, o stare fundamentală vecină cu moartea: timpul îngheață într-un fel de regresie biologică". Sesizează plictiseala sfîșietoare din poema Decembre în repetarea adverbului mai: "Un element structural, un semn morfologic care devine cheia de boltă a întregii poezii este mai. "Mai spune s-aducă jăratec", " Mai spune s-aducă și lampa", mereu acest mai, mai... "Mai spune s-aducă și ceaiul". Rușii beau
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în ceea ce privește problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a deplasa elemente din universul cognitiv al receptorului. Adverbul interogativ oare, folosit de două ori în poziție inițială întărește valoarea interogativă a enunțului, dar în același timp îi conferă și o valoare dubitativă. Inversiunea fost-am noi și a verbul să precupețim sunt folosite cu scopul de a ironiza
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
elevilor. Astfel, elevii găsesc forma corectă a cuvintelor, singularul, pluralul, pronunția și scrierea acestora. Pentru unele cuvinte compuse se dau indicații privind scrierea lor într-un singur cuvânt, în două sau mai multe, precum și sensul fiecăruia. Exemplu: odată - demult, odinioară (adverb); o dată - zi (substantiv). Lucrări de acest fel, pe care elevii le pot consulta, sunt: Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998; Mic dicționar ortografic și ortoepic al limbii române, Editura Saeculum, București, 2002; Dicționar de neologisme
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
de către aceștia a ilustrațiilor, ajungând chiar la povestirea lor. Sub aspect gramatical, educarea limbajului presupune obiectivele: sesizarea schimbărilor în forma cuvintelor în funcție de diferite categorii gramaticale: caz, gen, număr, persoană, mod, timp și utilizarea corectă a formelor unor substantive, adjective, verbe, adverbe, interjecții; sesizarea diferențelor dintre formele de singular și plural a cuvintelor și utilizarea corectă a cestora în funcție de categoria de număr; realizarea acordului dintre substantiv și adjectiv; exprimarea corectă a acordului dintre subiect și predicat; receptarea unității logice a unei propoziții
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
fi aceea de a înțelege sinonimia ca intersubstituibilitate salva veritatae. Problema care apare dacă urmăm această cale este aceea că, pentru a reprezenta o condiție suficientă pentru sinonimie, intersubstituibilitatea salva veritatae trebuie să aibă loc într-un limbaj care conține adverbul intensional "necesitate", iar acest limbaj nu are sens decât dacă presupunem în avans ca fiind înțeleasă noțiunea de analiticitate. O ultimă cale pe care o ia în considerare Quine ar fi aceea în care se face apel la noțiunea de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ratată", "divinație imperfectă" sau de o "prezicere în trecut"89. Când, după o noapte în care va evita cu orice chip să fie găsit de Adriana, drumurile li se intersectează, ea se poartă "ca și cum nu l-ar fi recunoscut"90. (Adverbul modalizant târziu apare de două ori în text); Emanuel ratează întâlnirea și de astă dată, așa cum eșuase și cu ani înainte, când "dacă n-ar fi intervenit un anumit eveniment în viața dumitale, v-ați fi logodit"91. Cuplul Ariadna-Dionisos
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dar era tot vară"303, care îi amintește de situația similară în care se afla când s-a produs căderea: Când ești tânăr și ești artist, le suporți pe toate mai ușor"304. Din acest moment, modalizarea devine procedeul predominant: adverbe și verbe modale pun totul sub semnul ipoteticului: "casele...parcă ar fi fost părăsite", "parcă arșița își pierdea din văpaie", "în susul străzii era parcă o oază de umbră", "umbra i se păru mai puțin deasă"305, iar în bordei, cele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fusta lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat si împletit savant în creștetul capului". (Strategia care se poate detecta la nivel pragmalingvistic este utilizarea adverbului modal firește și a locuțiunii adverbiale modale fără îndoială - două ocurențe în fragmentul citat - ca mijloace de redare a siguranței care guvernează existența plină de greșeli a lui Gavrilescu). În perspectiv esteticii tantrice - nuvela văzută ca scenariu al stării de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
atitudinea ironică a emițătorului, asemenea derivatelor antroponomastice (Guliță, Ioniță, Angheluș). Substantivarea adjectivelor potențează forța expresivă a textului, grație detașării însușirii pe care obiectul o posedă (a se compara om sătul cu Sătulul... din proverbul: "Sătulul nu crede celui flămând"). Verbalizarea adverbelor predicative care sugerează ezitarea subiectului vorbitor cu privire la informația comunicată (probabil, pesemne etc.) este una dintre modalitățile narative utilizate în proza fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre norma estetică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lexicală, diferită de a altor limbi, dar elementele cele mai importante ale vocabularului pornesc tot de la limba-bază. Aceste elemente importante (sau ale primei necesități, privind realizarea enunțurilor într-o limbă) sînt: pronumele, numeralele, instrumentele gramaticale (verbele auxiliare și semiauxiliare, unele adverbe, prepozițiile, conjuncțiile, articolele), numele principalelor calități (principalele adjective), acțiuni și stări (principalele verbe), numele realităților stabile (substantive care denumesc părți ale corpu-lui, relații umane, plante și animale din mediul propriu de viață etc.). În sfîrșit, tot din limba-bază vin și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice Latina Prin sintagma numitoare limbi romanice se înțelege un grup de idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale fondului principal lexical (pronume, adverbe de comparație, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, articole etc.) cu aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care au coborît la sfîrșitul mileniului al II-lea î.Hr. în Peninsula Italică, ocupînd o zonă restrînsă numită Latium, unde au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neutru (cu excepția românei). A apărut o nouă categorie morfologică, a articolului, dezvoltat din pronumele demonstrativ latinesc ille (în sardă din demonstrativul ipse), cînd este hotărît 41, și din numeralul unus, dacă este nehotărît. Gradele de comparație ale adjectivelor și ale adverbelor (ale celor care cunosc această categorie) se realizează cu ajutorul unor adverbe de comparație (existînd în unele limbi și forme sintetice, moștenite sau împrumutate). Flexiunea verbală latinească s-a conservat în mai mare măsură, dar și aici uneori numai ca chestiune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dezvoltat din pronumele demonstrativ latinesc ille (în sardă din demonstrativul ipse), cînd este hotărît 41, și din numeralul unus, dacă este nehotărît. Gradele de comparație ale adjectivelor și ale adverbelor (ale celor care cunosc această categorie) se realizează cu ajutorul unor adverbe de comparație (existînd în unele limbi și forme sintetice, moștenite sau împrumutate). Flexiunea verbală latinească s-a conservat în mai mare măsură, dar și aici uneori numai ca chestiune de principiu, căci desinențele personale, de exemplu, nu s-au preluat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]