1,935 matches
-
cincisprezece. Este cea mai cunsocută romncieră franceză, cea mai citită, Cărțile ei se scriu pentru a celebra un deznodământ care rămâne Înscris În piatră imortalizând câte un moment care frânge, definitiv uneori, traseul unei vieți. Propozițiile scurte, alerte, Încadrate de aforisme edificatoare sau glosate de cugetări revelatoare bine plasate, Înlănțuite cu un desăvârșit simț diegetic, constituie o armată disciplinată care Înaintează spre inamic și care, În clipa ridicării săbiilor, Își trage răsuflarea, privește obiectivul, pentru a-și Închide apoi acolada. Eficiența
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un text oricît de scurt pe blogul său. Dimensiunea esențială a autoficțiunii, prin care se deosebește de scrierile personale romantice sau de memorii și epistolele clasice, este cea temporală. Frédéric Beigbeder a inovat și aici: ficțiunile sale sînt colecții de aforisme și vorbe de duh pe care le poți savura fără să trebuiască să citești volumul de la Început. Lipsește construcția, tocmai pentru ca piesele să poată fi detașate și Întrebuințate de citittor În numărul și pe perioada dorită. Autoficțiunile lui sînt În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
oameni, într-o celulă de închisoare, fiecare cu ticurile, gândurile lui, transmise cititorului doar fragmentar, sincopat. „Povestirea” nu are flux continuu, nu există nici conflict, nici personaje care să unească crâmpeiele de acțiune. Deseori, rarele „insule narative” sunt despărțite prin „aforisme”, de fapt fraze reluate din cărțile anterioare. SCRIERI: Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Romulus Dianu), București, 1929; ed. 2 (Nastratin și timpul său), București, 1934; Dragoste și moarte în provincie, București, 1931; Arsenic, București, 1934; Surorile
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
și prețios, cerebral până la ariditate, cu înclinație spre teoretizări, C. cultivă în cogitațiile sale „răzgândirea”. Cu alte cuvinte, gândind cu mintea lui, caută să nu calce pe urmele unor „sentințe consacrate”. Eseistica, de suflu scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor cugetători iluștri. Cu o obstinată ambiție a disocierii, luând în discuție noțiuni cum ar fi adevărul, libertatea, fericirea, absurdul, răul și binele, viața și moartea, C. se bizuie în aceste exerciții de reflexivitate pe
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
C. Mihăilescu, Dan Ciachir, „Cronica ortodoxă”, LAI, 1994, 46; Dan Stanca, Există fundamentalism religios?, CNP, 1994, 12; Mircea Platon, Teologie și haiduci, Timișoara, 1998, 82-85; Mircea Platon, Fără îndoială - isprăvi critice, Iași, 2001, 51-55; Radu G. Țeposu, Strălucirea manieristă a aforismului, „Cuvântul”, 1997, 11; Octavian Soviany, Împotriva secularizării, „Cuvântul” 1999, 11; Gheorghe Grigurcu, Despre Nae Ionescu, RL, 2002, 18, 19; Dorin Radu Micu, Pentru o ortodoxie realistă. Dialoguri cu Dan Ciachir, București, 2000; Tudorel Urian, Călătorii în lumea de ieri, RL
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
articole, îngr. Maria și Constantin Teodorovici, postfață Constantin Teodorovici, Iași, 1978; Scrisori și documente, îngr. N. Scurtu, pref. Al. Piru, București, 1979; Avatarii faraonului Tlà, îngr. și pref. D. Vatamaniuc, Iași, 1979; ed. îngr. și pref. Marian Papahagi, București, 1982; Aforisme și reflecții, îngr. I.D. Pârvănescu și Al. Stănciulescu-Bârda, pref. I.C. Chițimia, București, 1984; Corespondența lui Al. Rosetti cu G. Călinescu (1932-1964), pref. Liviu Călin, București, 1984; G. Călinescu și contemporanii săi, I-II, îngr. Nicolae Mecu, București, 1984-1987; Aproape de Elada
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Parau propune o versiune românească a unei proze de mai mari dimensiuni, aparținând lui Edgar Wallace, Enigmă cheii de argint, titlu care devine și genericul almanahului. Pot fi, de asemenea, citite notele de călătorie în Turcia ale lui Petre Bucșa, aforisme celebre culese de Ștefan Blăjan și epigrame de Vasile Lângă. D.B.
ALMANAHUL ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR DIN CLUJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285280_a_286609]
-
î.Ch.), supranumit „Părintele medicinii” Hipocrate Hipocrate a învățat medicina de la Herodicus din Selimbria (secolul V î.Ch.), medic renumit care recomanda, printre altele, tratamentul bolilor prin exerciții fizice intense (62). C. Bart (13) publică în 1974, în Editura Medicală, „Aforismele” lui Hipocrate, traduse și pertinent comentate. El își începe introducerea astfel: „Pare ciudat, dacă nu și anacronic, faptul ca, în acest secol al antibioticelor și al geneticii, un medic să se mai ocupe de o lucrare alcătuită cu 25 de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pertinent comentate. El își începe introducerea astfel: „Pare ciudat, dacă nu și anacronic, faptul ca, în acest secol al antibioticelor și al geneticii, un medic să se mai ocupe de o lucrare alcătuită cu 25 de secole în urmă.” În „Aforisme”(gen împrumutat de Hipocrate de la Heraclit din Efes, 576-480 î.Ch.), observațiile medicale (însoțite ades de un sfat) sunt exprimate sub forma cea mai scurtă și clară. Ele au fost scrise către sfârșitul vieții (415-400 î.Ch.), la vârsta marii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fost scrise către sfârșitul vieții (415-400 î.Ch.), la vârsta marii înțelepciuni. Este posibil ca, în timp, foarte multe să fi fost modificate. Când în secolul III î.Ch., sub Ptolemeu Lajos (originar din Cos), se începe strângerea scrierilor hipocratice, „Aforismele” sunt printre primele lucrări care figurează în vestita Bibliotecă din Alexandria. În aceeași perioadă (secolul II î.Ch.) ele sunt traduse în siriană și arabă. O nouă traducere arabă este realizată de Hunayn (809-877) în secolul IX. Înțeleptul împărat Harun
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
din scrierile hipocratice originale dispărute au putut fi astfel salvate, fiind mai târziu traduse în latină din limba arabă. După intrarea în mileniul doi, Constantin Africanul (1015-1087), benedictin din Cartagina, traduce din arabă în latină lucrările lui Hipocrate, începând cu „Aforismele”. Ele vor constitui baza învățământului medical de la Salerno și vor influența mult lucrările publicate de această școală („Flos medicinae” și „Compendium salernitanum”, aproximativ 1100 d.Ch.). În Evul Mediu, „Aforismele” lui Hipocrate sunt cunoscute mai ales prin comentariile lui Galen. Numai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Cartagina, traduce din arabă în latină lucrările lui Hipocrate, începând cu „Aforismele”. Ele vor constitui baza învățământului medical de la Salerno și vor influența mult lucrările publicate de această școală („Flos medicinae” și „Compendium salernitanum”, aproximativ 1100 d.Ch.). În Evul Mediu, „Aforismele” lui Hipocrate sunt cunoscute mai ales prin comentariile lui Galen. Numai după înființarea „școlii grecizate” din Veneția (secolul XIV) apar traduceri ale scrierilor lui Hipocrate, direct din greacă în latină. Deși în scrierile hipocratice („Corpus hipocraticum”) nu se vorbește nicăieri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
singurii capabili să înțeleagă pasajele enigmatice, pe care nimeni nu le înțelege. Cât despre frazele clare pentru toată lumea, ei sunt singurii care nu le înțeleg.” Dacă ne gândim la varietatea extremă a fenotipurilor diabetice, trebuie să ne aducem aminte de aforismul lui Hipocrate: „Există bolnavi și nu boli.” El a impulsionat progresul medicinii afirmând că: „Îi lipsește încă mult medicinii pentru a se perfecționa, dar mijlocul de a găsi ceea ce îi lipsește este ca oameni pricepuți să facă cercetări, străduindu-se
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Bart, criticilor săi li se poate da un singur răspuns: „Hipocrate a fost un soare cu pete, care însă continuă să strălucească.” Dintre toate, cel mai mult îl apreciez pe Hipocrate pentru imensa lui dorință de cunoaștere, exprimată în durerosul aforism „Ars longa, vita brevis” („Arta este lungă, viața este scurtă”). Se vede aici geniala capacitate de sinteză a lui Hipocrate, care în puține cuvinte caracterizează starea de spirit a tuturor cercetătorilor lumii. Aretaeus din Cappadocia (81-138 d. Ch.) Aretaeus din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Egiptului. Pe lângă numeroasele sale lucrări de teologie și filosofie, Maimonide a scris 10 opere medicale, dintre care cea mai prețuită a fost „Cartea cu sfaturi” destinată spre utilizare fiului lui Saladin. Sunt redate aici înțelepte sfaturi de igienă și alimentație. „Aforismele lui Musa” (o altă scriere medicală importantă) cuprinde 1500 de sentințe adunate din opera lui Galen, dintre care un număr mic (sub 500) sunt producții personale. În această lucrare, Maimonide descrie 23 de cazuri de diabet, boală mai puțin abordată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
studenți și se bucura de mari privilegii și respect. Erau folosite, deopotrivă, manuscrise medicale grecești și latine. Perioada de strălucire a Școlii din Salerno a fost atinsă în perioada lui Constantin Africanul (1015-1087), care a îmbogățit biblioteca Școlii cu traducerea „Aforismelor” lui Hipocrate și a „Artei minore” a lui Galen. Nu întâmplător, Salerno a fost numit „Magister Orientis et Occidentis”, întrucât atât antichitatea lui Galen cât și medicina arabă s-au contopit aici în mod armonios. În această perioadă, învățământul medical
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
În acest colegiu va intra ca student în medicină, în 1530 (la vârsta de 36 de ani), celebrul literat-medic François Rabelais (1494-1533). Experiența sa în litere și vârsta sa respectabilă explică de ce, în 1531, el apare ca „asistent”, explicând studenților „Aforismele lui Hipocrate”, pe care ulterior le va și edita. Din 1340, la Montpellier studenții au acces la disecții pe cadavre, în 1558 fiind înființat „Amfiteatrul de anatomie”, la acea vreme un simbol al caracterului științific (obiectiv) al medicinii. Multe priorități
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mai sugestive sub raportul conținutului. Restul sunt publice pe site-ul Fundațiilor ASPERA - http://www.memoria.ro. Titlul lor percutant este fie o expresie memorabilă din interviu, fie o idee esențială ce străbate confesiunea asemenea unui fir roșu, fie un aforism care ilustrează atitudinea celui intervievat față de viața sa. Enumerăm titlurile memorabile: „C’est la vie parchive toujours”, „E o greșeală de istorie”, „Bărbăție și credință”, „Tinerețea învinge”, „Mi-au zis că am trădat partidul”, „Toată viața am fost militar”, „Analfabeții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deschise interpretarea și reflecția: Când s-a întors/ La puii ei cu hrana,/ Găsise cuibul gol/ Și amuțit./ I-a căutat/ Pân-îi albise pana,/ Pân´ când în cioc/ Sămânța a-ncolțit" (p. 98). Laconismul exprimării se poate concentra în adevărate aforisme poetice, transmițând aluziv și subversiv senzația dureroasă a libertății absente, ca în finalul a două poeme de Gheorghe Vodă: , Am rămas pasăre de lut,/ Cu zborul târât.// Mă dor mâinile când văd aripi" (Pasiune, p. 120) și ,Pentru-o noapte
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
iunie 1898, procurorul general a susținut în fața Curții de Apel că nu a fost vorba de un duel, ci de ,un asasinat". La un duel, nu sunt nici gloanțele, nici spada care te omoară, ci martorii", a citat procurorul un aforism cunoscut în lumea dueliștilor. El a susținut că cei patru martori sunt ,complici la crimă" și că trebuie pedepsiți ca atare.19 Prințul duelist George Bibescu Un mare duelist român a fost George Bibescu, un om cu o vastă carieră
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
unei dispute în contradictoriu purtate cu președintele Asociației Jurnaliștilor Francezi, Paul Granier de Cassagnac, acesta a exclamat în public: ,Grattez le Roumain, vous trouverez le barbare!" (,Răzuiți-l pe român, veți găsi barbarul!"). De fapt, Paul Granier parafrazase astfel un aforism celebru atribuit lui Napoleon: , Căutând în interiorul rusului, vei găsi un tătar!". Sau ,un urs", spuneau alții; la care Contesa de Ségur adăugase: , Deschizându-i vesta, vei găsi blana!". Rănit în orgoliul său național, Bibescu l-a provocat pe publicistul francez
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
constatase, prin proprii investigații, că iarna nu e ca vara, un adevăr de necontestat, dar pe care nici un înaintaș, nici din rândurile filosofilor, nici din cele ale bărbaților politici nu îndrăzniseră să-l deconspire mulțimilor așteptătoare. Cât privește adevărul din aforismul "pe mare este altfel decât pe uscat", el este și mai criptic, întrucât cei mai mulți pășitori pe sol n-au avut ocazia unei escapade oceanice, iar de mers cu tălpile pe valuri, religia noastră cunoaște un singur, miraculos, caz, revelator și
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
Moscova care umblau din casă-n casă și adunau, cerșind, bani „pentru copiii din Vietnam”, eu i-am găsit simpatici și chiar îndreptățiți: adulții îi mințeau și ei făceau același lucru. Dar mai mult decît atît, m-am gîndit la aforismul lui Valéry, care spune că cinismul este tentația oricărei inteligențe și l-am găsit destul de just, fără legătură cu mediul social sau politic. Pe dvs. de ce v-a îngrijorat? R. Experiența noastră ne-a lăsat pe toți cam cinici. Dar
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
amestecat cu tine/ Cum ce-așteaptă cu ce vine" ( Cu viața, cu dorul). Astfel, așezat pe siajul cadențelor folclorice, poetul cochetează cu postura anonimului, împrospătîndu-se paradoxal prin coborîrea în obîrșii. Explicabil, sensibilitatea de grup aspiră spre forme concentrate, spre gnomism. Aforismul și imaginea poetică se oglindesc reciproc. "Înțelepciunea" se înfățișează vibratilă, încărcată de emoții, iar figura de stil capătă un miez sapiențial. Se află la mijloc o gîndire arhaică, structurată atît pe reflecția propriu-zisă, cît și pe răsfrîngerea ei în oglinzile
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
un gest înciudat, căpitanul a pornit imprimanta. Am semnat depoziția, l-am condus pînă la ușă. — Îmi dau seama că sînt un martor jalnic, i-am spus. — Toți martorii sînt jalnici, a răspuns el. Am meditat o vreme la acest aforism. În fața noastră se întindea plictisul nesfîrșit al cîmpurilor. Căpitanul s-a urcat în mașină, un Peugeot 305; avea să mă țină la curent cu mersul anchetei. Revenit la birou, am anunțat-o pe Marie-Jeanne că am nevoie de o vacanță
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]