9,188 matches
-
se Întindea liziera neagră a pădurii, o glazură Închisă la culoare pe un tort de frișcă, iar drept În față - orizontul Înalt și clar conturat. Era mult mai frig - În așa măsură Încât frigul i-a Învăluit și le-a alungat din minte toate nopțile calde. - Sfârșitul verii, a spus șoptit Eleanor. Ascultă tropăitul de copite al cailor noștri: tup-tup-tup-tup. Ai avut vreodată febră și senzația că toate zgomotele se descompun Într-un tup-tup-tup trop-trop-trop, până când ai fi jurat că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
miraculos, capabil să adulmece Răul așa cum un cal simte noaptea un pod rupt, dar bărbatul cu picioare moi din camera lui Phoebe se micșorase până la dimensiunile aureolei de deasupra lui Jill. Percepea instinctual mirosul stătut al sărăciei, dar nu mai alunga păcatele mai serioase ale mândriei și senzualității. Nu mai existau oameni Înțelepți, nu mai existau eroi. Burne Holiday se cufundase În uitare, ca și cum nici n-ar fi trăit, iar Monsignor murise. Amory se maturizase cu Încă o mie de cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Ibsen și Schopenhauer. Omului de pe stradă Îi ajungeau la ureche concluziile marilor genii prin paradoxurile spirituale și maximele didactice ale altora. Viața era o mocirlă afurisită... un meci de fotbal În care toată lumea se afla În ofsaid, iar arbitrul fusese alungat, fiecare pretinzând că arbitrul ar fi fost de partea sa... Progresul era un labirint... În care oamenii plonjau orbește, ca apoi să fugă Înnebuniți Înapoi, strigând că l-au găsit... că au găsit regele invizibil, elanul vital, principiul evoluției... scriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a doamnei doctor, dar doamna doctor știa că-l așteaptă pe bărba-su, o sfătuise chiar să-i facă trei cruci micuțe pe spate cu mâna, să-l lege. N-avea cum să fie doamna doctor. Foaia de varză îi mai alungă arsura domnului Popa. Păi atunci să-i lase pe ziariștii ăia să facă tam-tam cât vor, el nu se mai opune. Deocamdată să se poarte frumos cu nevastă-sa, ca să n-aibă scandal. Știa că scapă de ea numa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cumva vocația sinuciderii. Deși cele două nu se cunoscuseră niciodată, erau legate prin doi bărbați: Popa și Horațiu. Dacă ar fi să judecăm după aparențe, prezența fizică a lui Popa aducea gândul sinuciderii, pe când prezența spirituală a lui Horațiu îl alunga. Așa se întâmplase la amândouă. În ambele cazuri cele două prezențe fuseseră divergente. Sau poate că dragostea era de vină. Acum, când Contesa iubea, Mariana punea accentul fără să vrea pe alte sentimente, cum ar fi rușinea și frica. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de frumoasă și de largă și de pestriță și de tânără, mai ales când și tu ești tânăr. Au voie să decupeze noul poster cu Elvis, în sfârșit le dă voie, deși până acum le interzisese acest lucru. Mama e alungată ca o muscă sâcâitoare. În timpul ăsta copiii își recapătă privirea aceea anormală de dinainte. Mama pleacă și din ușă spune că copiii, care pentru o mamă rămân toată viața niște copilași pentru care‑și face griji, ar trebui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de puțin materia neînsuflețită, ci mai degrabă însuflețirea sportivă. Trebuie să‑ți conștientizezi propriul corp sau pe cel al calului de curse, atunci când acesta trece de la trap la galop. În momentul acela vântul învăluie calul și călăreața, iar aerul proaspăt alungă proasta dispoziție și neliniștea. Cu un asemenea aer n‑ai voie să te odihnești, dacă vrei să nu ruginești. Răul se aciuează, însă, de preferință în locurile ferite de vânt, adolescenții palizi și moleșiți caută mai degrabă spațiul închis al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
așa cum el, Rainer, a avut deja onoarea să‑ți explice ție, Sophiei, actul sexual provoacă probabil, general vorbind, mai puțină fericire decât un sărut profan sau, adesea, decât un simplu cuvânt rostit de cea pe care o iubești. Witkowski jr. alungă cât mai departe de el gândul la actul sexual, dar un sărut profan i‑ar plăcea, nu îndrăznește însă să‑l ceară. Sophie nu s‑a gândit încă niciodată la actul sexual. Chipul ei pare atât de departe sub jetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
personală, mi‑am adjudecat‑o, tu fă bine și caută‑ți o cale a ta! Rainer spune că - la fel ca în Faust - munca nu te face fericit, cel mult te satisface. Munca este un instrument prin care îndrăgostitul își alungă și își descarcă parțial tensiunea acumulată. Ca să mă explic: nu cred că mă înșel dacă spun că tu ai iubit, iubești sau, cel puțin, te poți transpune în starea sufletească a unui îndrăgostit. Dacă ai făcut asta, vei ști, vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n‑au. Ce fel de bar e ăsta îți poți da seama după mașinile parcate afară. Acestea trădează curioșilor, pe gratis, situația materială a proprietarilor lor. Trebuie să fii precaut, indiferent ce intenții ai, altfel vine o profesionistă și te alungă. Anna încearcă s‑o facă pe femeia etern ispititoare, fiindcă Sophie are un aspect prea inocent pentru așa ceva. Asta nu‑i prostituție de copilași, deși copilașii mai fac și ei din când în când trotuarul, dacă au nevoie de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dar un taifun, da, ca acela pe care l-am simțit În Okinawa, când mă aflam pe o mică insulă. Nori mari și grei, cenușii, se rostogoliseră pe deasupra oceanului și acoperiseră insula În câteva clipe. O umbră gigantică invadase plaja, alungând soarele orbitor de până atunci. Alergasem să mă adăpostesc sub niște copaci și atunci am simțit În spate acel vânt rece care străbătea vegetația tropicală. Un vânt rece, senzual. Un vânt sec care aducea cu el furtuna, potopul. Picături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Ce se Întâmplase oare cu mecanismul dorinței sexuale? Nu simțeam nimic. Îmi simțeam doar corpul amorțit din cauza efectelor combinate ale vinului unguresc, ale șnapsului, ale whisky-ului, și mă scăldam Într-un fel de toropeală care părea, totuși, să-mi alunge dezamăgirea de a nu simți vreo excitație sexuală. Era ca și cum un vid Își făcea loc În mine absorbind toată băutura pe care o Îngurgitasem. Mă trezeam treptat din amețeala băuturii și perspectiva de a mă culca cu Akemi după opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
femei frumoase și am să-i beau urina. Dispari mai repede din fața mea!“... Am Început să intru În panică. La fel ca atunci când Încerci să te trezești dintr-un coșmar când abia ai ațipit, simțeam cum mă zbăteam să-mi alung cu forța eul rațional dinlăuntrul ființei mele. Odată debarasat de acesta, am realizat dintr-odată că nu mai eram În stare să-mi confirm propria existență. Exact În momentul acela m-am zărit așezat pe fotoliu, cu fața la Keiko Kataoka, aprobând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care erau opera minții lui Speer, arhitectul lui Hitler. Așa cum se gândeau naziștii la toate, normal că nu era nevoie să mergi la Nürnberg ca să vezi unul dintre aceste evenimente supraorchestrate, astfel că, în septembrie, oamenii stăteau departe de cinematografe, alungați de teama de a fi nevoiți să urmărească jurnalele de știri, care nu conțineau, de fapt, nimic altceva decât așa ceva. După toate datele, uneori se aflau chiar și o sută de mii de oameni pe Câmpul Zeppelin ca să-și fluture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Alexe Îmi șovăie pasul în drumul spre casă Și-atunci când mă clatin, Isus nu mă lasă. De cad, mă ridică, mă ține de mână, Când ploaia ce curge, cu vântul se-ngână. Prin vuietul mării și mândre talazuri, Oprește furtuna alungă necazuri. Cărările mele Îi sunt cunoscute Și glasul din taină se-apleacă s-asculte. De sunt întristată, iar drumul prea greu Spre slăvi mă ridică, s-ating curcubeu. Cu drag mângâiere așază pe suflet Si drum de lumină-mi presară
E unic ?n lume by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83358_a_84683]
-
Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cum-pănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungând nălucile Penei și Ilincei, gravitând în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră și a doua oară poate în literatura universală (cazul lui Dostoevski, mai complex, trebuind cercetat cu altă grije), când natura planetară se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
USHER (Parafrază) În descrierile Gândului Despot. The Haunted Palace Modul unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher. Implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dulce mângâiere ce așteaptă un răspuns ... Doar tăcerea umbrelor atacă lumina cuibărită în cel mai adânc loc, când speriată fug spre albastrul cernut printre zări, cu inima strânsă în pumn, buzele mele strigă oferta... Într-un târziu, sfios, șoptit, zâmbetul alungă temerile, spre abisul uitării, zdrobindu-le puterea. Cu ochii deschiși, senină, calc pe urma pașilor Tăi Doamne, însoțită de zorile străvezii. Căci pentru mine chiar timpul se oprește uneori, să-și tragă sufletul.
?i timpul se opre?te uneori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83376_a_84701]
-
care s-a văzut mai târziu în modul cum Aliații au tratat Austria după 1945. Războiul al Doilea a încheiat opera de sfărmare a unei epoci, începută de primul. Otto s-a întors în Europa falit, luând calea altor monarhi alungați din țările lor de tancurile comuniste. Fără un venit sigur, nu îi mai rămânea decât să își folosească erudiția și cunoștințele sale de istorie și geopolitică. Aceasta a făcut-o cu brio. În câțiva ani a reușit să-și reechilibreze
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
fiecare nouă întâlnire, Știi că nu voi putea să plâng, Poate doar de fericire. Îmi pui în inimă jăratic, Să-mi ardă dorul mai intens, Și cu un aer primăvăratic, Totul mi se face vers. Mi-ai adus cerul albastru Alungând negrii nori, Mi-ai pus în față un pilastru, Să mă sprijin uneori. Drumul meu va fi vrăjit, De trecerea prin Calea Lactee, Sufletul îmi e cucerit, De tine frumoasă femeie. Referință Bibliografică: SUFLET VRĂJIT... Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SUFLET VRĂJIT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364331_a_365660]
-
Zeu. Voalul gândului plutește în lin zbor, Alba pasăre... dispare dup-un negru nor. O lacrimă se scurge în...izvorul ei E patima iubirii, ce umple ochii mei! Mă rog în veșnicia visului de dor, A nopții deasă geană s-alunge orice nor! A visului dorință în brațe să mă țină, Căldura ei ascunsă în inimă să-ți vină! O rază de lumină cochetează-n zbor O rog să mă lase în visul meu... de dor! Se joacă pe gene, văzând
DORINŢA VISULUI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364326_a_365655]
-
vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
Toate Articolele Autorului mă-ntorc adesea iar acasă toamna a venit în veșmânt răcoros, vara asta a fost mănoasă, am avut un an norocos. cad brume prin părul meu lung, toamnele se-adună în geană, dorule, n-am să-ți alung durerile culcate pe rană. timpul meu a trecut ca ieri, se răzbună vremea din urmă, mi-a-nghețat ochiu-n tăceri, dorul în inimă-mi scurmă. revin mereu în cenușa de-acasă, mai este și iubire și ură, durerea tăcerii m-apasă, în
GÂNDURI DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364398_a_365727]
-
lipsei de responsabilitate a așa-zișilor „stăpâni” de câini față de propriul lor animal, precum și a disprețului acestora față de întreaga comunitate umană privită în genere. Și câți dintre noi nu s-a izbit de așa ceva de-a lungul timpului?!... Pentru că a alunga complet volițional, din varii motive, un anumit patruped de pe bătătura personală reprezintă un act profund imoral și, desigur, perfect încadrabil în Codul penal autohton. După părerea mea, eutanasierea în masă a câinilor semnifică cea mai nedemnă de o rațiune umană
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
mult timp de acum încolo, chiar dacă vor mai fii multe provocări, dezamăgiri și semne de întrebare în drumul meu. Am avut o copilărie grea și uneori câte o lacrimă spală din când în când obrazul meu de adult, dar o alung imediat cu un zâmbet și dau la o parte perdeaua tristeții, datorită năzbâtiilor pe care le făceam și care își găsesc și acum ecou în inima mea. De fapt în visele și gândurile mele am rămas pe undeva un copil
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]