4,144 matches
-
Piper Place, va avea nevoie- cum să-mi spună? - de mai multă stimulare În direcția potrivită acasă. Copiii cu mame casnice sunt duși În mod regulat la muzee, au o perspectivă mai largă. Chiar dacă mâncau paste În formă de literele alfabetului, o făceau În latină, la dracu’. Pe când În casele unde ambii părinții sunt la serviciu... „Ei bine, există o tendință de a se baza prea mult pe te-ee-le-vi-z-or“, mi-a spus doamna Acland storcând cinci silabe din odiosul cuvânt. —Emily
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spuneam, să traversăm cea mai cenușie vreme a istoriei, nimeni nu mai avea Încredere În nimeni, un lent proces de disoluție, totul părea să fi fost În urmă cu o mie de ani, parcă se scria, se rescria, cu alt alfabet, istoria Evului Mediu, cu care eram acum contemporani. În una din acele după-amiezi, la o oră sau două după ceasul prînzului, cînd sosii acasă, domnul Pavel, care-și făcuse siesta, bătu la ușa apartamentului meu, era Înveselit, - părea numai, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Cu toate acestea, procentul de lucrări care nu se supun acestei cerințe e foarte mare; ba chiar crește, în loc să scadă. Dacă în trecut putea funcționa scuza mijloacelor modeste, e multă vreme de cînd programele au posibilitatea scrierii cu semnele specifice alfabetului românesc. Eșecul didactic al profesorului poate fi corectat, în anul viitor (va preciza, negru pe alb, în indicațiile despre cerințele de examen, că lucrările fără diacritice nu vor primi notă); fenomenul indică totuși, neliniștitor, o tendință: pare din ce în ce mai firesc să
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
o mai bună gospodărire a văzduhului, pe modelul celui din Alaska, a apelor, pe modelul Amazonului. La birou, omul nostru mușcă dintr-un măr importat din Tasmania, se șterse pe buze cu o hârtioară umedă parfumată, scrisă cu literele unui alfabet necunoscut, deschise mapa. Conform xeroxurilor primite, nici o firmă națională nu se înscrisese la licitația cursurilor de ape, cu excepția uneia singure, dispusă să cumpere Săbărelul spre a-l pava cu ciment, și a îndrepta într-acolo pescărușii de pe Dâmbovița bucureșteană - o
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
slave și cele non-slave. Limbile slave ocupă un spațiu întins din Republica Cehă pînă în Rusia: doar Ungaria și România sînt excluse în mod cert. Însă există diferențe semnificative între limbile slave răsăritene și cele apusene, cum ar fi folosirea alfabetului latin sau a celui chirilic. Deși familiile de limbi au fără îndoială importanță filologică, fiecare limbă națională din țările Europei Centrale și de Est a fost folosită pentru a redacta o constituție nedemocratică și mai apoi o constituție democratică. Folosirea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cu adnotațiuni. Colecția e în sine prețioasă, dar cartea nu îndeplinește condițiunile care s-ar cere de la ea. Înainte de toate colecția de probe ar fi trebuit să formeze textul pus în urma unei gramatici elementare și urmat de un glosariu după alfabet și în toată regula. În acest mod s-ar fi ușurat citirea nu numai pentru publicul mare, ci chiar pentru aceia cari ar voi să se ocupe mai de aproape cu acest obiect. Dacă am putea spera că d. dr.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni fără nume sau cu nume furat, fără merite, fără nici o garanție de legătură cu pământul țării, fără nici un pic de demnitate omenească. O adunătură de pe poduri, oameni fără altă meserie decât deputăția, samsarii moșiilor statului, pamfletari fără să știe alfabetul cum se cade, plagiatori nerușinați, oameni cu nume și cu titluri de contrabandă, profesori fără pic de știință, patrioți-calpuzani, toată lepădătura socială, cu atât mai primejdioasă cu cât a știut mai bine para dispozițiile din condica penală, e chemată azi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e tunar, moartea nu recoltează victime printre tineri decât în mod excepțional. Voi toți credeți că sînteți bolnavi! Trebuie să muriți, asta e, sînteți bătrâni, ați trăit destul, și nu că... El n-are glas! Ei, n-are, o să învețe alfabetul-ăla cu degetele și o să se descurce. O să gândească mai mult și o să fie mai inteligent decât alții neavând posibilitatea să spună prostii...'" Toți începură să râdă, privirile li se eliberară parcă de acea neliniște care fără știrea lor le
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
silabe să nu fie identice cu consoana finală a silabei precedente etc. În cazul când se alcătuiesc perechi asociate de silabe se recomandă ca cele două litere inițiale ale celor două elemente din pereche să nu fie litere succesive ale alfabetului; ca elementeIe unei perechi date sau ale unor perechi în succesiune să nu fie sinonime sau antonime; să nu formeze o legătură asociativă uzuală (de exemplu ceas-timp) etc. Uneori se utilizează silabe consonante, adică o succesiune de trei litere (trigrame
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
BE < BC se va spune că efectul de transfer negativ sau că există interferență. Iată câteva exemple diferite de sarcini, care au fost propuse în experimente în legătură cu transferul (sarcina A, apoi sarcina B a paradigmei): recunoașterea prin pipăire a literelor alfabetului Braille cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă; recunoașterea formelor prin vedere, apoi prin pipăire; parcurgerea unui traseu văzut într-o oglindă folosind mâna dreaptă, apoi mâna stângă; manipularea unui dispozitiv mecanic înainte, apoi după modificarea comenzilor; învățarea complexă (pilotarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și mă purta în cealaltă, într-un balans interminabil. Mă simțeam bine, dar și rău, aproape vinovat. Pierdeam vremea la Tuzla, dar și prin alte părți: în București, la Viena, Dumnezeu știe unde. Îmi constituisem propriul Stat Mental, îi adoptasem alfabetul, drapelul și moneda națională. Mă numisem și prim-ministru sau dictator peste teritoriul al cărui singur cetățean, locatar și vizitator eram. Îl populasem cu flora și fauna minții mele, după placul și dispoziția cuvintelor care îmi treceau prin cap. Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de scris, scriere. Substituirea lui littera prin litteratura ilustrează sensul evoluției semantice a literaturii, care absoarbe în cele din urmă, elimină aproape total literele. În perioada antichității, cuvântul este atestat cu mai multe sensuri: scriitură (Cicero), gramatică, filologie (Quintilian, Seneca), alfabet (Tacit), știință și erudiție (Tertulian). Toate aceste sensuri se vor păstra până în Evul Mediu. O altă substituire de la littera la scriptura lărgește și mai mult definiția etimologică, literatura își îmbogățește prin aceste sinonimii conținutul însemnând actul sau arta scrierii, tehnica
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
asemenea, la sfârșitul cărții voi trece o adresă de email unde cei ce doresc pot să comunice cu mine. Să începem cu întrebarea logică: Cum a apărut citirea ? Citirea a apărut acum circa 5000 de ani, o dată cu apariția hieroglifelor, primul alfabet a fost creat în urmă cu 3500 ani. Paul Ștefănescu prezintă motivul pentru care omul nu citește rapid iar concluzia lui este că omul a învățat să citească greșit iar acum este nevoie să corecteze prin exercițiu acest mod impropriu
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
fi un exercițiu de mișcare a ochiului. Lectura necesită o succesiune logică a gândurilor sau a modelelor de gândire iar ele pot fi împărțite în șapte procese de bază. 1. recunoașterea informației: ce ține de cunoașterea prealabilă de către cititor a alfabetului; 2. asimilarea informației: procesul de percepție a informației; 3. integrarea internă a informației: înțelegerea la nivel primar, derivată din materialul lecturat fără a avea o experiență trecută, alta decât cea provenită din citit; 4. integrarea externă a informației: analiza, aprecierea
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
cu efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească (Ghibu, 1975, p. 33) [1916]. Piatră de temelie a învățământului românesc, însemnătatea didactică a Bucoavnei a fost reliefată prin tipărirea unei ediții critice în 1989 (conținând reproducerea în facsimil a textului original însoțită în paralel de transpunerea lui în alfabet latin), în care autorii studiului introductiv arată că aceasta este "întâiul manual sistematic din istoria școlilor românești din Principatul transilvănean căci Bucoavna de la Bălgrad întrunește condițiile unei astfel de lucrări" (Mârza și Călugăru, 1989, p. 37). Scrisă, desigur, cu litere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religioase, vizează să atingă și corzi patriotice în rândul copiilor cărora i se adresează. Ponderea informației patriotice a abecedarului, deși deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dramatice. Abecedariǔ pentru scólele începătóre, publicat în 1854 la Iași de către Nifon Bălășescu rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui Aaron nu a fost niciodată republicată în alfabetul latin, fapt ce o condamnă la obscuritate; ii) citarea pe larg stă mărturie vie a încărcăturii naționaliste a mesajului istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui Aaron nu a fost niciodată republicată în alfabetul latin, fapt ce o condamnă la obscuritate; ii) citarea pe larg stă mărturie vie a încărcăturii naționaliste a mesajului istoriografic transmis de Aaron în zugrăvirea lui Mihai Viteazul. Secțiunea pe care o reproducem în cele ce urmează poate fi luată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luptei pentru "apărarea naționalității, mântuința neatârnării și scăparea drepturilor lor, împotriva puterilor vecine ce voia să le soarbă ființa" (Aaron, 1835, p. x). Pe lângă mântuirea politică (dobândirea și prezervarea neatârnării) prin intermediul statalității, o altă formă de eliberare națională viza îndepărtarea alfabetului chirilic și reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu adevărat întunecată o dată ce dăm citire raportului de evaluare întocmit de un inspector școlar care prezintă situația școlilor din Ilfov: "din 67 de școli, 44 nu au nicio bancă, 46 nicio masă rotundă, 48 niciun scaun, 54 nicio tablă cu alfabet, 55 nicio tablă de înmulțire și 47 nu au învățător". "Cel puțin inspectorul știa număra", se amuză sarcastic A. Drace-Francis (2006, p. 144). Se întâmpla și la case mai mari. În Franța, spre exemplu, până către sfârșitul anilor 1870, când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Moldova. Iași: Tipografia Națională. Kogălniceanu, M. (1946). Opere. Tomul I: Scrieri istorice. Ediție critică adnotată cu o introducere și note de Andrei Oțetea, București: Fundația regală pentru Literatură și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române moderne. București: Minerva. Maior, P. (1990). Istoria pentru începutul romanilor în Dachia. Iași: Junimea. Marin, V. (1977). Crez de generație. München: Colecția Europa, Reimprimare a Ediției a II-a, București: Tipografia "Bucovina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare. București: În Tipografia luĭ Eliad [Text cu alfabet chirilic]. Au fost consultate și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]