221,754 matches
-
se petrece în afara divinului teologic - accesibil numai în cadrele Bisericii. (...)protestantismul conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii se nasc în catolicism. Răsăritenii ajung la ortodoxie" sau "...orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox." - nici una dintre aceste meditații inautentice nu-l recomandă pe savantul de mai târziu. Dacă tânărul Eliade greșește atunci când îl apropie pe Rudolf Steiner de protestantism, nici
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii se nasc în catolicism. Răsăritenii ajung la ortodoxie" sau "...orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox." - nici una dintre aceste meditații inautentice nu-l recomandă pe savantul de mai târziu. Dacă tânărul Eliade greșește atunci când îl apropie pe Rudolf Steiner de protestantism, nici ortodoxiei nu-i face un serviciu prin elitismul său. Această credință
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
istorie. Cu prețul unei supraviețuiri chinuite, contorsionate, la limita nebuniei și uneori dincolo de ea. Citești, în carte, ce spune un prieten de-o viață, Radu Cosașu: "Mircea e un om care a crezut din convingere profundă în comunism ( ...) Cum a ajuns Mircea să fie interzis ca artist după ce a fost secretar de partid la Sahia, este unul dintre acele mistere extraordinare care aparțin marilor artiști". Descoperi, explicit sau printre rînduri, multe povești ( dacă se poate spune povești) despre mecanismele unei cinematografii
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
seamănă, în fond, cu Mircea Săucan. Este performanța Iuliei Blaga. Căci nu e deloc ușor, e de bănuit, "să prinzi" un asemenea personaj, a cărui condiție a fost, întotdeauna, tocmai aceea de a nu se lăsa prins. Mircea Săucan a ajuns, cum el însuși spunea, "la sfîrșitul unei perioade care se numește provizoriu viață". A încheiat-o. A fost "un dezastru fericit" ( formula, aplicată cîndva la "fenomenul Săucan", îi aparține lui Virgil Duda). Dacă ar fi să aleg un epitaf care
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
a menaja natura. Când văd grădinarii care taie copacii și-i mutilează îi tratez drept reprezentanți ai lui Atilla în epoca noastră... - De unde vine acest titlu generic al creației dvs. în care sunt incluse peste 30 de partituri? Cum ați ajuns la el? - În titlurile mele, ca și în toată creația mea există, cum spuneam, multiplicitatea. Deci, la mine, titlurile au o sumedenie de sensuri, unele pe care nici eu nu le-am descoperit încă. Incantații - incantații, foarte simplu. În privința Nopții
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
care le-ați numit acum. Aus - de la Auschwitz, printre alte semnificații... - Da, sigur, Aus... este o reflecție asupra momentului Auschwitz, care înseamnă de fapt o criză a omenirii; adică specia umană nu trebuia să dea Auschwitz. Omul nu trebuie să ajungă la Auschwitz. Și, Auschwitz este un simbol cumplit, dar au existat și mai există încă situații extreme. Deci, secolul XX este, într-un fel, o rușine pentru omenire, un scandal... Există Aus..., dar există Milchstrassenmusik, dedicată unui copil persecutat în
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
purtat-o la Paris, în Octombrie 1990 că, pentru dvs., cuvântul este o "necesitate mistică." Or, această pluralitate a récits-urilor (a povestirilor, cum le numiți), generează automat și o multiplicitate temporală... - Evident, evident... -..."nonlineară" - vă citez -, "foarte complexă", prin care ajungeți la o "nouă coerență, mai aproape de real, așa cum îl percepem, printre altele, de-a lungul marilor teorii ale fizicii actuale sau ale astrofizicii." Una dintre piesele ce compun Trilogia iubirii. Căci, în contextul opus-urilor dvs. există și o Trilogie
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
găsiți o muzică atât de amoroasă și expresivă ca în duetul Almaviva-Suzanna. Figaro, dragostea legitimă a Suzannei, e fad. - Am putea face o echivalență între acest cuplu și cuplul Zerlina-Don Giovanni din opera Don Giovanni de același Mozart? - Exact! Am ajuns! Nous y sommes! Cînd Don Juan îi face declarații Zerlinei, ea e absolut vrăjită! Momentul e extraordinar! Dar intervine Masetto care strică socoteala, iar Mozart marchează momentul în care Masetto îi răspunde mormăind lui Don Juan la întrebarea dacă el
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
-o într-o stare de exaltare amoroasă la vârsta de 72-73 de ani pentru o fată de 18 ani. Am utilizat poemul decupându-l și reorganizându-l în zig-zag. - E vorba probabil despre acea "nouă coerență" la care vreți să ajungeți... -...da, exact, iar personajele apar permanent, după cum apare și un copil, care însă nu vorbește. E un percuționist. Deci sunt 3 momente ale vieții: copilul, Lorenzo de Medicis și Goethe. În filigran există și Don Juan. Numai că, la mine
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
nu vorbește. E un percuționist. Deci sunt 3 momente ale vieții: copilul, Lorenzo de Medicis și Goethe. În filigran există și Don Juan. Numai că, la mine, Don Juan nu refuză drumul spiritual. El caută, merge spre ceva. Și va ajunge la acest ideal feminin, întotdeauna întârziat, amânat. El înțelege că fericirea o va găsi doar în Paradis. Lucrarea se termină într-un mod spiritual și, evident, în toate sunt eu. (fragment) Prezentare și interviu de Despina Petecel Theodoru
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
drept realitate. Ei sînt antiamericani din naționalism. "Țărișoara mea", exclamă cu gura plină liderii de la Paris sau Ankara. Turcii au devenit brusc îngrijorați de marșul kurzilor spre Kirkuk. După ce n-au permis trupelor americane să le tranziteze țara, spre a ajunge în nordul Irakului, acum, tot ei amenință cu intervenția militară și cer kurzilor să stea în banca lor. Parisul, Berlinul și Moscova vor să participe la reconstrucția Irakului sub umbrela ONU, după ce au folosit aceeași umbrelă ca să împiedice înlăturarea regimului
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Saddam cu arma în mînă, apucase să se îngălbenească și să se dezlipească pe la colțuri. Pleacă ambasadorul, rechemat la Bagdad, dar mai rămîn vreo două persoane, - mă rog, irakieni, n-a fost închisă ambasada. Se dezlipește poza lui Saddam și ajunge să atîrne numai într-un colț, dar rezistă. Ajung americanii lîngă Bagdad și în aceeași zi se dezlipește poza: ajunge la parterul gazetei de stradă. În ziua în care americanii au intrat în Bagdad și cînd ambasadorul irakian la ONU
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
și să se dezlipească pe la colțuri. Pleacă ambasadorul, rechemat la Bagdad, dar mai rămîn vreo două persoane, - mă rog, irakieni, n-a fost închisă ambasada. Se dezlipește poza lui Saddam și ajunge să atîrne numai într-un colț, dar rezistă. Ajung americanii lîngă Bagdad și în aceeași zi se dezlipește poza: ajunge la parterul gazetei de stradă. În ziua în care americanii au intrat în Bagdad și cînd ambasadorul irakian la ONU a declarat că "Jocul s-a sfîrșit" au dispărut
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
dar mai rămîn vreo două persoane, - mă rog, irakieni, n-a fost închisă ambasada. Se dezlipește poza lui Saddam și ajunge să atîrne numai într-un colț, dar rezistă. Ajung americanii lîngă Bagdad și în aceeași zi se dezlipește poza: ajunge la parterul gazetei de stradă. În ziua în care americanii au intrat în Bagdad și cînd ambasadorul irakian la ONU a declarat că "Jocul s-a sfîrșit" au dispărut toate pozele de la gazeta pentru trecători. În schimb au apărut a
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
să lupte, fie și cu mîinile goale, împotriva americanilor, fiindcă vor avea loc rezervat în Rai, dacă o vor face. Ca și Ceaușescu și Hitler, Saddam Hussein a fost un vagabond politic. Un nimeni complexat și fără scrupule care a ajuns șef de stat. Toate poveștile cu Saddam care a făcut și a dres pentru irakieni se ofilesc în comparație cu războiul personal în care Saddam a tîrît Irakul. La noi, Ceaușescu voia să ducă un război personal împotriva românilor din Timișoara. Hitler
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
spirit de precauție, ci din defetismul bolnăvicios o marcă a "corectitudinii politice" care-a cuprins o bună parte din media occidentală. Ura de sine a Occidentului nu mai e, în clipa de față, o simplă speculație. Fiecare țară vestică a ajuns un Babilon în care locuiesc toate semințiile pământului. Ultimii cincizeci de ani au modificat profund ideea de identitate națională și de apartenență etnică. Deocamdată, doar experimentul american pare să stea ceva mai bine: acolo, etnia este secundară, identitatea fiind o
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
dacă nu chiar negru) acolo unde e alb toată ziua. A-l invita la nesfârșit pe-un Florin Constantiniu și a-i încuraja defulările antiamericane argumentate cam la nivelul "demascărilor" din anii ’50 înseamnă orice, dar nu gazetărie inteligentă. A ajuns Tucă, e drept, un reper al succesului media, dar cred că interesele românilor sunt catastrofal servite prin emisiuni în care se poate spune absolut orice despre lucruri grave ce ne privesc direct. E jenant să mai auzi și acum, la
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
destule popoare sărace dar demne. N-aș include în această listă, din păcate, și lumea fundamentalist-arabă, scindată între orgoliul orb, de sorginte primitiv-medievală, de-a domina lumea, și ura viscerală împotriva valorilor modernității. Trăind în minciună atâta vreme, ei au ajuns să ia drept realitate delirurile paranoice ale atâtor și atâtor "iluminați", care nu fac, de altfel, decât să readucă la suprafață fragmente temporar uitate din "cărțile întemeietoare" ale islamului. Or, esența islamului am văzut-o în sinistrele scene de vandalism
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
în parte consacrat Cazului Patapievici - noi file la dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl Patapievici a debutat ca poet în revista orădeană Familia (pe la mijlocul anilor ^70), cu trei poezii. La Familia, poeziile au ajuns în urma unei sugestii a lui... Adrian Păunescu. Încercînd să-și publice fiul, pe care-l considera genial, mama dlui H.-R.P. s-a adresat directorului revistei Flacăra, care, văzînd textele, "a mîrîit ceva aprobativ și [...] a dat dispoziție să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
și pe portrete, fugăresc milițieni sau se minunează de chiuvetele cu robineți de aur din palatele construite pe mizeria lor îmi este cunoscut. Ce aș vrea eu să știu este numele poetului de curte proaspăt scăpat de linșaj care va ajunge peste ani lider politic de opinie lăfăindu-se ba în fotoliul de parlamentar, ba în nesfîrșite emisiuni ale televiziunilor cu libertatea de expresie privată..." Și noi sîntem curioși să știm dacă paradigma este comună tuturor tranzițiilor care au succedat fostelor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
dl Tudor Cristea, își amintește în editorialul său, cu nostalgie, dar și cu umor, cum a fost pusă la cale publicația. Le dorim colegilor noștri "La mulți ani!" Al-Dîncu, recursul în anulare și taxa radio-tv Ministrul Informațiilor, Vasile Dîncu, a ajuns să fie comparat cu dispărutul său omolog irakian, Mohammad al Sahaf. Autorii comparației sînt liberalii, iritați că dl Dîncu a afirmat despre PNL că ar fi un partid de buzunar. Ghinionul ministrului e că presa a preluat această comparație, care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
puncte cu polaritate comună. Mult mai interesantă este solitudinea lui Pavel. Iubirea lui pentru Raluca este exclusiv rodul singurătății, al așteptării și al rememorării unor replici și gesturi. Automotivîndu-se în permanență pentru telefoanele și întîlnirile de a doua zi Pavel ajunge dependent de prezența Ralucăi. Iar dispariția definitivă a acesteia după o singură noapte de amor îi bulversează total rosturile existenței. În a doua sa parte, Fetița devine un superb roman al așteptării și al risipirii iluziilor. Mihai Zamfir se simte
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
trecători, nici sunete. Nimeni. Am trecut strada ca plutind, ca împinsă de la spate de o mână nevăzută, știind însă că nu mai aveam nimic prin buzunare. Oprindu-mă din mestecat, i-am întins restul de pâine, contemplând și conștientizând disperarea ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea. "Muream de foame, eram gata să cad
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
multe promoții de sculptori își odihnesc ciolanele lor de piatră, de lemn și de metal pe platoul de la Arcuș, pe platoul înalt al castelului în care profesorul Petre Străchinaru mă tot cheamă de cîțiva ani și unde încă nu am ajuns din motive pe care în clipa aceasta nu le mai țin minte nici eu. (Acum este 21 aprilie și mașina mea gonește cu peste 100 la oră printre tarlale de cartofi și copaci înfloriți, pe sub nori alburii și prin sate
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
rătăciți" de la calea dreaptă, eretici voluntari ori păcătoși neștiutori ce trebuie readuși la matcă. E motivul pentru care Ion Mircea încalcă, uneori, grosolan marginile diferitelor poetici aflate în joc, făcând translații uimitoare prin inadecvare. Comentând un poem de Angela Marinescu, ajunge să susțină că autoarea "a descoperit existența Sensului divin al lumii noastre și că numai obstinatul ei refuz de până astăzi al acestui Sens a putut determina convulsiile, coșmarul și frigul care i-au dominat biografia și i-au umplut
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]