2,594 matches
-
2002 și a fost înmormântată la Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI EXTRASE : -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol.II, I.M.F., Iași (1948-1979), Iași , I.M.F., 1979, p. 79, 112, 113, 169. ARTICOLE : -GAINGINSCHI, RADU, Prof. dr. doc. Alexandrina Gaiginschi. Memoriu de activitate, 2003, 3p. mss (în arhiva autorului) -DUCA, EUGENIA, Prof.dr.doc. Alexandrina Gaiginschi (23iulie 1904- 28decembrie2002), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol. 106, nr. 4, p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol.II, I.M.F., Iași (1948-1979), Iași , I.M.F., 1979, p. 79, 112, 113, 169. ARTICOLE : -GAINGINSCHI, RADU, Prof. dr. doc. Alexandrina Gaiginschi. Memoriu de activitate, 2003, 3p. mss (în arhiva autorului) -DUCA, EUGENIA, Prof.dr.doc. Alexandrina Gaiginschi (23iulie 1904- 28decembrie2002), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol. 106, nr. 4, p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu Doamnei Prof. dr. Alexandrina Gaiginschi, „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
activitate, 2003, 3p. mss (în arhiva autorului) -DUCA, EUGENIA, Prof.dr.doc. Alexandrina Gaiginschi (23iulie 1904- 28decembrie2002), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol. 106, nr. 4, p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu Doamnei Prof. dr. Alexandrina Gaiginschi, „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol 106, nr. 4, p. 870 -DUCA, EUGENIA și COMAN, GABRIELA, In Memoriam Mult stimată D-nă Prof. Alexandrina Gaiginschi, Doctor Docent în Științe Medicale, Specialitatea Bacteriologie, medic primar, conducător
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p. 868-869) -COMAN, GABRIELA, In memoriam. Un omagiu Doamnei Prof. dr. Alexandrina Gaiginschi, „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași”, octombrie - decembrie 2002, vol 106, nr. 4, p. 870 -DUCA, EUGENIA și COMAN, GABRIELA, In Memoriam Mult stimată D-nă Prof. Alexandrina Gaiginschi, Doctor Docent în Științe Medicale, Specialitatea Bacteriologie, medic primar, conducător de doctorate, profesor consultant, „Pagini medicale bârlădene”, nr. 59, februarie 2003, p. 8 GÂNJU, IOAN (1942-2002) PICTOR Ioan Gânju, denumit „un maestru al compoziției și formei, magician al culorii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Conf. univ. dr. Gheorghe Tacu a trecut în neființă la 15 iunie 2002, fiind înhumat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -TACU, TATIANA, Conf.dr. Tacu Gheorghe (1929-2002), Curriculum vitae, Iași, august 2002, 4 p. mss (în arhiva autorului). TĂNĂSESCU-MIRON, ALEXANDRINA (1919-1998) MEDIC Dr. Alexandrina Miron Tănăsescu a fost o îndrăgostită de cultură și de acțiune pusă în slujba culturii. S-a născut la 16 iulie 1919, în comuna Boroaia, județul Suceava. În 1937 a absolvit Liceul Oltea Doamna din Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Tacu a trecut în neființă la 15 iunie 2002, fiind înhumat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -TACU, TATIANA, Conf.dr. Tacu Gheorghe (1929-2002), Curriculum vitae, Iași, august 2002, 4 p. mss (în arhiva autorului). TĂNĂSESCU-MIRON, ALEXANDRINA (1919-1998) MEDIC Dr. Alexandrina Miron Tănăsescu a fost o îndrăgostită de cultură și de acțiune pusă în slujba culturii. S-a născut la 16 iulie 1919, în comuna Boroaia, județul Suceava. În 1937 a absolvit Liceul Oltea Doamna din Iași. Soră a renumitului profesor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
favorizat nu doar o specializare temeinică, dar și o deschidere culturală clasic umanistă. Avea numeroși prieteni în rândul intelectualității ieșene din acele timpuri precum: Corneliu Baba, George Lesnea, Petru Hârtopenu, Ion Frunzetti, prof.dr. Gr.T. Popa, Alexandru Miller, Ștefan Nicolau. De la Alexandrina Miron-Tănăsescu au rămas manuscrisele unor lucrări literare (poezie, dramaturgie, memorialistică), parte în curs de tipărire postumă. A fost traducător autorizat, cunoscând foarte bine limbile franceză, engleză și italiană. În domeniul medicinei s-a remarcat prin combinarea rigorii științifice cu respectul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
științifice. Trecută în neființă la 21 ianuarie 1998, la București, a fost înmormântată, după dorința ei, în Cimitirul Eternitatea din Iași, orașul de care a fost legată sufletește. În 2002, Biblioteca U.M.F. „Gr.T. Popa” Iași a primit din partea familiei dr. Alexandrina Miron-Tănăsescu o valoroasă donație de carte și opere de artă. REFERIRI ARTICOLE: -OSTAP,CONSTANTIN, TĂNĂSESCU-MIRON, ALEXANDRINA (1919-1998), medic, Iași, 2001, 2p. mss (în arhiva autorului) -M.C., In memoriam. O fiică a Iașului, „Monitorul” (IS), 22 ianuarie, 1999, p. 84
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în Cimitirul Eternitatea din Iași, orașul de care a fost legată sufletește. În 2002, Biblioteca U.M.F. „Gr.T. Popa” Iași a primit din partea familiei dr. Alexandrina Miron-Tănăsescu o valoroasă donație de carte și opere de artă. REFERIRI ARTICOLE: -OSTAP,CONSTANTIN, TĂNĂSESCU-MIRON, ALEXANDRINA (1919-1998), medic, Iași, 2001, 2p. mss (în arhiva autorului) -M.C., In memoriam. O fiică a Iașului, „Monitorul” (IS), 22 ianuarie, 1999, p. 84 -CÂRNECI, MAGDA și DEDIU, AURORA, Arheologie feminină, „Observator cultural”, nr. 50, 6 februarie 2001, p. 12-13
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
hatmanului Dănilă Apostol. Se crede că au avut Înrudire românească, scriitorii Gogol, Dumitrașcu, Nicolaie Scerbani, Negrescul din Herson, Chiriacov din Odesa, ș.a. Dintre românce amintim surorile lui Antioh Cantemir Maria Cantemir și prințesa Smaranda Golițin, contesa Roxandra Edling născută Sturdza, Alexandrina Rosetti Smirnov, prințesa Elena Ghika Masalschi romancieră sub pseudonimul Dora d'Istria. Dintre moldovenii din stânga Nistrului s-au remarcat Iacov Hâncu (Ghinculov) profesor la Universitatea din Petersburg, Victor Grigorovici originar din Bălți, membru al Academiei de științe din Rusia, Nicolae
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
veacul XXI! Ca în visele străbunicelor și bunicilor noastre care au încercat să ne scoată din statutul de oameni de rangul al doilea și noncetățene, să avem acces la școli, profesii, proprietate, vot și reprezentare politică: Maria Rosetti, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia Ianculescu. Am numit doar câteva dintre aceste personaje extraordinare ale trecutului, femei cărora inclusiv Lavinia Șandru le datorează moral și istoric faptul că a făcut școală, că poate profesa, că poate alege
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
rândul minorilor, idioților și criminalilor (adică la incompetenți legali), în 1929 au reușit totuși să obțină și să exercite drept de vot la alegerile locale (vezi acțiunile publice și de cercetare socială întreprinse de către: Maria Rosetti, Adela Xenopol, Constanța Dunca-Suchianu, Alexandrina Cantacuzino, Calypso Botez, Alice Voinescu, Cecilia Cutzescu-Stork, Sofia Nădejde, Eleonora Strailescu, Eugenia de Reus Ianculescu). A fost prima și ultima oară când româncele au votat, fie și doar la nivel local în alegeri reale, nefalsificate. De-abia după separarea Estului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Doamna Laborant Elena Lupu parcă făcea parte din familia mea. Eram în secolul trecut și în mileniul trecut. Ce mai vrem?!! Și eu am avut o tehniciană care merită toată stima pentru tot ceea ce a făcut și cum a făcut. Alexandrina Atodiresei era expertă în utilizarea calculatorului și se pricepea la toate. Mi-a fost de mare ajutor. POZIȚII ACADEMICE: - membru al Comisie Naționale de Acreditare în domeniul ecologiei din Republica Moldova; - membru titular al Academiei Naționale de Ecologie a Republicii Moldova; - membru
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
o parte dintre textele trismegiste au sigur contribuția mioriticilor carpatini/arimini pripășiți prin aceste locuri. În secolul ll î.e.n. îi aflăm pe acești filisteni din Egipt sub numele grec de terapeuți - vindecători, iar în secolul l al erei noastre Filon Alexandrinul spune că s-a luminat din Cărțile sfin-te ale esenilor/asenilor din Egipt, cuvînt ce are și sensul de vindecător, dar nu nu-mai de trup ci și de suflet. Iar cetatea soarelui era numită de greci, Heliopolis - unul din lăcașurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în moschei imagini ale DIVinității. Ideea Dumnezeului care s-a făcut Om a fost considerată drept dogmă în secolul al IV-lea, în urma conciliului de la Niceea. „Docentiștii considerau că IIsus nu Îmbrăcase decât aparența unei forme omenești; arienii, discipolii preotului alexandrin arius, susțineau, nu fără o anumită logică, ideea că, dacă Fiul fusese zămislit de Tatăl (lucru admis de toți creștinii), el nu putea fi veșnic precum acesta din urmă, fiindcă astfel ar fi doi zei.” în viziunea gnosticilor, creația divină
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Dim. Constantinescu-Teleor, Brăneanu, Gh. Rădulescu, Paleologu, I.C. Bacalbașa, Anton Bacalbașa, C. B. Stamatiu, pictorii și sculptorii: Grigorescu, Storck, I. Georgescu, D. George Crăiniceanu, dr. Neagoe, Grigore V. Maniu, Grigore Manolescu, Hasnaș, Ștefan Iulian, doamnele: Aristizza Romanescu, Amelia Weiner-Nottara, Frosa Saranni, Alexandrina Alexandrescu, Mauriciu-Cohen-Lânaru, Ștefan Velescu, Hortansa Cheminger-Davilla, Cornelia Kernbach, Gheorghe din Moldova, Paul Scorțeanu, B. Vermont, Al. Brăescu, Lazăr Bădescu, Matei Eminescu (fratele poetului) etc., etc. De asemenea, elevii școalei normale de institutori, ai șlcoalei de belle-arte, ai conbservatorului de muzică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
TOMA, Stela (6.V.1929, Cilibia, j. Buzău), editoare. Este fiica Alexandrinei (n. Vânt) și a lui Nicolae Enache, militar. Urmează Liceul „Doamna Stanca” din Făgăraș (1940-1948) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1948-1952), unde mentor i-a fost J. Byck. Funcționează ca profesoară la
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
, Dumitru (23.VIII.1941, Bărăganul, j. Brăila), critic, teoretician și istoric literar. Este fiul Alexandrinei (n. Cloșcă) și al lui Costache Tiutiuca, mic meseriaș. Învață la Brăila, unde în 1959 va absolvi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1959-1964), iar în 1974 își ia doctoratul cu
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
la viața publică și la agitația din Principat, dar numele său era foarte popular în rândurile tineretului liberal și democrat din București.16 230 bucureștii de altădată 15. Bonifaciu Florescu (1848-1899) era fiul natural al lui Nicolae Bălcescu și al Alexandrinei (Luxița) Florescu; a studiat la Paris și apoi la Rennes (Facultatea de Litere), venind în țară în 1873; din 1874 va fi profesor de istorie, apoi de limbă și literatură franceză la Liceul Sf. Sava din București; în perioada la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
topit-o. Descoperit din cauzia indiscrețiilor sale, Pantazescu a fost osândit, precum și ceasornicarul. Acesta din urmă și-a făcut anii de osândă la penitenciarul Văcărești, iar Pantazescu la penitenciarul Cozia din județul Râmnicu Vâlcei. anul 1877 395 170. Procesul asasinilor Alexandrinei Orăscu Nicolaide și a fiicei ei, Cleopatra, în vârstă de 14 ani, a avut loc la Brașov, ucigașii - servitoarea Nagy Roszy, de 24 de ani, și bărbatul ei Fazekas István - fiind condamnați la moarte și executați prin spânzurare la 27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnișoara“; șansonetistă): 303 Firfiric (poreclă): v. Brătianu, I.C. Fischer, I.: 139 Flechtenmacher, Alexandru: 115, 137 Flechtenmacher, Maria: 232 Fleva, Ecaterina: 252 Fleva, N.: 23, 72, 182, 229-231, 241,242, 246, 252, 253, 255, 260-265, 269, 270 Florescu (familia): 156 Florescu, Alexandrina (Luxița): 230 Florescu, Alexandru: 404 Florescu, Bonifaciu: 230, 251-252, 303 Florescu, D.: 379 Florescu, Emmanuel: 106 Florescu, G.A.: 273 Florescu, Ion Em.: 59, 72, 110, 111, 112, 156, 176, 177, 208, 211, 213, 214, 221 222, 224, 225, 238
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Apostol: 289 Grebert (birtaș): 54, 136 Greceanu (familia): 118, 399 Greceanu, Alecu: 288 Greceanu, T.: 261 Gregorescu: 82 Greif, Frantz: 55 Gridov, N.: 288 Grigore, Ion: 382 Grigorescu, C.T.: 77 Grigorescu, N.: 214 Gualtieri, Giacinta Pezzana: 270 Gugiu, Cleopatra (fiica Alexandrinei Orăscu-Nicolaide): 394, 395 Gugiu, Vasile: 250, 289 Guichard (patron de restaurant): 135, 303, 381 Guicherat: 289 Gulioti (profesor): 192 Günther (Guenter), Albert: 135 Guran, Constantin N.: 266 Guran, Ion N.: 266 Gurko, I.Vl.: 369, 372 Gusti, A.: 82 Hagi-Moscu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
302 Opreanu (Opran), N.: 246, 302 Opreanu (Opran), Remus N.: 241, 246, 263, 273, 274, 302 Opreanu (Opran), Romus N.: 247, 273 Oprișanu, Lascar N.: 82 Orăscu, Alexandru: 114, 132, 147, 220, 250, 253, 282-285, 289, 290, 348 Orăscu Nicolaide, Alexandrina: 394, 395 Orășanu, N.T. (Nae) (Nichipercea): 165, 166, 168-170, 187, 247, 248, 363, 379, 401, 402 Orbescu, D.P.: 297 Orleanu, Ghiță: 289 Osman pașa: 120, 318, 319, 367, 368, 379, 391-393, 420 Osvald (birtaș): 54 Oteteleșanu (familia): 119, 156 Oteteleșanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un foarte bogat set de partituri (muzică ușoară) tipărite la sfârșitul veacului trecut și Începutul acestui secol, care au aparținut dirijorului și compozitorului Dimitrie Buiuc, șeful fanfarei militare a Reg. 16 Dorobanți din Fălticeni. Erau În posesia fiicei sale, prof. Alexandrina Buiuc (căsătorită Ionescu), colegă de liceu cu sculptorul Ion Irimescu. L-am invitat pe prof. George Pascu de la Conservatorul din Iași, pentru că voiam să știu precis, de la Început, ce valoare avea acest material, pentru a-l păstra eventual la Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
FLORESCU, Bonifaciu (14.V.1848, Budapesta - 18.XII.1899, București), publicist și traducător. Era fiul nelegitim al lui N. Bălcescu și al Alexandrinei (Luxița) Florescu, fiica marelui logofăt Iordache Florescu. Asupra legăturii fiicei lor, pe care o considerau o mezalianță, Floreștii ascund adevărul, în timp ce Bălceștii recunosc paternitatea copilului. Luxița Florescu și-a adoptat în 1858 propriul fiu și s-a îngrijit de educația
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]