2,328 matches
-
Hasdeu, Jurnalul unui iunker, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Hasdeu și contemporanii săi, T, 1982, 11; Teodor Vârgolici, Centenar Iulia Hasdeu, RL, 1988, 38; Mircea Popa, Un destin literar - Iulia Hasdeu, ST, 1989, 2; Saviana Stănescu, Muguri de noiembrie, ALA, 1993, 189; Mircea Coloșenco, „Iubirile Iuliei Hasdeu” - o monografie de ținută științifică, LCF, 1996, 12; Maria Ofrim, Jurnalul Iuliei Hasdeu, „Ecart”, 2001, 142; Ioana Pârvulescu, O fată aproape obișnuită, RL, 2001, 27. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
Ioana Postelnicu ș.a., Despre Vasile Dobrian, în Colecția de artă contemporană „Vasile Dobrian”, București, 1975; Ion Pop, Anotimpurile poeziei, RL, 1982, 44; Ion Pop, Miza simplității, F, 1990, 4-5; Dicț. scriit. rom., II, 106-107; Emil Manu, Gravorul-poet Vasile Dobrian (1912-1998), ALA, 2002, 644; Emil Manu, Poezie și gravură, LCF, 2002, 51-52. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
Totodată ea mediază negativ activarea celulelor T și favorizează apoptoza acestora. La nivelul exonului 1 al genei CTLA-4 a fost descris un polimorfism de tip SNP în poziția -49 ce constă din tranziția A/G și care antrenează substituția Tre/Ala în lanțul de aminoacizi. Alela -49 G a CTLA4 s-a dovedit a fi asociată cu DZ tip 1 pe un lot de familii din Italia și Spania dar nu pe familii din UK și SUA (Nistico et al., 1996
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
240; Lovinescu, Scrieri, IV, 523-524, VI, 269; Mihail Straje, „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Omul”, 1934, 4; I. Plugaru [Ion Pas], „Testamentul domnișoarei Brebu”, „Șantier”, 1934, 2; M.A. [Matei Alexandrescu], „Testamentul domnișoarei Brebu”, FCL, 1934, 902; G. Călinescu, „Testamentul domnișoarei Brebu”, ALA, 1934, 688; Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934, 15 627; [Interviuri cu Virgiliu Monda], RRI, II, partea I, 509-520; C. Panaitescu, „Urechea lui Dionys”, FCL, 1935, 1215; Ieronim Șerbu, „Urechea lui Dionys”, VL, 1935, 167; Lucian Boz, Un roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
F, 1936, 1; Perpessicius, Opere, VIII, 290, 292-293, XII, 451-452, 456-468; Ovidiu Papadima, „Yodler”, G, 1936, 4; Romulus Demetrescu, „Intrarea în pădure”, PLI, 1937, 5; Mihail Chirnoagă, Medalion liric: Aurel Marin, „Pământul”, 1937, 159; G. Călinescu, Poeți tineri: Aurel Marin, ALA, 1938, 892; Mircea Pavelescu, „Poezii”, JL, 1939, 7; Călinescu, Ist. lit. (1941), 859, Ist. lit. (1982), 945; M. Niculescu, „Sonete”, UVR, 1942, 17; Papadima, Creatorii, 547-550; Dimitrie Danciu, Poetul Aurel Marin, LU, 1944, 7; Antonescu, Scriitori, 93-110; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
într-o nouă interpretare critică, „Flamura Prahovei”, 1985, 21 septembrie; Catagraf, Fragmente despre Caragiale, LCF, 1985, 27; Nicolae Oprea, I. L. Caragiale, „Teatru”, ARG, 1985, 5; Anghelescu, Lectura, 77-79; Liviu Grăsoiu, Caragiale... mereu Caragiale, LCF, 2000, 26; Al. Săndulescu, Epistolierul Caragiale, ALA, 2000, 531; Z. Ornea, Ediția academică Caragiale, RL, 2002, 1; Calinic Argatu, Frumusețea lumii văzute, Cluj-Napoca, 2002, 5-9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 53-54; Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Viorica Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, Miercurea Ciuc, 2003, 470; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
ține de politicieni și de populație. Iată, spre exemplu câteva întrebări care ne chinuie pe toți cei responsabili, care ținem condeiul în mână: de ce nu reușim noi, românii, să ne comportăm unitar, ca o comunitate pentru care lucrurile majore sunt ale tuturor? De ce ne sfâșiem? De ce România, în lumea politică are numai oameni mediocri sau oameni puși pe căpătuială? Toți par a nu avea nici un fel de vocație de martiri, adică nu par a fi dispuși să piară pentru o cauză
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de schimbare. Nuanța care se instalează în zilele noastre privește gradele de izolare, cordonul sanitar fiind aplicat doar PRM-ului, PSD beneficiind de un statut de frecventare de nivel național chiar dacă încă este parțială. Există astfel mai multe straturi explicative alei acestei diode fondatoare, ale acestui substitut de clivaj pe durată determinată, a vieții partidelor românești, cu o bătaie totodată exclusivă și exhaustivă, și anume postdizidența anticomunistă și postnomenclatura nemărturisită. (a) Mai întâi, există o opoziție genealogică care animă, într-o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
timpul războiului rece sau purtate în perioada tranziției post comuniste. Respingerea comunismului duce de asemenea la acceptarea ideii unei rupturi radicale în modernizări și a unei substituiri a marilor clivaje moderne cu noul clivaj totalizant care sintetizează toate celelalte conflicte ala societății moderne în unul singur, care opune partidul comunist puterii și societății. Dar această opoziție, decisă o dată cu căderea regimului comunist, nu mai este pertinentă și nu dă loc unui veritabil clivaj. Trebuia deci revenit la raportul dintre comunism și modernitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
averi uriașe, în devalizarea Țării de toate averile adunate în perioada comunistă. Într-o societate care se apreciază după profit, ne putem întreba ce câștigăm noi, ăștia amărâți, dacă deconspirarea merge până-n pânzele albe? În afară de un e-te-te și ală mă?! noi nu câștigăm nimic. Pe de altă parte, în psihologia românilor, este încrustată o admirație pentru cei „descurcăreți”, indiferent prin ce mijloace, așa că s-ar putea ca deconspirații să nu-și piardă din popularitate și să rămână ca niște
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
FLC, 1979, 9; Florin Mugur, Stăpânul casei, VR, 1980, 10; Piru, Ist. lit., 421-422; Marcea, Concordanțe, 246-249; Râpeanu, Memoria, 85-87; Steinhardt, Critică, 159-161; Râpeanu, Scriitori, 217-237; Craia, Fețele, 143-148; Negoițescu, Ist. lit., I, 219-220; C. Stănescu, „Atlantida” lui I. Peltz, ALA, 1995, 281; Z. Ornea, Un roman al mahalalei evreiești, RL, 1995, 45; Dicț. analitic, I, 112-113, II, 84-86; I. Peltz, DCS, 19, 37-38, 171; Dicț. esențial, 631-633; Lovinescu, Sburătorul, IV, 9, 11, passim, V, 8, 9, passim, VI, 7, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
începerea unui conflict între Cuza și Codreanu. Cuza dorea să conducă Liga conform cu liniile politici tradiționale a partidului, chiar dacă uneori această politică era extremistă și violentă, iar pentru îndeplinirea scopurilor antisemite vroia să acționeze în cadrul sistemului parlamentar. Codreanu, pe de ală parte, nu numai că dorea mai multă putere pentru el însuși, conform principiului „conducerii”, dar urmărea și să facă din Ligă o mișcare revoluționară de „reînnoire morală”, în care violența organizată, nu doar împotriva evreilor dar și a cercurilor conducătoare
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Ciopraga, „Clasicism și tendințe clasice în literatura română”, LL, 1980; Al. Săndulescu, O carte despre clasicismul românesc, RMB, 1980, 30 septembrie; Mihai Dascal, Critica universitară, RL, 1981, 45; Piru, Ist. lit., 546; Dan Simonescu, „Teme, motive, mituri și metamorfoza lor”, ALA, 1991, 83; Satco-Pânzar, Dicționar, 173-174; Lucian Chișu, Eseistica literară neeuclidiană. Dim. Păcurariu despre spațiu și timp în literatură, L, 1995, 15; Toma Grigore, Incursiuni în literatura română, Craiova, 1995, 154-156; Nicolae Rotund, Dialoguri indirecte, Constanța, 1996, 165-174; Nicolae Rotund, Incursiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
23-24 (semnează Liviu Leonte, Constantin Ciopraga, Lucian Vasiliu ș.a.); In memoriam. Marin Sorescu, CC, 1996, 11-12; Claudiu Groza, Marin Sorescu, APF, 1997, 1-2; Dan Mănucă, Lirica lui Marin Sorescu în versiuni germane necunoscute, CL, 1997, 7; Daniel Cristea-Enache, [Marin Sorescu], ALA, 1997, 375, 396; Marin Sorescu, DRI, V, 5-40; Fănuș Băileșteanu, Marin Sorescu, București, 1998; Dicț. analitic, I, 64-65, II, 182-184, 335-338, III, 38-39, 77-79, 361-363, IV, 15-17, 298-300, 346-348; Marin Sorescu, PRA, II, 893-922; Gheorghe Boris Lungu, Receptarea în epocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
TR, 1974, 44; Emil Manu, „Orientul Occident”, „România pitorească”, 1983, 12; Mircea Anghelescu, Obsesia Orientului, T, 1984, 4; Dan Stanca, Treizeci de ani de jurnal secret la „România liberă”, RMB, 1999, 30 iunie; Teodor Vârgolici, Jurnalul secret al unui ziarist, ALA, 1999, 476; Alexandru Călinescu, Emulațiune, „Dilema”, 2000, 395. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
Scriitori, IV, 514-518; Țeposu, Istoria, 65-66; Dicț. scriit. rom., II, 735-736; Cărtărescu, Postmodernismul, 387; Luminița Marcu, Un dosar critic încă deschis, RL, 2001, 17; C. Rogozanu, O combinație rară, RL, 2001, 34; Daniel Cristea-Enache, Ion Bogdan Lefter și critica interbelică, ALA, 2001, 4 decembrie; Popa, Ist. lit., II, 621-622; Liviu Grăsoiu, O carte perfect inutilă, LCF, 2003, 10; Bogdan-Alexandru Stănescu, Sinteza epică și cinci poeți, LCF, 2003, 26; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 186-218. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
de Lammermoor, București, 1856; Fr. Guizot, Istoria civilizațiunii în Europa, I-II, București, 1856, Istoria civilizațiunii în Francia, I-V, București, 1858. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, III, 196-205; N. Iorga, Un contimporan al lui Alecsandri. Poetul Gheorghe Baronzi, ALA, 1922, 79; Călinescu, Ist. lit. (1941), 295-297, Ist. lit. (1982), 330-334; Cioculescu- Streinu-Vianu, Ist. lit., 292-294; Pillat, Itinerarii, 76-80; Perpessicius, Mențiuni ist., 149-166; Brădățeanu, Istoria, II, 59; Dicț. lit. 1900, 80-81; Marian Barbu, Romanul de mistere în literatura română, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
Prin gaura cheii, pref. edit., București, 2001. Traduceri: Emil Cioran, Silogismele amărăciunii, București, 1992; ed. București, 2000. Repere bibliografice: N. Oprea, Țepeneag și onirismul estetic, „Calende”, 1998, 1-5; Octavian Soviany, Clasicul Țepeneag, CNT, 1998, 26; Costache Olăreanu, Aripile lui Țepeneag, ALA, 1998, 430; Daniel Cristea-Enache, Zâmbetul satisfăcut al criticii literare, ALA, 1998, 438; G. Dimisianu, O carte despre Dumitru Țepeneag, RL, 1998, 40; Diana Adamek, Lumea de hârtie, APF, 1998, 12; Oana Buxban, Ora de critică, ST, 1998, 10; M. V. Buciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
Silogismele amărăciunii, București, 1992; ed. București, 2000. Repere bibliografice: N. Oprea, Țepeneag și onirismul estetic, „Calende”, 1998, 1-5; Octavian Soviany, Clasicul Țepeneag, CNT, 1998, 26; Costache Olăreanu, Aripile lui Țepeneag, ALA, 1998, 430; Daniel Cristea-Enache, Zâmbetul satisfăcut al criticii literare, ALA, 1998, 438; G. Dimisianu, O carte despre Dumitru Țepeneag, RL, 1998, 40; Diana Adamek, Lumea de hârtie, APF, 1998, 12; Oana Buxban, Ora de critică, ST, 1998, 10; M. V. Buciu, O introducere în opera lui Dumitru Țepeneag, CNT, 1999, 41
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
normali și 19 cu diferite boli caracterizate prin rezistență la insulină ca obezitate, diabet tip 2, hipertiroidism, hiperlipidemie, maladie Cushing) rata de scădere a glucozei plasmatice determinată prin ITT a variat între 1,5 - 8,9%/minut (9). Între sensibilitate ala insulină determinată prin ITT și cea determinată prin EC a fost găsită o corelație strânsă (r = 0,86 la subiecți normali și 0,81 la diabetici) atunci când a fost folosit sângele arterializat (2). Nivelele medii ale insulinemiei realizate în urma injecției
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
Împăcările din cuplu nu se termină niciodată. — Tu de-acolo, flautistule, tu ce zici? Păi, eu mă uitam și-mi ziceam că să-mi văd de treaba mea. Cine-i de vină, a cui e vina? Greșeală! Afară! Șeală! Ară! Ală! Ară! Pe neașteptate, Hideyoshi smulse kimonoul de deasupra al lui Nene și-l azvârli ca premiu. A doua zi, familia lui Hideyoshi nu reuși să-l zărească nici măcar o clipă, deși se aflau În același castel. Pe tot parcursul zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Manolescu, Lista, I, 369-374; Cristea-Enache, Concert, 99-103; Pop, Viață, 234-238; Popa, Ist. lit., II, 619-620; Al. Cistelecan, Hieratizarea stratanismului, „Cuvântul”, 2002, 1; Dumitru Chioaru, Ion Stratan: Developări în perspectivă, „Euphorion”, 2002, 2; Roxana Sorescu, Ion Stratan - o lume de cuvinte, ALA, 2002, 612; Bogdan Alexandru Stănescu, Despre spectre și alți demoni, LCF, 2002, 12; Gheorghe Grigurcu, Comedia literaturii, RL, 2002, 22; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 105-114; Dicț. scriit. rom., IV, 410-412; Vasile, Poezia, 258-261; Octavian Soviany, Experimentul perpetuu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Casa cu rodii, București, f.a.; J. W. Goethe, Povestea vulpoiului șiret, București, 1931; Gérard de Nerval, Mâna vrăjită, București, f.a. Repere bibliografice: I. C. Negruzzi, „Povestea lăcrămioarei”, AAR, partea administrativă, t. XXXI, 1908-1909; S.S. [Scarlat Struțeanu], „O istorie din alte vremuri”, ALA, 1921, 4; V. Rugă [Vintilă Russu-Șirianu], „O istorie din alte vremuri”, FLR, 1922, 9; N. Iorga, Cei nebăgați în seamă, UVR, 1925, 33; N. Iorga, Un povestitor: Eugen Boureanul, NRL, 1926, 10; Perpessicius, Opere, II, 311-313; Bădăuță, Note, 25-27; C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
Tiberiu Utan, RL, 1994, 22; Aurel Rău, Tiberiu, ST, 1994, 7-8; Simion, Fragmente, I, 173-174; Dimisianu, Lumea, 581-582; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 547-556; Popa, Ist. lit., I, 935; Daniel Cristea-Enache, Odă soarelui, ALA, 2002, 607; Dicț. scriit. rom., IV, 687-688; Lucia Olteanu, Declarație de avere - Neștiuți sau celebri, București, 2002, 195-199, passim. N. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
lăcaș, locuința; suflet; a-laya subst. non-distrugere Allamanda: sistemul nervos (cf. S.F. Damon), uman și cosmic; comerțul și materia fertila din jurul Golgonoozei; Alla[manda-Alla]manda: uroboros lingvistic perpetuu, Mandala, serpens mercurii, Ouroboros, rota philosophica, materia primă alchimica máṇḍala adj. rotund máṇḍala subst. disc (al Soarelui), cerc, inel; grupa, mulțime; domeniu, tărîm; astron. orbită, traiectorie; minge de joacă v. alla [literele ṇ și ḍ sînt litere cerebrale] Luban (Poartă Luban-ului): sexul lubh vb.
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]