3,174 matches
-
mai recente. Sudul: țara Românească Încep cu țara Românească, unitatea istorico-geografică a sudului României de astăzi (În jurul căreia s-a creat România modernă). <endnote id="2"/> Prima regiune, privind dinspre vest spre est, este Oltenia, cuprinsă Între Carpați, Dunăre și râul Olt (afluent al Dunării). În colțul său sud-vestic, Carpații se Întâlnesc cu Balcanii, iar Dunărea Își croiește drum prin această Îmbinare de munți, tăind defileul de la Porțile de Fier. Relieful Olteniei descrește dinspre nord spre sud: munți, dealuri și câmpie. Este În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trăsături proprii. Moldova rămasă de sine stătătoare În urma pierderii celor două regiuni ocupă mai puțin de jumătate din Întinderea fostului principat al Moldovei. Este un ținut de dealuri domoale, așezat Între liniile paralele nord-sud ale Carpaților Răsăriteni și râului Prut, afluent al Dunării. Ponderea românilor era la 1930 ceva mai mică decât În Muntenia: 89,8%, procent sensibil mai scăzut la orașe: 70,8%. Crescuse mult În secolul al XIX-lea numărul evreilor, majoritatea emigrați din Galiția. Reprezentau 6,5% din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de continuitate istorică ale principatului transilvan. Toate trei sunt tăiate astăzi de frontiera care separă România de Serbia, Ungaria și Ucraina. Banatul, provincia sud-vestică a României, este cuprins Între munți (la răsărit), Dunăre (la sud), Tisa (la vest) și Mureș, afluent al Tisei (la nord). Relativa lui autonomie istorică se datorează faptului că a fost un teritoriu de graniță, cu funcția militară corespunzătoare. În Evul Mediu a aparținut Ungariei. În secolul al XVI-lea a fost cucerit de turci. Aceștia l-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din populație), iar germanii și maghiarii romano-catolici (34,2%). La nord de Banat se află un ținut mai vag definit geografic și istoric, numit de români Crișana (de la cele trei Crișuri care Îl străbat, reunite apoi Într-un singur râu, afluent al Tisei). Regiunea este mărginită la est de Munții Apuseni, la sud de Mureș, iar la vest de Tisa. Frontiera cu Ungaria o taie În două. Istoricește, a aparținut Ungariei (fără să beneficieze ca Transilvania sau Banatul de un statut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a lungul câmpiei și străbătând pădurea curgea liniștită Dâmbovița, râul pe malurile căruia s-a dezvoltat Bucureștiul. Izvorăște din munți, nu departe de Câmpulung, prima capitală a țării, și, după un curs de 266 de kilometri, se varsă În Argeș, afluent al Dunării. Dâmbovița de la munte și Dâmbovița de câmpie sunt parcă două râuri diferite. La munte, apa sa e rece și limpede și curge vijelios, printr-o vale strâmtă și stâncoasă. La București ajungea un râu leneș și nămolos, Împleticit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alta, lacuri și bălți, alimentate din propriile izvoare, dar și din revărsările Dâmboviței, al cărei debit, nu prea mare, e capabil să crească spectaculos În urma ploilor sau topirii zăpezilor. Dâmbovița avea, chiar În zona centrală a orașului, și câțiva mici afluenți. Bucureștiul mustea de apă. Un alt râu, Colentina, ceva mai mic decât Dâmbovița, Îl mărginea spre nord, formând câteva lacuri. Spre deosebire de „fanteziile“ Dâmboviței, din care n-a mai rămas nimic, lacurile Colentinei au fost asanate și Înconjurate cu parcuri (astăzi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
într-o procesiune lungă printr-un cartier lăturalnic, aproape muncitoresc, nici n-ai fi zis că ești la Paris. Ciudată idee să fim târâți în această... pustietate, n-o fi având orașul ăsta colțuri mai ospitaliere? Trecem pe lângă un canal afluent al Senei, traversăm o peluză în care un grup de tineri de culoare se amuză făcând acrobație și ajungem la o construcție-circ, un cort imens, numit Cabaret Sauvage. Aici vom avea o seară-maraton de dancing și masă orientală. Interiorul localului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de la bestselleruri polițiste până la teze științifice, iar enigma esenienilor miroase încă a pucioasă: aceste papirusuri, aceste rulouri de aramă ne fac oare să pipăim cu degetele sursele vii ale creștinismului, acest "esenism" care a reușit, sau nu sunt decât un afluent pierdut al curentului saduceean? Ambele ipoteze sunt posibile, datele se potrivesc. Editorul periodicului La Revue de Qumran, Emile Puech, prezent și el aici, îmi prezintă principalele date istorice ale locului: pe la 150 î. Hr., un grup de rigoriști face secesiune, părăsește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
perdele de unde luminate de soare. Aici sunt "lacrimile bărbaților". Ambele lacrimi au legende rămase din miile de ani ai trecutului, de când viețuiesc în izolarea măreață a piscurilor albe popoarele caucaziene. De la un loc drumul se desface; șoseaua apucă pe un afluent al râului Bzâb: Ghega. Suim necontenit pe o șosea asfaltată și de pe Ghega ocolim iarăși pe altă apă, Iupșara. Aici curg lacrimile bărbaților; aici se află o strâmtoare numai de câteva zeci de pași: Poarta Iupșarei prin care trecem ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au adunat înecând pădurea de brazi a văii, iar peste zăgaz și-a făcut puțin loc pârăul. Aici se spune că un cutremur a scufundat valea, acumulând apa destul de bogată a unui pârău ce vine din sus și sporește cu afluenți destul de bogați. La ieșirea din lac, unde recunosc urmele unui puternic zăgaz, s-a clădit chiar lângă apă un hotel cu atenanțele lui și cu o grădină de diverse esențe încă tinere. Hotel și grădină datează de la 1947. Sunt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parte din Bielorusia și Ucraina. În pământurile cucerite se aflau 19 orașe, unele dintre ele fiind cetăți importante ca Cernigov, Starodub, Breansk, Putivl, Râlsk, Novgorod-Seversc, Gomel și altele. Toate aceste localități se aflau mult la est de Nipru, pe Desna, afluent pe stânga fluviului. Sub Alexandru se consolida statul polono-lituanian care va duce lupte și în secolul al XVI-lea pentru teritorii care făceau parte din Ucraina. Proiectele organizării unei cruciade s-au destrămat așa cum se mai întâmplase nu cu multă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde îi este casa, și cele două sate de pe Tutova, dăruite cu trei ani mai înainte. Se adăugau un loc în pustiu, pe Bașeu, mai jos de iazul lui Baliță (com. Havârna, jud. Botoșani) și seliștea lui Oțel, pe Podagra, afluent al Bașeului. De data aceasta privilegiul se dă pentru dreapta și credincioasa slujbă față de părintele domnului, ceea ce înseamnă că popa Iuga stăpânea satul Buciumeni încă de dinaintea domniei lui Alexandru cel Bun. În cel de-al doilea privilegiu, dat în aceeași
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care a intrat mai apoi în hotarul Fălticenilor, apoi Ciorsăcești, tot pe Șomuz și Rădășeni, mai sus de Buciumeni. Cele patru sate formau un domeniu unitar. În continuare îi sunt întărite popii Iuga satul Mânzați, la obârșia Liubanei (pârâul Iubăneasa, afluent al Jijiei), Temeșești, Strâmba, o vale de la obârșie până la gură “cât va putea să își întemeieze” sate, în județul Vaslui, Lălești și Hălmăgești, pe Tutova, și satul de la obărșia Strajnicului (azi com. Albești, jud. Vaslui). Așadar îi sunt întărite șase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
est, înălțimea maximă a acestora fiind 362 m în dealul Dobrina. Valea Prutului, largă și cu multe bălți, constituie partea cea mai joasă a ținutului (județul Fălciu de mai târziu). Apele. Râul cel mai important este Prutul, care are doi afluenți mai importanți: Elanul în dreapta și Lăpușna în stânga. În partea de vest a județului curge Crasna, care se varsă în Bârlad. Mici pâraie izvorăsc din văile dealurilor ce înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
într-un imobil (ulterior demolat), care era situat pe actuala stradă Alexandru Ioan Cuza, fostă proprietate a avocatului Teodor Stafie. O parte din copilărie și-a petrecut-o pe moșia tatălui său, la Barboși (ținutul Fălciu), situat pe pârâul Moisei, afluent al Elanului (drumul spre Hoceni-Oțeleni). Ion Lupașcu, într-un studiu publicat în „Convorbiri literare”, atrăgea atenția asupra faptului că Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huși: „În cel dintâi an al domniei, cam prin luna Maiu sau Iunie, Vodă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a ajuns trunchiată, o folosesc doar ca pretext al comentariilor de astăzi. Deci cineva, adică o organizație de protecție a mediului, a reușit să obțină o finanțare, culmea externă, pe care a Început s’o folosească pentru a Însănătoși câțiva afluenți ai Prutului care, pe lângă poluarea chimică, În care Basarabia excelează ca urmare a unei prea metodice chimizări agricole, sunt Împănate cu orice ne putem imagina ca deșeuri mecanice. E greu ca omul, chiar atunci când dorește binele, să găsească soluția optimă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Alpii Dinarici constituie o barieră formidabilă între coasta Adriaticei și interiorul terestru al teritoriului Bosniei și Herțegovinei. Și mai la sud, întrega Grecie este străbătută de Munții Pindului. Principalul sistem hidrografic al regiunii este alcătuit din cursul Dunării și din afluenții ei: Drava, Tisa (Theiss), Sava, Morava, Iskerul, Siretul și Prutul. De-a lungul întregii istorii a Balcanilor, Dunărea a fost principala rută din regiune a invaziilor militare, comerțului și călătoriilor. Acest măreț drum fluvial pune obstacole în calea comunicării doar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
La Merced 27 aprilie Între Oxapampa și San Ramón 28 aprilie San Ramón 30 aprilie Tarma 1-17 mai Lima 19 mai Cerro de Pasco 24 mai Pucallpa 25-31 mai la bordul vasului La Cenepa, mergînd În aval pe Río Ucayali, afluent al Amazonului 1-5 iunie Iquitos 6-7 iunie la bordul vasului El Cisne, spre colonia de leproși din San Pablo 8-20 iunie San Pablo 21 iunie pe Amazon, cu pluta Mambo-Tango COLUMBIA 23 iunie-1 iulie Leticia 2 iulie părăsesc Leticia cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
care a fost foarte ospitalier și ne-a pus la dispoziție o cameră pe timpul nopții. QUERIDO PAPI Dragă tati, Iquitos, 4 iunie, 1952 Malurile imensului fluviu sînt Înțesate de așezări. Ca să dai de urma triburilor sălbatice, trebuie să urmezi cursul afluenților, să te adîncești Înspre interior - și, de data asta, cel puțin, excursia asta nu avem de gînd s-o facem. Bolile contagioase au dispărut, dar, pentru orice eventualitate, ne-au fost făcute vaccinuri Împotriva febrei galbene și tifoide și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
înalți, masivi cu trăsături alpine, cu vizibile urme ale glaciației cuaternare. Cu lacuri, custuri și văi glaciare. Climatul este de asemenea alpin, cu precipitații abundente, cu vânturi predominante din Vest. Depresiunea Făgărașului formată prin drenarea și colmatarea de către Olt și afluenții săi, este cuprinsă între Perșani și podișul Hârtibaciului. Câmpia piemontană, fragmentată de culmi deluroase, trece treptat într-o câmpie joasă de acumulare în care se află și vatra satului nostru, Cârțișoara. Aceste forme de relief oferă soluri diferite după altitudine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
harta României și fără să vreau mă gândesc și meditez. Țara noastră a fost înzestrată de „Sfânta Natură”, aproape, cu de toate, printre care o mulțime de pâraie și râuri ce izvorăsc, cele mai multe, din munți și dealuri și toate sunt afluenții bătrânului fluviu Dunărea, care la rândul lui, își duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari se găsesc în estul țării și își poartă apele spre sud, ca multe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
are o lungime totală de 953 km din care 716 km curge pe teritoriul țării noastre, făcând hotar natural cu statele vecine, Ucraina și Moldova. Are o luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]