4,526 matches
-
binevoitor al marelui public i-a urmat acel al negustorilor și marilor industriași și în primul rând subvenția anuală a primăriei Capitalei, fără de care Salvarea nu ar fi putut funcționa. Salvarea organizează posturi fixe de prim ajutor cu prilejul marilor aglomerări de oameni la anumite serbări, procesiuni, în timpul paradelor, al diferitelor manifestații politice, în timpul alergărilor de cai la hipodrom ș.a. La sediul său, Salvarea avea permanent de gardă un intern din ultimii ani ai Facultății de medicină, studenți ai Institutului medico-militar
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
decalajelor aleatorii ale intrării în ritmul regulat al ieșirii. Noii-veniți și cei care părăsesc sistemul produc mișcări în organizație. Intrările și ieșirile din sistem creează un timp dinamic, și anume timpul viu, așteptat cu curiozitate. El produce o dilatare a aglomerării. Timpul dinamic este însă secvențial. Mai apare și în cazul deplasărilor și mișcărilor de populație între secții sau între închisori. Este un timp neregulat, perturbator și operează decupaje în populația carcerală. Aceste mișcări produc emoții puternice, speranțe și dezamăgiri, noi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
I. Eibl-Eibesfeldt, agresivitatea apare din dorința de conservare a personalității, fiind vitală pentru supraviețuirea într-un mediu ostil, care impune restricții în satisfacerea unor nevoi elementare: de hrană, adăpost, dragoste etc. " Tendința crescută spre comportamentul agresiv este urmarea caracteristică a aglomerării... Traiul în mijlocul unor oameni pe care nu-i cunoaștem și nu îi dorim activează continuu sistemul combativ... Suprasolicitarea nervoasă duce la decompensarea comportamentului social al omului"108. Deși o serie de reglementări au rolul de a reduce manifestările violente, frecvența
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spații mixte: reale, dat fiind că determină dispunerea clădirilor, a sălilor, a mobilierului, dar și ideale, întrucît asupra acestor amenajări sînt proiectate caracterizări, evaluări, ierarhii. Prima din marile operații ale disciplinei este, prin urmare, construirea de "tablouri vii", ce transformă aglomerările dezordonate, inutile sau periculoase în mulțimi ordonate."193 Cele trei mari procedee disciplinare stabilirea unui ritm, constrîngerea la anumite ocupații, reglarea ciclurilor de repetiție și-au găsit întruchiparea arhitectonică în celulele instituțiilor de pedeapsă. Ele permit exercitarea controlului ierarhic, aplicarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ocroti cetățenii pe baza valorilor fundamentale: égalité, liberté, fraternité? Nu mai are ea mijloacele cu care să garanteze principiile pe care le proclamă cu obstinație? Cum pot fi inserate cartierele în orașe, cum poate fi promovată intercomu-nalitatea, integrarea în mari aglomerări urbane, cum pot fi integrate persoanele în comunitățile teritoriale locale? S-a ajuns, astfel, la necesitatea punerii în act a unor politici de amenajare a orașului, la politicile orașului, fondate pe texte legislative, aplicate prin proceduri specifice, susținute de importante
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al Orașelor (CIV); * 1989: punerea în act a 546 contracte DSQ; * 1991: Legea Dotării din Solidaritate Urbană, Legea de Orientare a Orașului (LOV); * 1992: punerea în act a Marilor Proiecte Urbane (GPU), care vizează (re)inserția cartierelor în orașe și aglomerări urbane; * 1993: decret care stabilește lista marilor ansambluri de locuințe și cartiere cu habitat degradat; * 1994: Fondurile Interministeriale de Intervenție pentru Orașe (FIV); * 1995: Legea de Orientare pentru Amenajarea și Dezvoltarea Durabilă a Teritoriului (LOADT); * 1996: Pactul de relansare a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în diferite perioade. De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în anii 1980, remarcă Grafmeyer, Franța va cunoaște o creștere economică puternică, însoțită de o importantă mișcare de urbanizare. Dacă în 1945 doar jumătate din populație locuia într-o aglomerare urbană, în timp s-a ajuns ca procentul să depășească 80%. Construirea de imobile a fost puternic stimulată încă de la începutul anilor 1950, pentru a face față penuriei cauzate de afluxul de noi locuitori ai orașelor, demolărilor datorate războiului și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
diferite. Argumentația noastră este susținută și de unii specialiști care consideră că raportarea la dimensiunile culturii organizaționale a școlii se lovește de câteva probleme majore: * asemănător celorlalte organizații, la nivelul școlii nu putem delimita o cultură coerentă, compactă, ci doar aglomerări de subculturi articulate de anumite trăsături comune, dar și de elemente specifice, uneori contradictorii (de exemplu, cazul profesorilor apreciați de colegi, dar nu și de către elevi); * urmând modelul personalității umane, cultura unei școli este determinată de aspectele ce o distanțează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reinventat de trecut. Joyce silea inteligența să se autoanalizeze în clipa prezentă. Leopold Bloom (Ulysses) diseca prezentul gândului în vreme ce acesta trecea de la pre-verbal (starea de increat, într-un fel) la verbalizare. Joyce asistă la nașterea ideii, la întrupareea ei din aglomerări de asociații lingvistice, afective pe scurt, el sapă în mintea creatorului până la rădăcinile Freudiene ale creației, și le exprimă prin debusolarea, descompunerea limbajului. El reușește paradoxul de a exprima verbal non-verbalul. E de adăugat că Fluxul conștiinței a fost mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zic așa, adică modul în care istoria Londrei se prelungește în prezent. Așa că, evident, alegerile mele au avut o logică, cum ziceai. Student: Există tipare existențiale repetabile în The Great Fire of London? PA: Da, sunt tipare, sunt ritmuri, sunt aglomerări de experiențe semnificative, teme legate de timp. În unele cărți am numit aceasta "imperativul topografic", prin care vreau să zic că există cartiere, străzi, case care influențează în mod activ viața și firea celor ce le locuiesc. Nu e vorba
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor, devin o constantă a articolelor publicate în paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
afirmase în secolul al XIX-lea. Noutatea constă în dezvoltarea, în jurul marilor metropole urbane, de periferii făcute din mari ansambluri, răspuns la exodul rural și la creșterea activităților urbane. Totuși, dacă exceptăm regiunea pariziană, moștenire a unei lungi istorii, și aglomerarea lyoneză, Franța nu are, spre deosebire de vecinii săi, orașe foarte mari. Terțiar, primar, secundar. Sectorul secundar a crescut lent, pentru ca apoi să cunoască o tasare: 38,5% din populația activă în 1982, indice de declin al meseriilor industriale vechi. În schimb
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Celulele ganglionare sunt frecvent observate și se găsesc în lamina proprie, între fibrele musculare netede și în țesutul conjunctiv subseros. Țesutul conjunctiv subseros conține rare fibre de colagen, fibroblaști, fibre elastice, adipocite, vase sangvine, nervi și limfatice. Pot apărea mici aglomerări de limfocite în jurul vaselor. Paraganglionii se văd rar pe secțiunile de rutină, se găsesc adiacent la vasele și nervii mici [3,4]. Sinusurile Rokitansky-Aschoff reprezintă hernieri ale epiteliului în lamina proprie, în mușchiul neted sau în țesutul conjunctiv subseros. Deși
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
a unor modificări de comportament individual sau la nivel de grup“, care subliniază rolul de element și mijloc esențial al vieții individuale și sociale, idee larg acceptată de psihologi, sociologi și antropologi. Termenul de comunicare “se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple - și deseori neașteptate - ramificații, fiind văzut drept parte integrantă și în același timp, cuprinzând procedural un mare număr de științe.” În 1970, Franck E. X. Dance realiza o selecție a celor mai relevante definiții ale conceptului de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în studiul delincvenței juvenile / 90 4.1.2 Factori familiali determinanți ai comportamentului deviant / 94 4.1.3 Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant / 99 4.1.4 Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant / 100 4.1.5 Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant / 102 4.1.6 Influența mass-media și delincvența juvenilă / 106 4.1.7 Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant / 107 4.2 Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant Vecinătatea este, alături de familie, mediul primar al copilului. Încă de la începuturile sale, criminologia a semnalat corelația care există între infracționalitate și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață restrânsă mai multe familii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și cântă pasărea măiastră la ferestre împodobite cu mărgăritare." (p. 71) Învestite cu sens hiperbolic, cele patru elemente de "discurs repetat" din fraza anterioară nu mai sunt extrase din repertoriul imagistic "canonic" al Bibliei, ci din cultura populară românească, iar aglomerarea și emergența lor bruscă semnifică o fractură de nivel nu doar în existența protagoniștilor (Kesarion și Maria), ci în întreaga desfășurare a romanului. 2.4.3. În restul capitolelor ce configurează macro-cadrul bizantin (X-XV), discursul romanesc revine la textemele biblice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fost descris și meningiomul metastatic pulmonar [94, 118, 177], orice pacient diagnosticat cu meningiom pulmonar trebuie investigat pentru diagnosticarea unui eventual meningiom intracranian. Granulomul hialinizant Descris pentru prima dată în 1977 de Engelman și colaboratori [38], reprezintă o formațiune pseudo-tumorală (aglomerare de țesut conjunctiv hialinizat) care apare ca rezultat al unui proces inflamator pulmonar. Poate fi unic sau multiplu. Pacienții au diferite vârste (24-77 de ani) și, atunci când sunt simptomatici, prezintă tuse, dispnee, dureri toracice, scădere ponderală [184]. Se asociază frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Tumora mixtă de tip glandă salivară Sinonim: adenomul pleomorf. Este o tumoră bifazică deoarece conține elemente epiteliale și stromale. Sunt descrise 3 tipuri histologice de adenom pleomorf: 1. tumora mixtă clasică (predominența componentei glandulare în stromă condromixoidă); 2. varianta solidă (aglomerări de celule mioepiteliale în stromă mixoidă); 3. malignitate evidentă (predomină stroma mixoidă) [122]. Imunohistochimic tumora este pozitivă pentru anticorpii anti-keratină cu greutate moleculară mică, anticorpii anti-actină specific musculară și anticorpii anti-vimentină [5]. Sunt descrise foarte puține cazuri în literatură; simptomatologia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
trăsături, sentimente, reacții; idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate artistică (comparația, metafora, hiperbola etc.); - prezența (!! uneori aglomerarea) imaginilor adresate simțurilor (auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil); - personajele și dialogul de regulă lipsesc; uneori natura apare ca personaj literar; - ipostaza preferată a scriitorului este aceea de a contempla, de martor (subiectiv sau obiectiv, voluntar sau involuntar), liric - meditativ etc.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sanguine medulare. În măduvă osoasă se găsesc pe de o parte celule sanguine și precursorii lor, pe de altă parte celulele fixe ale măduvei osoase. Precursorii elementelor celulare ale sângelui ca și ai celulelor fixe ale măduvei osoase, formează mici aglomerării de celule, rezultate în urma mitozelor de maturație. Chiar pe frotiuri se pot găsi mici aglomerări eritropoietice cu cele patru generații de eritroblaști. Cele mai multe din aceste capilare sunt ectaziate, așa zisele sinusoide, pe când altele sunt de calibru normal și unele colabate
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
lor, pe de altă parte celulele fixe ale măduvei osoase. Precursorii elementelor celulare ale sângelui ca și ai celulelor fixe ale măduvei osoase, formează mici aglomerării de celule, rezultate în urma mitozelor de maturație. Chiar pe frotiuri se pot găsi mici aglomerări eritropoietice cu cele patru generații de eritroblaști. Cele mai multe din aceste capilare sunt ectaziate, așa zisele sinusoide, pe când altele sunt de calibru normal și unele colabate. Această bogată circulație sanguină, dă măduvei hematopoietice culoarea roșie, asigurând transportul de metaboliști necesari sintezelor
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
citoplasma , cu excepția unei zone mici - „aria clară paranucleară” - care corespunde centrosferei, înconjurată de aparat Golgi, ea fiind formată din saci care se dilată pe măsură ce sinteza proteică crește, umplându-se cu proteine sintetizate.La exteriorul sacilor ergastomplasmici se observă o aglomerare de ribozomi sub formăde rozete, spirale, lanțuri. Aparat Golgi - se dezvoltă în plasmocitul adult, care secretă imunoglobulină; el înconjoară centrosfera ce conține doi centrioli. Mitocondriile - de talie mare, se găsesc printre sacii ergastomplasmici, având densitate mai mare în jurul centrosferei. ● Sinteza
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
la teorema lui Bernoulli, ce ține de teoria probabilităților și este cunoscută și drept legea numerelor mari. Nu-i aici cazul pentru a fi detaliată. Îi refuză lui Arghezi, nu cu totul fără temei, epitetul de poet modernist, cu o aglomerare de argumente, care-i motivează, de fapt, propria poezie: "Îl denunț de a fi nesocotit și defăimat nobila gratuitate a spiritului. Cu o fobie de sindicalist autodidact pentru tot ce e joc superior mintal, a ponegrit valorile ideale, preconizînd nu știu ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]