KorAP: Find »[drukola/base=ambulanță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...661 >

16,511 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604

mult în spital. A sosit ambulanța. O asistentă m-a întrebat: — E conștient? Nu, dar are puls! Cei din ambulanță au adus o mască de oxigen și i-au pus-o pe față. — Mai e o mască de oxigen în ambulanță. Cine are nevoie neapărată, să urce! Eu am inhalat o gură zdravănă de oxigen și apoi i-am dat masca fetei care plângea. Într-o clipită a năvălit presa. Au înconjurat-o pe fată și au difuzat imaginea ei pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
am primit un mesaj de la cineva din firmă. „Se pare că a fost răspândit un gaz otrăvitor la metrou. Dacă te simți rău, trebuie să te duci la spital imediat!“ Starea mea se înrăutățea văzând cu ochii. Am urcat în ambulanță la intersecția de la Kamiyachō și m-au dus la un spital mic numit Azabu. Aici veniseră deja vreo 20 de persoane afectate de inhalarea gazului sarin. Timp de o săptămână am avut simptome asemănătoare cu cele ale unei răceli. Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
dar nu se apropiau. Parcă erau într-o altă lume. Nimeni nu se oprea. Își spuneau probabil că nu era treaba lor. Totul se întâmpla chiar sub nasul paznicilor de la Minister. Trei oameni căzuți la pământ au așteptat vreme îndelungată ambulanța. Nici unul dintre paznici nu s-a sinchisit să cheme ajutoare, sau măcar să ne pună la dispoziție o mașină. Gazul sarin a fost răspândit pe la 8:10, iar ambulanța a venit după mai bine de o oră. Poate chiar o oră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
paznicilor de la Minister. Trei oameni căzuți la pământ au așteptat vreme îndelungată ambulanța. Nici unul dintre paznici nu s-a sinchisit să cheme ajutoare, sau măcar să ne pună la dispoziție o mașină. Gazul sarin a fost răspândit pe la 8:10, iar ambulanța a venit după mai bine de o oră. Poate chiar o oră și jumătate. Oamenii ăia pur și simplu ne abandonaseră acolo. Din când în când mai dădeau la televizor imaginea domnului Takahashi, care era mort, întins pe jos, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
din această cauză atacul cu gaz sarin a avut un impact puternic asupra lui. Șeful domnului Yuasa i-a ordonat acestuia să ajute la transportarea domnului Takahashi cu targa din locul de unde căzuse pe peron până la suprafață și să aștepte ambulanța la locul indicat. Deși ar fi trebuit să vină imediat, salvarea nu mai apărea. Starea de sănătate a domnului Takahashi se înrăutățea văzând cu ochii. Yuasa înțelegea lucrul ăsta, dar nu putea face nimic. Pentru că nu a primit îngrijire medicală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
congestionat la față și nu putea să vorbească. Se sufoca. I-am desfăcut cravata de la gât. Oare ce-l chinuia așa de tare... nu arăta deloc bine. L-am cărat pe targă până la birou și am sunat imediat după o ambulanță. Apoi l-am întrebat pe Toyoda: „La ce gură de metrou vine ambulanța?“ În situații de genul ăsta trebuie să stabilești locul unde are să vină salvarea. Toyoda parcă își înghițise limba. Ciudat! Mi-am zis că în clipa aia era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
cravata de la gât. Oare ce-l chinuia așa de tare... nu arăta deloc bine. L-am cărat pe targă până la birou și am sunat imediat după o ambulanță. Apoi l-am întrebat pe Toyoda: „La ce gură de metrou vine ambulanța?“ În situații de genul ăsta trebuie să stabilești locul unde are să vină salvarea. Toyoda parcă își înghițise limba. Ciudat! Mi-am zis că în clipa aia era prea confuz ca să poată vorbi. Oricum, am mers la ieșirea cu numărul A11

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
înghițise limba. Ciudat! Mi-am zis că în clipa aia era prea confuz ca să poată vorbi. Oricum, am mers la ieșirea cu numărul A11. Aproape că am zburat până la ieșire. Da, mai întâi m-am dus singur să văd dacă ambulanța aștepta și să-i îndrum pe cei dinăuntru spre locul unde se afla pacientul. Am ieșit la gura de metrou dinspre Ministerul Comerțului și Industriilor și am așteptat. În drum spre ieșirea A11 am auzit de la angajații de pe linia Hibiya

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Hibiya că la stația Tsukiji a avut loc o explozie. Nu se știa nimic altceva. Un obiect ciudat fusese găsit și în stația noastră pe 15 martie. „S-au întâmplat atâtea lucruri azi. Ce zi ciudată!“, îmi spuneam în timp ce așteptam ambulanța. Așteptam degeaba. Nu apărea nici o ambulanță. Între timp au urcat și alți colegi și au întrebat dacă a venit salvarea. Până la urmă ne-am hotărât să-l aducem pe Takahashi la suprafață. Eu am stat tot timpul afară. Am fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
avut loc o explozie. Nu se știa nimic altceva. Un obiect ciudat fusese găsit și în stația noastră pe 15 martie. „S-au întâmplat atâtea lucruri azi. Ce zi ciudată!“, îmi spuneam în timp ce așteptam ambulanța. Așteptam degeaba. Nu apărea nici o ambulanță. Între timp au urcat și alți colegi și au întrebat dacă a venit salvarea. Până la urmă ne-am hotărât să-l aducem pe Takahashi la suprafață. Eu am stat tot timpul afară. Am fost informat de ceilalți colegi că toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
îi erau înțepeniți. Starea lui era foarte gravă. Nu era conștient. Și ceilalți colegi au încercat să vorbească cu el, dar nimic. Nici o reacție. Noi patru am luat targa și am cărat-o până afară. În zadar. Nici urmă de ambulanță. Eram foarte nervos. De ce nu vine? Mă gândeam că toate ambulanțele fuseseră solicitate la Tsukiji. În depărtare se auzea sunetul unei sirene, dar nu se îndrepta spre noi. Nu cumva a greșit drumul și s-a dus în altă parte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Și ceilalți colegi au încercat să vorbească cu el, dar nimic. Nici o reacție. Noi patru am luat targa și am cărat-o până afară. În zadar. Nici urmă de ambulanță. Eram foarte nervos. De ce nu vine? Mă gândeam că toate ambulanțele fuseseră solicitate la Tsukiji. În depărtare se auzea sunetul unei sirene, dar nu se îndrepta spre noi. Nu cumva a greșit drumul și s-a dus în altă parte? Eram din ce în ce mai îngrijorat. „Aici!Aici!“, am strigat și am pornit-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
apărut o doamnă și a început să facă fotografii, una după alta. Era fotograf la vreo revistă. Avea un aparat de fotografiat profesionist de mare finețe. L-a fotografiat pe Takahashi întins pe targă. Am văzut. Eram nervos și, pentru că ambulanța nu mai apărea, am strigat cu o voce tăioasă: „Nu mai face fotografii!“ Asistentul ei a intervenit. „Gata! Nu mai faceți fotografii!“, i-am spus și lui. Normal că treaba lor este să fotografieze, dar nu era momentul atunci. Era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
de moarte. Apoi au apărut cei de la televiziune. Ulterior am aflat că erau de la Tokio TV. Îmi puneau întrebări: „Care este situația aici?“ Nu-mi aduc aminte dacă erau reporteri de la Tokio TV. N-aveam chef să dau interviuri. Așteptam ambulanța, care nu mai venea. Dintr-odată m-am gândit că reporterii trebuie să fi venit într-o dubă mai mare. „Dacă aveți mașină, vă rog să-l transportați pe domnul Takahashi!“ Cred că tonul vocii a fost cam dur. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Eu am scos batista pe geam. Am mers așa până la spital. Nu era o batistă roșie ci una obișnuită, cu un imprimeu. Se făcuse aproape 9:00. Drumurile erau destul de aglomerate. Nu eram în apele mele. Așteptasem atâta timp o ambulanță care n-a venit. Nu-mi aduc aminte deloc fața șoferului sau a doamnei care mi-a întins batista. Nimic, nici o trăsătură. Nu am fost atent la detalii. Nu aveam timp să mă gândesc la ce se întâmpla. În drum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Le-au pus măști de oxigen și le făceau masaj pe piept. Afară mai erau câțiva colegi și câțiva călători. Toți stăteau lângă poarta Ministerului Comerțului și Industriilor. Nimeni nu știa ce se întâmpla. Într-un final, a apărut și ambulanța. Amintirile mele sunt cam neclare. Parcă Toyoda și Hishinuma au fost duși la spital în mașini diferite. Pentru că în ambulanță nu încăpea decât o persoană, celălalt a fost urcat într-o mașină normală. Doar cei doi au fost transportați la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Toți stăteau lângă poarta Ministerului Comerțului și Industriilor. Nimeni nu știa ce se întâmpla. Într-un final, a apărut și ambulanța. Amintirile mele sunt cam neclare. Parcă Toyoda și Hishinuma au fost duși la spital în mașini diferite. Pentru că în ambulanță nu încăpea decât o persoană, celălalt a fost urcat într-o mașină normală. Doar cei doi au fost transportați la spital. Ceilalți nu aveau nevoie de îngrijiri imediate. Se strânseseră multe persoane la ieșirea A11: reporteri, polițiști, pompieri. Îmi amintesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Ministerul Agriculturii. Când am ajuns acolo, am văzut patru-cinci oameni îmbrăcați în uniforme, căzuți grămadă pe jos. Doi-trei erau întinși pe jos. Alți doi-trei oameni stăteau pe vine. Un angajat tânăr de la metrou striga în gura mare: „Chemați repede o ambulanță!“ Eram prima televiziune care ajunsese acolo. Oamenii erau cărați afară pe tărgi. Mai era un polițist care zbiera în stație: „Aduceți niște ambulanțe aici!“ Spitalele intraseră deja în alertă, așa că ambulanțele nu mai veneau aici. Pentru a transporta victimele, s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
doi-trei oameni stăteau pe vine. Un angajat tânăr de la metrou striga în gura mare: „Chemați repede o ambulanță!“ Eram prima televiziune care ajunsese acolo. Oamenii erau cărați afară pe tărgi. Mai era un polițist care zbiera în stație: „Aduceți niște ambulanțe aici!“ Spitalele intraseră deja în alertă, așa că ambulanțele nu mai veneau aici. Pentru a transporta victimele, s-au folosit până și mașini de poliție nemarcate. Toată lumea răcnea. Cameramanul nostru, Ikeda, a filmat toată scena. Atunci una dintre victime a spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
de la metrou striga în gura mare: „Chemați repede o ambulanță!“ Eram prima televiziune care ajunsese acolo. Oamenii erau cărați afară pe tărgi. Mai era un polițist care zbiera în stație: „Aduceți niște ambulanțe aici!“ Spitalele intraseră deja în alertă, așa că ambulanțele nu mai veneau aici. Pentru a transporta victimele, s-au folosit până și mașini de poliție nemarcate. Toată lumea răcnea. Cameramanul nostru, Ikeda, a filmat toată scena. Atunci una dintre victime a spus: „În loc să filmați mai bine ați duce la spital

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
Pentru a transporta victimele, s-au folosit până și mașini de poliție nemarcate. Toată lumea răcnea. Cameramanul nostru, Ikeda, a filmat toată scena. Atunci una dintre victime a spus: „În loc să filmați mai bine ați duce la spital măcar o persoană!“ Pentru că ambulanța nu mai apărea, a apelat direct la noi. În mașină erau echipamentele, nu puteam să le scoatem și să le lăsăm pur și simplu acolo. M-am sfătuit cu colegii mei: - Ce să facem? - N-o să dea prea bine dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
articulez nici un sunet. Tremuram așa de tare, încât mă gândeam că îmi va fi imposibil să mă duc a doua zi la muncă. Am început să verific hârțoagele pentru ziua următoare. Voiam să fac ordine cât mai puteam. Deja chemaseră ambulanța să ne ducă la spital, și nu aveam de unde să știu când urma să mă întorc la serviciu. Era clar că nu a doua zi. Așa gândeam atunci. Am început să-mi strâng bagajele. În tot acest timp, pungile cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
metrou. Takahashi și Hishinuma se aflau amândoi în birou. Am făcut tot ce mi-a stat în putere. Apoi i-am spus unuia dintre ajutoare să se ducă la ieșirea A11 dinspre Ministerul Comerțului și Industriilor, unde urma să vină ambulanța. Era locul cel mai convenabil pentru mașini. În cazuri de genul acesta, e bine să stabilești clar locul unde trebuie să vină ambulanța. De aceea le-am spus să-l aducă pe Takahashi pe targă în birou și să aștepte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
dintre ajutoare să se ducă la ieșirea A11 dinspre Ministerul Comerțului și Industriilor, unde urma să vină ambulanța. Era locul cel mai convenabil pentru mașini. În cazuri de genul acesta, e bine să stabilești clar locul unde trebuie să vină ambulanța. De aceea le-am spus să-l aducă pe Takahashi pe targă în birou și să aștepte salvarea. Apoi m-am spălat pe față. Nasul îmi curgea. Ochii îmi lăcrimau. Trebuia să mă aranjez un pic. Mi-am dat jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
foarte greu. Eu și Hishinuma am căzut cam în același timp. Ne văitam simultan de aceleași dureri. Și acum îmi mai răsună clar în urechi vorbele lui: „Aoleu, ce rău mi-e!“. Ceilalți din jurul nostru spuneau: „Rezistați! Am chemat deja ambulanța!“, „Acum apare ambulanța, fiți tari!“. În momentul ăla mi s-a tăiat firul. Nu îmi mai amintesc nimic. Nu m-am gândit că o să mor. Presupun că nici lui Takahashi nu i-a trecut prin minte așa ceva. Dacă ajungeam la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]