2,050 matches
-
descriere pleacă de la constructivism pentru a stabili o formulare modificată, ce acordă mai multă importanță rolului dinamicii socializării și schimbării culturale în sistemul internațional. Datorită concentrării asupra structurii culturale a sistemului internațional ca variabilă cheie ce afectează comportamentul statelor, statutul anarhiei în teoria liberală se deosebește fundamental de modelul neorealist și de cel instituționalist. Liberalismul se bazează pe ceea ce constructiviștii numesc un model transformațional al structurii, în care anarhia apare deschisă, potențial, la transformări prin schimbări la nivelul culturii și identității
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
culturale a sistemului internațional ca variabilă cheie ce afectează comportamentul statelor, statutul anarhiei în teoria liberală se deosebește fundamental de modelul neorealist și de cel instituționalist. Liberalismul se bazează pe ceea ce constructiviștii numesc un model transformațional al structurii, în care anarhia apare deschisă, potențial, la transformări prin schimbări la nivelul culturii și identității unităților ce populează sistemul internațional (Dessler, 1989, pp. 452-454). Totuși, un model liberal depășește această pretenție generală specificând o dinamică istorică și sociologică bine delimitată, care încurajează apariția
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
culturii și identității unităților ce populează sistemul internațional (Dessler, 1989, pp. 452-454). Totuși, un model liberal depășește această pretenție generală specificând o dinamică istorică și sociologică bine delimitată, care încurajează apariția și perpetuarea acestei tendințe. În special, Huntley sugerează că anarhia ar putea avea o logică autotransformatoare. Huntley afirmă că o interpretare a operelor lui Kant, axată numai pe sursele interne ale păcii democratice, trece cu vederea rolul jucat de anarhie în apariția și răspândirea ei. Kant a sugerat că, pe
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
apariția și perpetuarea acestei tendințe. În special, Huntley sugerează că anarhia ar putea avea o logică autotransformatoare. Huntley afirmă că o interpretare a operelor lui Kant, axată numai pe sursele interne ale păcii democratice, trece cu vederea rolul jucat de anarhie în apariția și răspândirea ei. Kant a sugerat că, pe termen lung, efectele competiției și socializării în sistemul internațional încurajează convergența și omogenizarea în jurul formei liberale a statului, iar astfel, extinderea uniunii pașnice liberale. Înțeleasă în acești termeni, pacea democratică
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tinde gradual să se apropie. Astfel, deși modelul liberal adoptă modalitățile de reproducere a sistemului sugerate de neorealism competiția, socializarea și echilibrul aceste caracteristici sunt înțelese în termeni foarte diferiți (Huntley, 1996, pp. 57-63; Harrison, 2002, pp. 148-154). Ideea că anarhia poate avea consecințe generative cu caracter transformator ridică întrebări importante cu privire la maniera de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. În cadrul modelului liberal, se afirmă că sistemul internațional funcționează prin procese de selecție culturală de lungă durată. Prin urmare, anarhiei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anarhia poate avea consecințe generative cu caracter transformator ridică întrebări importante cu privire la maniera de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. În cadrul modelului liberal, se afirmă că sistemul internațional funcționează prin procese de selecție culturală de lungă durată. Prin urmare, anarhiei i se atribuie o logică reflexivă, cu ajutorul căreia statele internalizează identități culturale, prin presiuni de socializare generate de sistemul internațional. Se poate considera că transformarea sistemul internațional este declanșată de consecințe atât intenționate, cât și neintenționate ale interacțiunii. În termenii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
lui Wendt, ea reflectă efectele constitutive, și nu comportamentale, ale interdependenței (Wendt, 1999, pp. 344-349). Totuși, elementul distinctiv al modelului liberal al sistemului internațional este axarea lui pe rolul schimbării culturale în funcționarea competiției și socializării. Spre deosebire de efectele neintenționate ale anarhiei, schimbarea culturală presupune exercitarea voluntară a calității de agent. Statele vor alege liber să se alăture zonei democratice a păcii, astfel facilitându-i extinderea. Ca atare, schimbarea culturală este importantă mai ales la extremitățile dezvoltării din sistemul internațional. Pe termen
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liber să se alăture zonei democratice a păcii, astfel facilitându-i extinderea. Ca atare, schimbarea culturală este importantă mai ales la extremitățile dezvoltării din sistemul internațional. Pe termen istoric lung, opțiunile intenționat ale statelor consolidează efectele selecției culturale generate de anarhia internațională (Harrison, 2002, pp. 151-152). După cum notează Wendt, statele pot să internalizeze normele culturii kantiene în grade diferite (Wendt, 1999, pp. 302-307). Statele pot fi constrânse să respecte aceste norme, sau le pot adopta din considerente practice, pentru că recunosc avantajele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de sistem. Într-un sistem care a atins reflexivitatea apare o situație în care schimbarea structurală și cea culturală se consolidează reciproc. Pe scurt, am evidențiat două aspecte ale modelului liberal. Mai întâi, liberalismul adoptă un model transformațional al structurii. Anarhia este înțeleasă ca fiind atrasă recursiv într-un proces continuu de dezvoltare culturală în interiorul sistemului internațional. În al doilea rând, datorită concentrării asupra dinamicii socializării, este legitim să afirmăm că liberalismul postulează concepția statului ca actor reflexiv, și nu ca
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
legitim să afirmăm că liberalismul postulează concepția statului ca actor reflexiv, și nu ca actor rațional. Precum neorealismul, liberalismul oferă o teorie a construirii identității și socializării statului în sistemul internațional legată de felul în care concepe consecințele generative ale anarhiei. În timp ce dinamica socializării se supune variației interne, sistemul internațional definește o buclă de retroacțiune pozitivă auto-susținută, ce încurajează convergența pe termen lung a sistemului internațional în jurul păcii democratice. După ce am schițat cele trei modele, în Tabelul 2.1 sunt rezumate
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
retroacțiune pozitivă auto-susținută, ce încurajează convergența pe termen lung a sistemului internațional în jurul păcii democratice. După ce am schițat cele trei modele, în Tabelul 2.1 sunt rezumate atributele lor centrale. Tabel 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) Variabila cheie Statul-ca-actor Statutul anarhiei Neorealism Structura materială Ambiguu Reproductiv Instituționalism Structura instituțională Rațional Reproductiv Liberalism Structura culturală Reflexiv Transformativ Către o sinteză generală După ce am analizat cele trei modele, putem aborda relația dintre neorealism, instituționalism și liberalism, precum și perspectivele unei sinteze generale între intuițiile
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Friedberg, 1994; Friedberg, 2000; Mearsheimer, 2001). Totuși, putem pune la îndoială interpretarea neorealismului în versiunea lui Keohane. Neorealismul poate fi înțeles ca oferind o teorie incipientă a construirii identității și socializării statului, legată de concepția sa asupra consecințelor generative ale anarhiei, în loc să fie înțeles ca prezumând raționalitatea actorilor. Din această perspectivă, neorealismul adoptă o logică reflexivă și este mai apropiat de liberalism decât de cadrul alegerii raționale avansat de instituționalism. În loc să ne imaginăm relația dintre neorealism, instituționalism și liberalism în termenii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Într-o astfel de conceptualizare, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuiesc partea raționalistă a triunghiului pentru că devotamentul neorealismului față de un model pozițional al structurii faforizează o interpretare raționalistă. Prin contrast, dezbaterile dintre neorealiști și liberali, referitoare la consecințele generative ale anarhiei și la traiectoria generală a construirii identității și socializării în sistemul internațional alcătuiesc partea reflectivistă a triunghiului. Modelul triunghiular al relației dintre teoria neorealistă, teoria instituționalistă și cea liberală este ilustrat în Figura 2.2. O asemenea conceptualizare pune sub
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Figura 2.2. O asemenea conceptualizare pune sub semnul întrebării validitatea enunțului lui Keohane, potrivit căruia instituționalismul reprezintă baza cea mai puternică pentru subsumarea programelor de cercetare ale abordărilor concurente. Ea sugerează că, probabil, axarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării în sistemul internațional va duce la mai multe rezultate, în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente, decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. În acest sens, cea mai importantă caracteristică a liberalismului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să îl considere ca fiind el însuși simptomatic pentru tendințele istorice generale din sistemul internațional. Această evoluție poate fi înțeleasă ca o reflectare a proceselor de selecție culturală ce decurg din efectele pe termen lung ale competiției și socializării în anarhie. Aceasta nu înseamnă că statul succesor al Uniunii Sovietice, Rusia, a devenit o republică pe deplin democratică și liberală. Totuși, ea reflectă faptul că rigiditatea sistemului politic sovietic s-a dovedit pur și simplu incapabilă să țină pasul cu statele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de validitatea unei astfel de agende de cercetare, punând sub semnul întrebării interpretarea neorealismului drept teorie raționalistă.S-ar putea susține că neorealismul a adoptat logica reflexivă ce se concentrează asupra selecției și socializării ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. Aceasta implică o conceptualizare triunghiulară a relației dintre cele trei teorii, în care dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști reprezintă partea raționalistă, iar dezbaterile dintre neorealiști și liberali partea reflectivistă. Înțeleasă în acești termeni, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
implică o conceptualizare triunghiulară a relației dintre cele trei teorii, în care dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști reprezintă partea raționalistă, iar dezbaterile dintre neorealiști și liberali partea reflectivistă. Înțeleasă în acești termeni, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și dinamicii socializării de lungă durată din sistemul internațional va fi mai productivă din perspectiva căutării unei sinteze generale între teoriile concurente ale relațiilor internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Acest lucru se datorează capacității liberalismului de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
alcătuiesc partea raționalistă, iar dezbaterile dintre neorealiști și liberali partea reflectivistă. O astfel de conceptualizare permite o apreciere mai amplă a conexiunilor complexe dintre cele trei școli. Mai mult, ea evidențiază modul în care concentrarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei îi permite să subsumeze atât programul de cercetare al neorealismului, cât și pe cel al instituționalismului. În cele din urmă, aceste considerații teoretice au implicații importante pentru conținutul programelor de cercetare din cadrul disciplinei în perioada post-Război Rece. Susținătorii neorealismului, instituționalismului
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și apariția unui corpus relativ stabil de state democratice liberale să fi ridicat întrebări fundamentale privind dinamica istorică de lungă durată din sistemul internațional. Prin contrast, modelul liberal poate să explice această evoluție în termenii efectelor pe termen lung ale anarhiei, precum și să ofere o agendă mai bogată și mai provocatoare de cercetare a naturii schimbării internaționale după Războiul Rece. Specialiștii relațiilor internaționale pot și trebuie să învețe în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști, care au loc de peste douăzeci și cinci de ani
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
vreunei amenințări concrete la interesele ingrupului, așa cum afirmă neorealismul/realismul. Mai curând, are loc socializarea și se cercetează (in)existența unei amenințări concrete. Astfel, săgeata cauzală se orientează în sens opus față de direcția sugerată de neorealism, întrucât construcția identitară determină anarhia și gradul de frică și competiție. În aceste circumstanțe, "grupul trebuie să ofere argumente privind competitivitatea mediului pentru a consolida identificarea în cadrul grupului. Iată ce face realpolitik, ca ideologie" (Johnston, 1999, pp. 288-291). Johnston afirmă că "eforturile de creștere a
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
teoria se bazează pe efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel, neorealismul trebuie să fie înțeles ca o teorie ce se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei. În acest sens, neorealismul se bazează pe o logică reflexivă și este, așadar, mai apropiat de liberalism în termenii concepției asupra alcătuirii și dinamicii sistemului decât de instituționalism. Bineînțeles că explicația socializării statului oferită de modelul neorealist este trunchiată. Asumpțiile
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealismul se bazează pe o logică reflexivă și este, așadar, mai apropiat de liberalism în termenii concepției asupra alcătuirii și dinamicii sistemului decât de instituționalism. Bineînțeles că explicația socializării statului oferită de modelul neorealist este trunchiată. Asumpțiile neorealiste despre natura anarhiei fac ca teoria să se ocupe de reproducerea unui mediu competitiv organizat în jurul balanței de putere. Din acest motiv, putem privi neorealismul dintr-o perspectivă raționalistă. Totuși, nu trebuie să ignorăm calitatea reflexivă a neorealismului, și nici preferința lui Waltz
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
preferințelor interne. Totuși, pornind de la cercetarea constructivistă a lui Wendt, putem produce o formulare mai sistemică a teoriei liberale, în care se consideră că sistemul internațional are o logică auto-transformativă. Înțeleasă astfel, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional se va dovedi mai productivă în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente ale politicii internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Această perspectivă asupra dezbaterilor contemporane nu mai
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
GATT) / 31, 82, 86, 107, 127, 130 Runda Uruguay / 107 Afganistan / 52, 169-170, 172-173, 178-179 Africa / 125 Ajustări ale politicii externe / 159 Akaha, T. / Al Doilea Război Mondial / 34, 77, 90, 161 Alderson, K. / 39 Al-Qaeda / 170, 178 Amendamentul Jackson-Vanik / 127 Anarhie / 33, 38-39, 50, 55-56, 59-65, 67, 69, 74-76, 147-148 Anderson, J. J. / 83, 87, 89-90, 92-95, 160 Arase, D. / 105 Asia de Est: prezența militară a SUA / 31, 100, 106, 128, 155-157 Asistență Tehnică pentru CSI (TACIS) / 87 Asociația Europeană
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale politicii externe / 49 cadrul teoretic / 30 China / 43, 51, 68, 127-130, 153, 159, 161 definiții / 60 Germania / 32, 34, 51, 68, 77, 84-88, 90, 92-94, 159-162 instituționalismul neoliberal / 61 Japonia / 35, 45, 51, 68, 99, 106-112, 115, 159-160 logica anarhiei /55 raționalitatea / 55, 69 relația "liniară" cu neorealismul și liberalismul / 55, 67-68, 74, 147 relația "triunghiulară" cu neorealismul și liberalismul / 55, 67, 70, 74, 75 schimbarea internațională / 68, 112 sfârșitul Războiului Rece / 27-28, 30-32, 41-43, 47, 50, 53, 68, 74
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]