9,382 matches
-
toate pe forță, reziduurile din clasa a doua (persistența agregatelor) predomină asupra celor din prima în privința clasei guvernante. Avem de-a face cu guvernări care nu stimulează viața economică, fie că noutatea le repugnă la modul general, fie că nu agreează persoanele însuflețite de instinctul combinațiilor economice. În acest caz, circulația elitelor este mai degrabă lentă. Idealul guvernărilor de acest tip este „o națiune încremenită în instituțiile sale”. În această categorie, Pareto include „Sparta, Roma de pe timpul ultimilor împărați, Veneția decadentă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii sunt pe cale să preia puterea (ibidem, § 2313). Totuși, asemeni „rentierilor”, nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și de „elementele care știu și vor să utilizeze forța și în care există puternice persistențe ale agregatelor”. Aceștia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și summit-urilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90 și adoptate în cadrul Adunării Generale ONU în 2000, reprezintă cadrul agreat la nivel internațional pentru monitorizarea progreselor în dezvoltare. Sunt încurajate trei direcții majore de acțiune: accelerarea creșterii economice, îmbunătățirea distribuției veniturilor, accelerarea dezvoltării sociale. Cele 8 obiective de dezvoltare socială stabilite la nivel global, dar adaptate la specificul național al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai comercial, oferind servicii celor care preferă să lucreze acasă, la distanță de firma angajatoare, în ceea ce este etichetat drept teleworking sau telecommuting (European Telework Online: http://www.eto.org.uk/faq/faqtcvtc.htm). Denumirea românească de „telecentru” este cea agreată de ONG-urile ce au inițiat mișcarea la sfârșitul anilor ’90 (Ciumăgeanu et al. 2004), Fundația Hygeia deținând, de altfel, proprietatea asupra mărcii înregistrate „TeleCentru”. Autoritățile publice din România folosesc în documentele oficiale denumirea de „telecentru”. Literatura internațională consacră și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
are loc în primul rând în urma apariției unor noi state revizioniste care au alterat în mare măsură echilibrul de putere sistemic: Germania și Italia pe de o parte, și SUA și Japonia, pe de altă parte. Unificarea Germaniei nu era agreată de nici unul dintre vecinii săi, cu atât mai puțin cu cât creșterea sa a fost una rapidă, pe baza unei dezvoltări industriale și tehnologice foarte mari. Deși potențialul de putere al Italiei după unificare era unul la fel de mare ca și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a circa patru milioane de locuri de muncă, destructurarea economiei, dependența țării de credite externe pentru acoperirea balanței de plăți externe și a deficitului bugetar. În cele mai multe cazuri, privatizarea a însemnat lichidarea unităților economice conform unui model propriu de acțiune, agreat de autorități, și anume: vânzarea unităților economice investitorilor străini sau indigeni; oprirea fabricației și intrarea în faliment; lichidare, demolare, vânzarea fierului vechi provenit din infrastructura de producție și acoperirea costurilor cu achiziția unității; valorificarea terenurilor reprezentând amplasamentul fostelor unități economice
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de existența unei strategii de dezvoltare (evoluție) a unei țări, cu obiective clar stabilite și la a căror realizare în timpul prevăzut în strategie se poate recurge la împrumuturi. Cu siguranță că, în acest caz, necesitatea și dimensiunea împrumutului au fost agreate de guvern, parlament, populație și există garanția că acesta va fi fructificat în interesul național. Un pericol pentru dimensionarea corectă a împrumutului și pentru necesitatea lui îl poate prezenta ritmul schimbării decidenților la nivel național și local, conform uzanțelor constituționale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
acceptă mai degrabă condiționările creditorilor care, prin FMI, BM, BCE conturează bugetul de venituri și cheltuieli al României, stabilesc reformele care urmează a fi realizate, avizarea principalilor indicatori macroeconomici ai României etc., atribuții stipulate în statutul acestor instituții financiare și agreate prin contractul de împrumut, logice de altfel pentru țările debitoare vulnerabile. De pildă, șeful misiunii de evaluare a FMI, BM, BCE declara, la începutul anului 2011, faptul că, pentru încheierea unui nou acord cu România, țara noastră va trebui să
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ca urmare a tranzițiilor, evenimentelor și crizelor existențiale cu care se confruntă persoana. Cele două variabile se manifestă atât în preferința derulării de strategii cognitive, cât și în răspunsul la diferite conținuturi de învățare și metode de predare. Dacă stilul agreat de persoană este în concordanță cu materialele supuse spre analiză, aceasta va învăța mai repede și mai bine decât persoana al cărei stil este neconcordant cu materialele propuse. Frica de eșec în fața grupului poate conduce la rezistența și absența inițiativei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scopul de a aprecia și a analiza particularitățile activității muncii de la acest nivel (DP Maria Stama). Am elaborat o metodă completă pentru studierea și analizarea cauzelor accidentelor de muncă într-un combinat siderurgic (Dr. Zoltan Bogathy și DP L. Molnar), agreată și pusă în circulație de către Secretariatul de Stat al Ministerului Muncii. Metodele noastre de analiză și evaluare a inginerilor (industriali) au fost de asemenea utilizate în industria siderurgică. Din punct de vedere sociologic, a fost un mare succes nu numai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe care merg numai eu, pentru că le știu numai eu... Μ Unii poeți confundă talentul cu logoreea poetizată. Μ Acel medic este Înțelept În profesiunea lui, care știe că și cuvântul poate fi un medicament. Μ De ce majoritatea oamenilor nu agreează situațiile exclusiviste? Pentru că ele limitează la maximum presupunerile, deliberările, angajând mai mult partea instinctuală din noi. Μ Nu orice evaluare de sine sau cunoștință despre sine Își merită și atributul de conștiință propriu-zisă, ci numai aceea care s-a transformat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unor evenimente agitate, cu arestări, care se cunosc. Acolo a ajuns foarte repede șeful departamentului românesc. Europa Liberă nu era compusă doar din Departamentul românesc, erau 15 alte departamente naționale. Însă Vlad era unul dintre puținii șefi de departamente foarte agreați de americani, prin felul lui de a fi, neconvențional și direct. Americanii de la Europa Liberă nu țineau foarte mult să aibă relații cu angajații neamericani. Făceau excepție englezii. Vlad Georgescu era, de altfel, foarte dușmănit pentru că abia venise și a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
natală, România, În URSS de către armata sovietică la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși complet ignorate de istoricii agreați de stat În perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o ruptură, În 1988. Cronologia, detaliată, este de mare interes, Însă nu ne vom opri asupra ei. SÎnt inventariate toate contactele bilaterale importante (și, după cum subliniază cei doi autori, practic toate contactele bilaterale erau importante, deoarece regimul lui Ceaușescu nu agrea contactele de lucru, la nivel de experți), cu luările de poziție respective. Punînd În paralel deteriorarea situației din România cu poziția din ce În ce mai inflexibilă a conducerii românești față de cererile din ce În ce mai concrete și mai ritos formulate ale părții americane, Kirk și Răceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a dat lui Ethridge unele informații privind comunizarea țării; opina că rezolvarea problemei românești se afla În mâna anglo-americanilor, mai ales că avea În spate o dificilă „colaborare” cu sovieticii); Constantin Titel Petrescu, președintele Partidului Social-Democrat (democrat convins, nu-i agrea pe comuniști; considera că partidul lui era cel mai popular În România momentului; aprecia guvernul drept unul „de teroare și represiune”; a amintit inclusiv de posibilitatea retragerii miniștrilor socialiști din guvern - de altfel, Titel Petrescu avea să devină În anul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar nu erau zorile, nu apa vântului, / ci chipul de alt somn al pământului”. Poezia pendulează între două polarități: „aur” și „scrum”, primul fiind simbol al voluptății de a gusta clipa, iar celălalt al melancoliei de a contempla trecerea. M. agreează firescul și simplitatea, expresia armoniei clasice ori folclorice. A publicat și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
Umanitatea sadoveniană de la A la Z (1977). Alte cărți adună contribuțiile publicistice ale criticului: Lecturi fidele (1979), Varietăți literare (1982), Concordanțe și controverse (1983) și Atitudini critice (1985). În manuscris a rămas un roman intitulat Arhipelagul Galapagos. Abordând o temă agreată în epocă - relațiile scriitorilor cu mișcarea muncitorească -, M. realizează în monografia Alexandru Sahia un studiu amplu despre un autor comunist mort prematur, după abia un deceniu de publicistică literară. Remarcabil este efortul criticului de a scăpa de tarele sociologizante ale
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
nu au înțeles natura solitară, originală a demersului. În Litere în tranziție criticul își adună cronicile publicate după 1989, îndeosebi în revistele „Dilema”, „22” și „Luceafărul”. Față cu dezechilibrele apărute în viața literară românească, adoptă o poziție cumpănită și nu agreează spiritul agresiv, încercările de răsturnare a valorilor și de atac la persoană pe baza unor argumente periferice a biografiilor lui G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Preda ș.a. Ceea ce îi displace cel mai mult este angajarea în asemenea acțiuni
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
marcând faptul că au fost supraestimate din perspectivă culturală. Același risc de atitudine apare și în amplul interviu acordat lui Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan (1982). Aici se dovedește că numărul celor pe care I. nu i-a agreat este și mai mare: Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu, Marin Preda, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Unele rezerve pot veni și din necunoașterea operei scriitorilor evocați. În poezia lui Nichita Stănescu vede „multă vorbărie, un fel de
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Pe plan internațional, este pus) în practic) o parte destul de însemnat) din cadrul procesului de management, cu toate c) managerilor s-ar putea s) nu le plac) disconfortul și pericolul pe care acesta le presupune, iar cei administrați s) nu-i agreeze pe manageri, și nici rezultatele pe care ei le produc. Nimic legat de această nu este neobișnuit. Managerii și realiz)rile lor adesea displac publicului, un enunț care se menține valabil, în egal) m)sur), pentru directorii de corporație, pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
organizatorice și de ritual ale bisericii creștine ortodoxe (covârșitoare în Principate), care, laolaltă și diferențiat, emană, în propria-i viziune, același iz oriental de sorginte precumpănitor rusesc, dar și cu influențe occidentale pe care, curios, lasă impresia că nu le agreează 24. După șase săptămâni de ședere în București și de petrecere a timpului întro lume a contrastelor, printre bogați și săraci, între palate și cocioabe, printre grădini și mlaștini descrise cu minuțiozitate și asemuite ori comparate uneori cu elemente specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interbelică, cursurile de îndrumare misionară și socială urmau să abandoneze vechile repere intelectuale centrate pe dimensiunile teologiei abstracte și filosofiei creștine, în favoarea unei educații focalizate pe deprinderi practice și implicații cetățenești în spațiul social 38. Apostolatul social, noua filosofie creștină agreată de puterea politică ce primea girul Adunării Naționale Bisericești la 6 iunie 1949, în esența ei o prelungire a gândirii teologice a patriarhului Justinian, era destinat să devină în acel context noua paradigmă a teologiei ortodoxe românești și, în același
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
România, Frank Rattigan. Acesta îi telegrafiază șefului său, lordul Nathaniel Curzon, la 19 august 1919, relatându-i despre întrevederea pe care o avusese cu Ion I. C. Brătianu. Deși Take Ionescu îl avertizase pe Rattigan asupra faptului că cercurile guvernamentale românești agreează ideea unei uniuni româno-maghiare, avertisment ce ar trebui pus pe seama cunoscutei animozități dintre Brătianu și Ionescu, premierul român i-a comunicat britanicului că era vorba doar de o „aberație“ (moonshine): „nici un om serios nu o poate lua în considerație nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Imre Csáky. Acești oameni vorbeau și în numele altor politicieni maghiari, precum István Bethlen, Lajos Varjassy, Márton Lovászy, István Nagyatádi Szabó, Albert Apponyi, Lóránt Hegedüs și alții. Nicolae Petrescu Comnen și-a putut da seama că premierul István Friedrich nu era agreat de mai nimeni, deoarece, potrivit lui Bánffy, devenise • N. P. Comnen, op. cit., p. 47-50. • Ibidem, p. 54. • Ibidem, p. 60-61. • Ibidem, p. 61-62. • D.B.F.P., vol. VI, p. 380. „odios și magnaților, și burgheziei, și păturii de jos“. Mai toți oamenii politici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de o uniune româno-maghiară a fost una mult mai puțin ambiguă. Nici unul dintre factorii esențiali de decizie și de influență în politica externă a țării - Ion I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Arthur Văitoianu, Constantin Diamandy și alții - nu a agreat planul de realizare, în acel moment, a unei federații între România și Ungaria. Indiferent de motivele fiecăruia, opinia împărtășită de cei mai mulți dintre ei a fost aceea că o apropiere românomaghiară sub forma unui stat comun nu era posibilă în acel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]