KorAP: Find »[drukola/base=agregat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...254 >

6,335 matches

Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742

se produce doar printr-o creștere a cererii agregate (expansiunea din perioada industrializării forțate). Condiția de preț constant oferă economiilor socialiste o marjă foarte redusă de posibilități de mișcare și readaptare. Aceasta deoarece orice modificare a celor două curbe (oferta agregată sau cererea agregată) este preluată întotdeauna în modificări, în adaptări ale PIB-ului și nu în ale prețului. Economiile socialiste au avut o evoluție în două etape. A existat o etapă a industrializării, electrificării și dezvoltării cantitative, când oferta agregată

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
printr-o creștere a cererii agregate (expansiunea din perioada industrializării forțate). Condiția de preț constant oferă economiilor socialiste o marjă foarte redusă de posibilități de mișcare și readaptare. Aceasta deoarece orice modificare a celor două curbe (oferta agregată sau cererea agregată) este preluată întotdeauna în modificări, în adaptări ale PIB-ului și nu în ale prețului. Economiile socialiste au avut o evoluție în două etape. A existat o etapă a industrializării, electrificării și dezvoltării cantitative, când oferta agregată a crescut iar

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
agregată sau cererea agregată) este preluată întotdeauna în modificări, în adaptări ale PIB-ului și nu în ale prețului. Economiile socialiste au avut o evoluție în două etape. A existat o etapă a industrializării, electrificării și dezvoltării cantitative, când oferta agregată a crescut iar această creștere a fost însoțită de o creștere a cererii agregate și a doua etapă, după anii '80, când oferta agregată s-a redus brusc, iar această scădere a dus la inflația de penurie, adică la dispariția

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
și nu în ale prețului. Economiile socialiste au avut o evoluție în două etape. A existat o etapă a industrializării, electrificării și dezvoltării cantitative, când oferta agregată a crescut iar această creștere a fost însoțită de o creștere a cererii agregate și a doua etapă, după anii '80, când oferta agregată s-a redus brusc, iar această scădere a dus la inflația de penurie, adică la dispariția mărfurilor din magazine. S-a întâmplat astfel deoarece cererea agregată nu se putea adapta

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
evoluție în două etape. A existat o etapă a industrializării, electrificării și dezvoltării cantitative, când oferta agregată a crescut iar această creștere a fost însoțită de o creștere a cererii agregate și a doua etapă, după anii '80, când oferta agregată s-a redus brusc, iar această scădere a dus la inflația de penurie, adică la dispariția mărfurilor din magazine. S-a întâmplat astfel deoarece cererea agregată nu se putea adapta în sensul scăderii sale, deoarece statul politic socialist nu putea

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
o creștere a cererii agregate și a doua etapă, după anii '80, când oferta agregată s-a redus brusc, iar această scădere a dus la inflația de penurie, adică la dispariția mărfurilor din magazine. S-a întâmplat astfel deoarece cererea agregată nu se putea adapta în sensul scăderii sale, deoarece statul politic socialist nu putea recunoaște criza și ajusta venituri. Mereu modificările, dezechilibrele din economiile socialiste, au venit din zona ofertei agregate, deoarece în socialism nu a existat și nu putea

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
mărfurilor din magazine. S-a întâmplat astfel deoarece cererea agregată nu se putea adapta în sensul scăderii sale, deoarece statul politic socialist nu putea recunoaște criza și ajusta venituri. Mereu modificările, dezechilibrele din economiile socialiste, au venit din zona ofertei agregate, deoarece în socialism nu a existat și nu putea exista o politică de management al economiei prin manevrarea cererii agregate. Aceasta ar fi presupus presiune inflaționistă și emisiune monetară, nespecifică statelor socialiste. Fără a insista foarte mult asupra fenomenului, vom

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
politic socialist nu putea recunoaște criza și ajusta venituri. Mereu modificările, dezechilibrele din economiile socialiste, au venit din zona ofertei agregate, deoarece în socialism nu a existat și nu putea exista o politică de management al economiei prin manevrarea cererii agregate. Aceasta ar fi presupus presiune inflaționistă și emisiune monetară, nespecifică statelor socialiste. Fără a insista foarte mult asupra fenomenului, vom spune că situația de inflație prin penurie a fost obținută într-un context dat de: finalizarea procesului de industrializare și

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
sfârșit în dezechilibru, lipsă și foamete. Inflația de penurie, ca și inflația prin prețuri (specifică economiilor libere), nu apare ca urmare a unei decizii politice și administrative, ci dimpotrivă este o adaptare a unei economii restricționată în care legile cererii agregate și ofertei agregate își fac simțită prezența. Economia este, se dovedește încă o dată, o activitate dominată de legi proprii, implacabile. Probabil că "tovarășii" planificatori nu au nici acum o explicație pentru ce le-au dispărut mărfurile din magazine. Cel mai

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
lipsă și foamete. Inflația de penurie, ca și inflația prin prețuri (specifică economiilor libere), nu apare ca urmare a unei decizii politice și administrative, ci dimpotrivă este o adaptare a unei economii restricționată în care legile cererii agregate și ofertei agregate își fac simțită prezența. Economia este, se dovedește încă o dată, o activitate dominată de legi proprii, implacabile. Probabil că "tovarășii" planificatori nu au nici acum o explicație pentru ce le-au dispărut mărfurile din magazine. Cel mai adesea vina este

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
în care prețul nu mai are rolul fundamental de semnal al vieții economice și de reglare între cerere și ofertă. În mod normal, prețul se află în centrul vieții economice. Fig. 9.7 Prețul și locul său în determinismul cerere agregată, ofertă agregată într-o economie liberă. Cererea agregată și oferta agregată determină, printr-o infinitate de situații, o infinitate de soluții de reglare prin preț. În acest fel prețul semnalizează orice tip de mișcare a economiei datorată banilor sau datorată

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
de semnal al vieții economice și de reglare între cerere și ofertă. În mod normal, prețul se află în centrul vieții economice. Fig. 9.7 Prețul și locul său în determinismul cerere agregată, ofertă agregată într-o economie liberă. Cererea agregată și oferta agregată determină, printr-o infinitate de situații, o infinitate de soluții de reglare prin preț. În acest fel prețul semnalizează orice tip de mișcare a economiei datorată banilor sau datorată costurilor de producție. Pozițiile de echilibru/dezechilibru în

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
vieții economice și de reglare între cerere și ofertă. În mod normal, prețul se află în centrul vieții economice. Fig. 9.7 Prețul și locul său în determinismul cerere agregată, ofertă agregată într-o economie liberă. Cererea agregată și oferta agregată determină, printr-o infinitate de situații, o infinitate de soluții de reglare prin preț. În acest fel prețul semnalizează orice tip de mișcare a economiei datorată banilor sau datorată costurilor de producție. Pozițiile de echilibru/dezechilibru în piață sunt date

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
infinitate de soluții de reglare prin preț. În acest fel prețul semnalizează orice tip de mișcare a economiei datorată banilor sau datorată costurilor de producție. Pozițiile de echilibru/dezechilibru în piață sunt date de echilibrul/dezechilibrul cererii agregate în raport cu oferta agregată. Socialismul își propune o economie în care stabilitatea prețurilor să fie asigurată, iar echilibrul să fie obținut prin controlul permanent al cererii agregate și ofertei agregate. Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
de producție. Pozițiile de echilibru/dezechilibru în piață sunt date de echilibrul/dezechilibrul cererii agregate în raport cu oferta agregată. Socialismul își propune o economie în care stabilitatea prețurilor să fie asigurată, iar echilibrul să fie obținut prin controlul permanent al cererii agregate și ofertei agregate. Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
de echilibru/dezechilibru în piață sunt date de echilibrul/dezechilibrul cererii agregate în raport cu oferta agregată. Socialismul își propune o economie în care stabilitatea prețurilor să fie asigurată, iar echilibrul să fie obținut prin controlul permanent al cererii agregate și ofertei agregate. Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
permanent al cererii agregate și ofertei agregate. Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei agregate. Pentru aceasta trebuiau îndeplinite condițiile de control al ofertei agregate și cererii agregate, de urmărire a fluctuațiilor lor, astfel încât sensul acestor fluctuații să fie același, de asemenea momentul acestor fluctuații trebuia să fie

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei agregate. Pentru aceasta trebuiau îndeplinite condițiile de control al ofertei agregate și cererii agregate, de urmărire a fluctuațiilor lor, astfel încât sensul acestor fluctuații să fie același, de asemenea momentul acestor fluctuații trebuia să fie același. Prin anihilarea rolului prețului, socialismul își

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei agregate. Pentru aceasta trebuiau îndeplinite condițiile de control al ofertei agregate și cererii agregate, de urmărire a fluctuațiilor lor, astfel încât sensul acestor fluctuații să fie același, de asemenea momentul acestor fluctuații trebuia să fie același. Prin anihilarea rolului prețului, socialismul își propune un proiect utopic, imposibil, deoarece dacă în economia liberă

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei agregate. Pentru aceasta trebuiau îndeplinite condițiile de control al ofertei agregate și cererii agregate, de urmărire a fluctuațiilor lor, astfel încât sensul acestor fluctuații să fie același, de asemenea momentul acestor fluctuații trebuia să fie același. Prin anihilarea rolului prețului, socialismul își propune un proiect utopic, imposibil, deoarece dacă în economia liberă există milioane de

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
psihică, modul de raportare la carieră, contextul socio-economic și politic în care trăiește individul; conceptul particular al fericirii economice se poate reduce la o dezbatere despre modul în care omul se raportează la lumea materială. Fericirea economică este un indicator agregat, măsurat în mod complex, tocmai pentru a surprinde complexitatea vieții umane, materiale. De aceea, respondentul român nu greșește atunci când asimilează drumul pe care merge țara și economia sa cu drumul prosperității materiale proprii. România este departe de a fi realizat

Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443

ciclului unei crize, conform teoriei lui Samuelson: Sursa: Ibidem, Prof. Dr. A. Burciu, Ciclicitatea în afaceri (lucrarea citată) (preluat după P. Samuelson, Economics). În opinia lui Samuelson, manifestările ciclicității recesiunilor 50 sunt următoarele: ─ declinul în achizițiile cumpărătorilor și în cererea agregată; scăderea producției din ramurile de bază, scăderea PNB și reducerea investițiilor; ─ scăderea cererii datorită unei inflații, scăderea veniturilor reale; ─ reducerea profiturilor și a volumului afacerilor din principalele sectoare economice; ─ apariția influenței negative a pieței titlurilor de valoare, scăderea cererii pentru

Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456

Carta de privilegii. În tot cursul secolului al XIV-lea, aproximativ 20 de "case", unele mai puternice și mai ambițioase decât altele, au făcut efortul de a se transforma în suveranități coerente, exercitând asupra întregii părți din teritoriu totalitatea drepturilor agregate de care urmau să se bucure cândva. Stopând ascensiunea micii nobilimi la limitele unor drepturi feudale inferioare, limitând ambițiile orașelor și ținând sub un control sever așezările rurale, cucerind față de Imperiu privilegiul (immédiateté), ele sunt în curs de a constitui

Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

la cei cu stenoze carotidiene simptomatice (94), la cei cu afectare aterosclerotică severă a aortei ascendente (95, 96). Majoritatea accidentelor cerebrale vasculare recunosc drept cauză embolia. În timpul circulației extracorporeale se produc o serie de emboli: gazoși, de fibrină, proteine denaturate, agregate plachetare, agregate leucocitare, detritusuri celulare (hematii), detritusuri tisulare etc. Numărul acestora este direct proporțional cu durata by-pass-ului cardiopulmonar. În funcție de mărimea acestor emboli pot apărea tulburări neurologice tranzitorii, sechele neurologice sau deces. Pe lângă hemodiluție, hormonii circulanți, presiunea de perfuzie scăzută, diuretice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu stenoze carotidiene simptomatice (94), la cei cu afectare aterosclerotică severă a aortei ascendente (95, 96). Majoritatea accidentelor cerebrale vasculare recunosc drept cauză embolia. În timpul circulației extracorporeale se produc o serie de emboli: gazoși, de fibrină, proteine denaturate, agregate plachetare, agregate leucocitare, detritusuri celulare (hematii), detritusuri tisulare etc. Numărul acestora este direct proporțional cu durata by-pass-ului cardiopulmonar. În funcție de mărimea acestor emboli pot apărea tulburări neurologice tranzitorii, sechele neurologice sau deces. Pe lângă hemodiluție, hormonii circulanți, presiunea de perfuzie scăzută, diuretice, hipotermie, aprotinina

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]