1,749 matches
-
proximal al oaselor tarsiene s-au sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se mai numește și tibiotars, iar oasele tarsiene distale și trei oase metatarsiene corespunzătoare degetelor II, III și IV sunt contopite într-un singur os alungit, formând tarsometatarsul, care este scheletul tarsului. Scheletul membrului posterior la păsări, datorită adaptării la mers, salt, alergat, înot și la sprijinirea corpului, a suferit modificări față de tipul general întâlnit la tetrapode. La păsări membrul posterior cuprinde trei segmente. Primul segment
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tibia (genunchi) se găsește un os numit rotulă. Segmentul al treilea (autopodul) este format dintr-un tarsometatars (sau osul metatarsotarsian), provenit din fuzionarea oaselor tarsiene distale cu trei oase metatarsiene, corespunzătoare degetelor II, III și IV. Tarsometatarsul este un os alungit și destul de puternic, putând depăși în lungime femurul. Majoritatea păsărilor au patru degete (al V-lea lipsește totdeauna), dintre care trei sunt îndreptate înainte (degetele II, III și IV) și unul înapoi (degetul I). La păsările agățătoare însă, 2 degete
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Mangustele sau ihneumonii (genul "Herpestes") sunt mamifere carnivore din familia herpestidelor ("Herpestidae") răspândite în sudul Asiei, Africa și sudul Europei (Spania), cu corpul alungit, suplu, grațios, bot ascuțit, labe scurte, coadă lungă și stufoasă. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. În sudul Asiei au fost ținute pe lângă casă pentru combaterea șoarecilor și șerpilor veninoși
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
o lungime obișnuită 60 cm; excepțională 1,40 m. Greutate obișnuită 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepțional la 31 kg. Trăiește până la 20 de ani. Asemănător ca înfățișare cu păstrăvul de munte. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, botul scurt și obtuz. Gura largă, prevăzută cu dinți. Dentiția prevomerului este variabilă, dinții manubriului dispuși numai pe unul, sau pe două rânduri, sau în partea anterioară pe
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
este un gen de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride ("idae") răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și lateroventral pe fiecare
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
lungul litoralului și în fața gurilor Dunării, iar în Dunăre era semnalat numai în deltă. Lungimea obișnuită 80-100 cm, maximă 6 m. Greutatea obișnuită 80 kg, maximă 400 kg. Poate trăi 100 de ani, obișnuit nu depășește 25 ani. Are corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte un șir lateral și ventral pe fiecare
Șip () [Corola-website/Science/332434_a_333763]
-
dar de obicei sunt întâlnite exemplare de 1,5-2 m. În România are o lungime maximă de 2 m, fiind unul dintre cei mai mari șerpi din fauna noastră. În condiții naturale trăiește până la șapte-opt ani. Capul este oval și alungit, ușor separat de gât. Vârful botului este obtuz și rotunjit. Trunchiul foarte lung, relativ gros. Coada este lungă și subțire. Raportul lungimea totală / lungimea cozii este de 2,6-3,5. Ochii sunt relativ mari, în contact nemijlocit cu scuturile supralabialele
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
și lungimea cozii este de 3,9 la masculi și de 5,1 la femele. Grosimea corpului este de 5-6 cm. Aspectul general este mai puțin zvelt decât la șarpele rău ("Dolichophis caspius") și șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), capul alungit, mai mare decât la speciile citate, botul obtuz, trunchiul lung, coada moderat alungită. Capul este slab separat de gât. Ochiul este de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
la femele. Grosimea corpului este de 5-6 cm. Aspectul general este mai puțin zvelt decât la șarpele rău ("Dolichophis caspius") și șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), capul alungit, mai mare decât la speciile citate, botul obtuz, trunchiul lung, coada moderat alungită. Capul este slab separat de gât. Ochiul este de mărime mijlocie, cu pupila rotundă. Dinții maxilari au o lungime egală. Osul palatin cu proces median mai mare decât procesul lateral. Carena hemală a vertebrelor trunchiului se termină anterior față de condil
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
al 5-le scut supralabial. Scuturi sublabiale în număr de 11-12; 4 sau 5 (excepțional 3) din scuturile sublabiale se află în contact cu scuturile inframaxilare anterioare, care sunt mai lungi decât cele posterioare. Scuturile parietale prin unghiul lor anteroinferior alungit se află de obicei în contact cu scutul postocular inferior. Solzii dorsali sunt în număr de 25 (excepțional 23 sau 27), în fiecare șir transversal de solzi din jurul mijlocului trunchiului (fără scuturile ventrale). Solzii dorsali cu doi pori apicali rotunjiți
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
își desprinde inelele corpului musculos și o înghite. Prada o înghite întreagă, începând de regulă de la cap. Ouăle de dimensiunea celor de găină sau de rață le înghite întregi, iar coaja lor este sfărâmată în esofag cu ajutorul hipapofizelor (apofizele spinoase alungite ale vertebrelor anterioare) care apasă de sus ouăle înghițite, acționând ca un ferăstrău. Rămășițele cojii sfărâmate trec prin tractul intestinal și sunt apoi eliminate în afară. În căutarea ouălor de păsări vizitează regulat cuiburile și adăposturile pentru păsări, cățărându-se
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare (șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. este un șarpe mare cu o lungime totală până la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Este unul dintre cei mai eleganți șerpi din
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
de jocuri prenupțiale - masculul se încolăcește în jurul corpului femelei, pe care o imobilizează apucând-o cu gura de ceafă. Fecundația este internă. Ponta este depusă în locuri ascunse la vreo lună după acuplare și cuprinde 5-8 ouă albe, de formă alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
începând de regulă de la cap. Multe specii se hrănesc cu plăcere cu ouă de păsări și au mecanisme speciale pentru a-le mânca. Coaja ouălor înghițite în gură nu este stricată, iar sfărâmarea ei se face cu ajutorul apofizelor inferioare spinoase alungite ale vertebrelor (hipapofize), care pătrund în peretele superior al esofagului, fuzionând mai mult sau mai puțin cu țesuturile care acoperă coloana vertebrala. Câteva hipapofize ale vertebrelor anterioare sunt îndreptate înapoi și în jos, iar următoarele - înainte și în jos, astfel
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
pisanie cu stema Moldovei în centru, instalată deasupra intrării în biserică, cu următorul text: Aspectul exterior a fost modificat de-a lungul anilor, fiind adăugată clopotnița în două niveluri. Biserica este de tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit, intrarea în el este precedată de un pridvor închis, amplasat nu în continuarea pronaosului, ci dintr-o parte, în ciuda tradiției. Turnul clopotniței este amplasat deasupra pronaosului. Portalul este împodobit de un chenar de piatră în stil gotic. Și ferestrele sunt
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
de aproximativ 10 mase solare, cu un ordin de mărime mai mare decât celelalte două. Roiul este un amestec eterogen de galaxii spirale și eliptice.<br> În momentul de față, se presupune că galaxiile spirale sunt distribuite într-un filament alungit, de circa 4 ori mai lung decât larg, și care se întinde de la galaxie până la Norul W. <br>Constelația cuprinde și galaxia M104, mult timp considerată ca fiind o galaxie spirală, pe care telescopul spațial Spitzer a scos-o în
Roiul Fecioarei () [Corola-website/Science/337605_a_338934]
-
este cel de-al doilea lac ca mărime al Suediei (după Vänern) și al șaselea din Europa. Lacul are o formă alungită, semănând cu un deget. Este situat în partea central-sudică a Suediei, la sud-est de lacul Vänern. Una dintre etimologiile numelui Vättern vine de la cuvântul "vatten", care înseamnă apă în suedeză. Această origine este, însă, neclară și incertă. O altă posibilă
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
alte lacuri din București, diferite lacuri și bălți din Ardeal și unele lacurile litorale ale Mării Negre (lacul Mangalia etc.). Femelele măsoară 4-5 cm, pe când masculii, mai puțin numeroși, sunt de talie mică, respectiv 2,5-3,5 cm. Are corpul gros, alungit și ușor comprimat lateral. Capul este turtit dorso-ventral cu botul ușor alungit, ochi mari și gura largă așezată oblic și cu dinți mici pe maxilare. Înotătoarea dorsală este inserată în jumătatea posterioară a corpului, în urma înotătoarelor ventrale, care au poziție
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
lacurile litorale ale Mării Negre (lacul Mangalia etc.). Femelele măsoară 4-5 cm, pe când masculii, mai puțin numeroși, sunt de talie mică, respectiv 2,5-3,5 cm. Are corpul gros, alungit și ușor comprimat lateral. Capul este turtit dorso-ventral cu botul ușor alungit, ochi mari și gura largă așezată oblic și cu dinți mici pe maxilare. Înotătoarea dorsală este inserată în jumătatea posterioară a corpului, în urma înotătoarelor ventrale, care au poziție abdominală. Înotătoarea caudală este rotunjită. Corpul este acoperit cu solzi verzi-măslinii, ceva
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitația bosajelor orizontale, sunt plasați pilaștri, cu fusul conturat cu caneluri. Cartierul în care este amplasat muzeul este
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
german performant, fapt ce i-a permis să funcționeze până în anii 1950. În epoca sovietică, clădirea morii a fost utilizată drept depozit. Moara este o clădire masivă, în patru niveluri, ridicată pe un plan rectangular. Aripa laterală aliniată cu latura alungită străzii este mai joasă. Fațada principală a clădirii conține un rezalit central, prin care are loc intrarea, evidențiată în partea superioară a edificiului printr-un etaj de mansardă, acoperit în două pante. Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
orbitală 1:1. Observați într-un sistem de coordonate în care Jupiter apare fix, toți asteroizii troieni par să orbiteze în jurul unuia sau altuia din cele două puncte Lagrange L și L. Asteroizii troieni jovieni formează, prin urmare, doi nori alungiți și încurbați în jurul acestor două puncte. Talia asteroizilor troieni jovieni variază considerabil. Cel mai mare, 624 Hector / 624 Hektor, este un obiect alungit de de lung și de lat. 624 Hector / 624 Hektor posedă un satelit, , cu diametrul de de
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
, sau 624 Hector, este un asteroid troian al lui Jupiter descoperit de August Kopff, la 10 februarie 1907. Este cel mai mare asteroid troian cunoscut. Cu dimensiunile de 370 × , Hektor este corpul ceresc cel mai alungit cunoscut în Sistemul Solar, printre obiectele având o talie de același ordin de mărime. De fapt, este posibil ca să fie un asteroid binar, ale cărui două componente sunt în contact, legate între ele prin forțe gravitaționale. Ca urmare a unei
624 Hektor () [Corola-website/Science/337218_a_338547]
-
de glorie a Montparnasse-ului. Artistul pare să fi căutat un idel de frumusețe, departe de canoane. Între 1918 și 1919, pictează cu frenezie peste 120 de pânze cu ființe elegante și fragile. Dacă Modigliani declină la nesfârșit gâturi și figuri alungite, stilul lui rezidă mai ales în modul de a-și impune opera privirii. Există o muzică ce străbate portretele sale, un aer care le învăluie, un parfum, o culoare specifică fiecăruia dintre ele. Jean Cocteau În 1916, Modigliani a părăsit
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]