19,817 matches
-
trei subindici. Cei de la Transparency International par a fi convinși că au reușit conceperea unui indice capabil să clasifice țările într-un mod credibil din punctul de vedere al gradului în care fenomenul corupției este considerat o problemă. Baza acestei afirmații este reprezentată de corelația strânsă care există între cei 17 subindici din structura CPI (un coeficient de corelație în jurul valorii de 0,8 este des întâlnit). Cum unii dintre indicii cu o strânsă inter corelație au la bază informații culese
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nimicuri, uneori acestea au mai multă sare și piper. Când un lucru e condimentat, e mai apetisant. Bunăoară să abordăm câteva noțiuni elementare de engleză. Ce ziceți? Ce să spun!? Nu era în răspunsul său o negație hotărâtă, dar nici o afirmație. Privirile îi fură însă atrase de faptul că Simona era învelită numai cu cearșaful. Se putea bănui acest lucru, de vreme ce la fiecare mișcare se clădinau doi sâni masivi, chemători. Sub pânza albă, bine mulată, formele corpului apăreau amplu desenate. Aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mărul care l-ai sădit tu, știi ce mere gustoase face! Și apoi am scălda o păstrămioară la grătar cu un pahar de must înăsprit... Ce zici?... Știu și eu!? Era un răspuns în care mama lui nu desluși nici o afirmație nici o negație, dar îl puse pe seama zorului cu care feciorul se vedea că îl poartă de cum pusese primul pas peste pragul casei lor. Uite, Gigi, fratele tău, continuă ea, spune să vindem totul și să plecăm la el, la Sibiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
oriunde. Cuvântul, acest miracol, a făcut posibilă aducerea la lumină a trărilor, sentimentelor și a făcut posibilă comunicarea lor. Cuvintele sunt o adevărată bucurie a sufletului. (Octavian Paler). În “mărturisirea de credință literară” ( Îngrijită de regretatul Artur Silvestri), făceam următoarea afirmație: “scriu... gândindu-mă la Rostul Piramidelor” și desigur, la rostul meu pe acest pământ. Prima Întâlnire cu un scriitor. Unde a fost? Întâlnirea cu un scriitor? S-a Întâmplat prin anul 2005 sau 2006 ( nu-mi amintesc cu exactitate). Am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
1954) este semnificativă pentru diferitele atitudini față de acțiunea publică în România. Abordăm această ipoteză în contextul teoriei conform căreia „în perioadele de schimbare rapidă apar inconsistențe de status la un mare număr de persoane” (Coleman, 1990, p. 477), precum și al afirmației că „perioadele de schimbări rapide merg cu siguranță mână în mână cu o proliferare a inconsistenței lor de status” (Forse, Lemel, 1998, p. 1). Dacă ipoteza pe care am formulat-o cu privire la IS se dovedește a fi corectă, vom putea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identitar pot fi recunoscute prin faptul că își afirmă identitatea națională prin aderența la anumite valori sau entități asociate cu grupul național propriu fără a nega altor națiuni sau grupuri etnice drepturile lor. Persoanele respective exprimă un acord puternic cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe de altă parte ar prefera ca maghiarii să nu trăiască în țară (tipul B de inconsistență). Este adevărat că acest gen de inconsistență este mult mai redus (5% dintre cei care susțin că nu sunt deloc de acord cu afirmația că „oamenii de altă naționalitate decât cea română ar trebui să părăsească România”). De remarcat faptul că inconsistențe de opinie de genul celei semnalate anterior apar nu la modul strict aleatoriu, ci condiționat social. Persoanele care declară că ar accepta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să plece să trăiască în Ungaria”, c) „romii ar trebui să fie forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” și d) un indice de numărare a grupurilor etnice pentru care subiectul consideră că este validă afirmația „în România nu ar trebui să trăiască asemenea persoane”. Indicele de toleranță religioasă este construit ca scor factorial din trei variabile care măsoară acordul față de formulările: „Fiecare religie sau credință are dreptate în felul său”, „religia ar trebui să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
învețe până la vârsta ce o avea, încât ruperea de cei pe care i-a considerat tot timpul ca fiind părinții săi, familia lui, ar fi o greșeală de neiertat. - Ce argumente poate aduce partea adversă, întrebă el retoric, în sprijinul afirmației pentru care face atâta caz, că acest copil, pe numele său Vișinel Carabăț, nu este fiul legitim al acestor oameni, așa cum reiese din actele aflate în posesia bulibașei Iorgu Stănescu? S-a văzut, nu o dată, că tagma rromilor a fost
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
peste întreaga asistență, adresă o privire încurajatoare familiei Georgescu și, făcând un pas în afara spațiului rezervat asistenței, începu pe un ton cald, prevenitor, alegându-și cu grijă fiecare cuvânt. Miza în acest fel să convingă completul de judecată de justețea afirmațiilor sale. - Domnule președinte, onorată instanță, stimați participanți la acest proces unic în felul său, pe care l-aș numi, cu îngăduința dumneavoastră, excepțional! Suntem chemați cu toții astăzi să dezbatem un caz rarisim, scopul final fiind deja formulat de legea ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
legea ce stă neclintită în balanța dreptății acestei judecătorii : redarea, reintegrarea în familia sa a unui copil care, datorită vicisitudinilor la care a fost supus pe nedrept, a fost rupt de adevărata sa familie. Ce argumente aducem în sprijinul acestei afirmații? Nu e oare suficientă mărturisirea celei ce a făptuit acest act condamnabil, care a recunoscut că imediat după nașterea celor doi copii i-a schimbat cu intenție, înstrăinându-i de mama lor adevărată, de cea care i-a adus pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bulibașă Iorgu Stănescu. Onorată instanță, continuă avocatul, e îndeajuns să vedem cât albastru se degajă din ochii doamnei Georgescu și să privim în același timp chipul acestui copil, ca să știm cui îi aparține Vișinel. Nu credeți că există în aceste afirmații ceva care trebuie tălmăcit, fără a apela la raționamente sofisticate? Parte din asistență salută această divagație metaforică, socotind-o ca fiind în măsură să aducă un plus de lumină în dezbateri. Apoi, avocatul Jan Mocanu, după o scurtă pauză, continuă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
publicul reprezintă doar o mică parte (cea a informării opiniei publice) din ceea ce înțelegem astăzi prin relații publice. În ceea ce privește definirea termenului de relații publice, pentru a fi în concordanță cu reducerea incertitudinii prin care am de-finit comunicarea, credem că afirmația reverendului O. P. Hoyt din 1827, care considera relațiile publice o informare corectă a opiniei publice, este binevenită. Înainte de a încerca să analizăm termenul de PR, trebuie să facem o distincție foarte clară între alți doi termeni, și anume: sistemul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
care și-a construit principiile privitoare la derularea unui mariaj, în care nu încap jumătăți de măsură, și-mi răstălmăcește și cuvintele nevinovate. Și mai e ceva, niciodată nu am simțit că ar avea pe buze o negație sau o afirmație! - Ce naiv ești! O fată serioasă, cum este Ina, nu cade în brațele primului venit, chiar dacă acesta îi promite un castel pe Valea Loarei. - Există și posibilitatea unui refuz, deși am încercat, pe căi ocolite, să obțin un răspuns aprobator
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
condamnare și cu atât mai puțin la o condamnare la moarte. Amabilitatea lui se pierdu în urletul ce izbucni din gâtlejul său acoperind sala de judecată cu o durere insuportabilă. Mâinile gesticulau arătând spre anumite persoane, negând anumite fapte și afirmații, apoi implorând iertare. Nu îl vedea nimeni și cu siguranță nu îl auzea nimeni, toți fuseseră antrenați să nu se lase impresionați. În zadar cerea o explicație, degeaba se zbătea în timp ce era transportat înapoi la închisoare, în aceeași celulă de la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nevoia de a cerceta: dacă formele de drept existente sunt și juste, dacă autoritatea care comandă, comandă pe drept. Filosofia dreptului Începe desigur cu aceste antiteze dintre justul natural și justul legal (φνυσει διχαιον νοµο διχαιον)”. Giorgio Del Vecchio face afirmația, corectă, că „Filosofia dreptului este așadar, Într-un anumit sens, mai veche decât Însăși știința dreptului. Numele de Filosofia dreptului este cu toate acestea relativ recent; numele antic clasic al disciplinei noastre a fos jus naturale, juris naturalis scientia, drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
morale de către o ființă care acționează voluntar acționează În sensul realizării „binelui suprem”, iar desconsiderarea acestei legi acționează În sensul nimicirii sale. Aici ea pune, ca și Aristotel, binele suprem În „perfecțiune”, nu În plăcere sau În fericire, așa cum, potrivit afirmației lui Kant, ar fi exclusiv admisibil. Kant considerând opinia teleologică indisolubil legată de doctrina plăcerii, „pentru ca să o frângă cu atât mai ușor prin rezistența conștiinței morale față de aceasta din urmă” (Friedrich Paulsen). Ea mai susține, În al doilea rând, că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de a-și face datoria. 2. Drept și morală În filosofia românească a dreptului Filosoful care a făcut, la noi, distincția clară Între Morală și Drept, a fost Mircea Djuvara. El observa peremptoriu că În filosofia românească a dreptului orice afirmație asupra valorii raționale a unei activități poate fi de ordin moral sau de ordin juridic, În funcție de natura activității luate drept obiect al judecății. Când activitatea, obiect al judecății, este pur interioară, când este un sentiment, o pura intenție, o tendință
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exteriorizate, Însă considerate prin prisma sursei lor reflectate interioare. Dreptul judecă astfel activitatea interioară reflectată, În același timp, cu acțiunea materială În care ea se exteriorizează. Se spune că dreptul public nu poate fi despărțit de morală și că orice afirmație juridică opusă acesteia din urmă n-ar putea fi decât o eroare. Orice generalizare În drept public nu poate, Într adevăr, să găsească o altă justificare decât un ideal moral comun, În dreptul privat nu mai poate exista normă justă, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În drept, unde este ușor de constatat. Într-adevăr, a spune că cineva este obligat, din punct de vedere juridic, Înseamnă a Înțelege că altcineva are un drept cu același obiect. Astfel, poate ar trebui supuse unei analize mai aprofundate afirmațiile făcute de anumiți mari publiciști contemporani, și prin care aceștia instituie obligații ară drepturi corespunzătoare, afirmații care poate că din alte perspective, sunt justificate. Problema este puțin mai complexă În cazul obligațiilor juridice față de sine Însuși. Dar ele pot fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
punct de vedere juridic, Înseamnă a Înțelege că altcineva are un drept cu același obiect. Astfel, poate ar trebui supuse unei analize mai aprofundate afirmațiile făcute de anumiți mari publiciști contemporani, și prin care aceștia instituie obligații ară drepturi corespunzătoare, afirmații care poate că din alte perspective, sunt justificate. Problema este puțin mai complexă În cazul obligațiilor juridice față de sine Însuși. Dar ele pot fi interpretate cel mai ușor reducându-le la obligații față de alte persoane și, În acest caz, acestea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
face În această situație: se afirmă că nu există drept care să corespundă unei obligații morale și, dacă se consideră, exact În acest sens, că nu există deci drept juridic, adică un drept ce are ca obiect o acțiune materială, această afirmație mi poate Însenina că nu există nici un drept moral, adică alt drept care să aibă ca obiect forul interior. Experiența ne evidențiază zilnic acest tip de drept. De exemplu, se recunoaște foarte adesea, dreptul pe care cineva poate să-l aibă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
drept, fiindcă acesta, după cum am văzut, pune Întotdeauna față În față două subiecte, dând unuia o facultate sau pretenție și impunând celuilalt o datorie, o obligație corespunzătoare. A impune o datorie Înseamnă Însă a ordona. Deci ceea ce e o simplă afirmație sau observație nu are, de fapt, caracter juridic. În drept nu există modul indicativ, iar când e folosit În coduri, are În realitate un Înțeles imperativ. De asemeni sfaturile, simplele Îndemnuri, ies din sfera dreptului; toate formele atenuate de impunere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cauza psihosocială, așa cum se susține. Dar Întrebarea este dacă pe lângă acest fel de a o gândi ca realitate psihică, nu mai există și un al doilea fel posibil de a o considera, și anume În valoarea conținutului ei intelectual, ca afirmație a unei realități etice adevărate. Dacă se observă bine, orice cunoștință intelectuală este susceptibilă de cel puțin două feluri de a fi gândită. Ne putem desigur Întreba, și trebuie să ne Întrebăm, prin ce proces genetic s-a produs ea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și ajungem astfel a ne explica și manifestările conștiinței sociale, fie morale, fie juridice. Dacă ar fi Însă numai atât, orice cunoștință ar apărea, desigur, ca o simplă prejudecată. Este ușor de observat că, pe lângă acest fel de a gândi afirmațiile noastre considerându-le ca realități psihologice, putem urma și altă cale, considerându-le În valoarea cuprinsului lor logic și Întrebându-ne dacă acest cuprins este adevărat. Trebuie să vedem de la Început că acest al doilea fel de interpretare este cel
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]