2,373 matches
-
împotrivire la „dezmățul șovinoprotocronist“, desfășurat chiar sub oblăduirea lui și a cărui culme fusese atinsă prin publicarea în Săptămâna a editorialu lui deschis antisemit Idealuri, semnat de actualul senator C.V. Tudor. A vorbit fără menajamente despre resuscitarea șovinismului și a antisemitismului în publicații pe al căror frontispiciu scria „Proletari din toate țările, uniți-vă!“, despre demagogia patriotardă și invazia de versuri proaste care compromit patriotismul și ideea națională, despre prigonirea criticii când aceasta dorește să spună adevărul despre aceste lucruri - un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
etc. Se crease, carevasăzică, o atmosferă tensionată împotriva așa-zisului naționalism românesc, fapt ce nu putea rămâne indiferent marilor bărbați ai neamului. Octavian Goga dă răspuns acestor provocări, în paginile ziarului Țara Noastră (4 mai 1924), arătând că acuzațiile de "antisemitism și huliganism" aduse celor ce s-au ridicat în "apărarea ideii naționale" se datorează unor elemente care "scriu cu scuipat unde noi scriem cu sânge, ei scot limba în fața altarelor noastre. Ei batjocoresc pe Dumnezeu, ei râd de așezămintele străvechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă, xenofobia nu căpătase un temei rasist, iar antisemitismul avea evidente cauze economice, iar publicistul Eminescu nu este "deloc politically correct"". În acest sens trebuie disociate lucrurile până la capăt. Căci, dacă unora de pe la noi, naționalismul lui Eminescu le pare condamnabil, prin fermitatea exprimării, pentru românii din afara fruntariilor țării, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
parcursul angajamentului său în paginile ziarului Timpul o anume independență de gândire și de atitudine, care n-a convenit, de multe ori, conducătorilor partidului. George Ene fixează astfel coordonatele esențiale pentru înțelegerea doctrinarului Eminescu, pentru naționalismul și românismul său, pentru antisemitismul de care este acuzat pe nedrept, pentru antiliberalismul și paseismul susținut, etc., făcând dovada că teoriile sale sunt "rezultatul unor constructe întemeiate pe cultură, pe cunoașterea nemijlocită a realității, pe reflecție și convingeri date de descoperirea unor neconcordanțe flagrante nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
deci a Doinei: Numai că la intervenția lui Moses Rosen, fost șef rabin, și în pofida poziției altor cărturari evrei și apărători ai lui Eminescu, volumul zece (al seriei de Opere, n.n., Ct.C.) a fost topit, poetul fiind acuzat de antisemitism. Am avut și noi posibilitatea de a discuta cu Moses Rosen, împreună cu apropiatul său Harry Maiorovici, pe care îl respecta în calitate de coleg de clasă și prieten cu laureatul Premiului Nobel, originar din Sighet, Elie Wiesel. Regretăm pornirea dură a fostului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
clasă, față de proprietatea colectivă și "democrația sovietică". În statele cu regim fascist s-au creat organizații de copii și tineret fasciste (organizația "Balilla" în Italia, Tineretul hitlerist în Germania), care au educat tînăra generație în cultul forței, al rasismului și antisemitismului, al supunerii oarbe față de "führeri" fie ei mai mari sau mai mici (4, pp. 635-638). Speranța care, la începutul anilor '20, se investise în școală, ca instituție capabilă să crească viitoarele generații în respectul omului și al păcii, nu se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la față un antisemit. Gherasim, bineînțeles, a stat o vreme mofluz, răspunzând cu „da“ și „nu“ printre dinți doar la întrebările de serviciu ale șefului. Dar nu pentru mult timp, până ce într-un ziar a apărut un articol despre înflorirea antisemitismului în unele cătune uitate de lume din Moldova. Datorită excesului de metafore, puteai să crezi că acestea sunt un fel de grădini, cu îmbobociri și alte operații grădinărești, până se ajungea la datul în floare. Doar că, în loc să se aleagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Anul 2001 Pagina de titlu a vechilor cărți bisericești, Hrisoavele, se mai numea și "Poartă". Vasili Rozanov, tradus și citit intens în România la începutul anilor '90 (Apocalipsa timpului nostru, Editura Institutul European, Iași, 1994) a scris pagini de un antisemitism înfricoșător despre "setea de sânge" a evreilor. Ele nu mai sunt accesibile decât în infernul (fondul secret) al marilor biblioteci din Occident. Două afișe lipite sauvage pe stâlpii din vecinătatea Universității din Geneva. Luni, 10 ianuarie, Love Zoo. Dance Hall
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
păcate și judecăți greșite: este vorba de Sinagogă. Chiar lângă ea se ridică triumfător statuia unei femei împlinite: este Biserica. Porticul catedralei este o imagine pentru eternitate" scrie Michel Cointet, L'Eglise sous Vichy, Editura Perrin, 1994 capitolul "Biserica și antisemitismul". Chiar și când sunt antisemiți, catolicii par bântuiți de erotism. Tocmai atunci când vor să pară exact invers. 05 august 2002 Cu coșul de rufe murdare în brațe, mă îndrept către spălătoria de la subsolul căminului de studenți. Un porumbel gri, grav
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor din România - Asociația București ; Marele Premiu al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO ; Premiul pentru cea mai valoroasă carte acordat de revista Sfera Politicii și Fundația „Societatea Civilă” ; Premiul Fundației „Sara & Haim Ianculovici” - Israel) ; Identitate evreiască și antisemitism În Europa Centrală și de Sud-Est (volum Îngrijit și prefațat de Andrei Oișteanu), Institutul Goethe, Editura Meta, 2003 ; Ordine și Haos. Mit și magie În cultura tradițională românească, Polirom, 2004 (volum nominalizat pentru Premiul Uniunii Scriitorilor din România) ; Religie, politică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
propus să cercetez originea, evoluția În timp, răspândirea În spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, profe- sional, spiritual, moral, magico-mitic și religios al „evreului imaginar”. M-a interesat, de asemenea, felul În care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel intelectual (conștient și activ). Deschiderea de compas s-a mărit considerabil, iar titlul cerce- tării s-a modificat, devenind Imaginea evreului În cultura română. Sfera culturii tradiționale era astfel inclusă, fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adăugită și ilustrată. Îmi face o deosebită plăcere să menționez aici, la Începutul volumului, numele persoanelor și instituțiilor care m-au sprijinit În diferite feluri pe parcursul cercetării și au făcut posibilă apariția acestei cărți : International Center for the Study of Antisemitism din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim (director Dalia Ofer și, din 2003, Robert S. Wistrich, precum și fostul director de cercetare Leon Volovici), Moshe Idel și Galit Hasan-Rokem (profesori la Universitatea Ebraică din Ierusalim), Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română). Mulțumesc de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a stabili originea, evoluția În timp, răspândirea În spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, spiritual și moral al „evreului imaginar”. Cu alte cuvinte, urmăresc modul În care s-a născut și a evoluat antisemitismul popular În spațiul cultural românesc. Dar și felul În care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea până În zilele noastre. Abordez tema din perspectiva și cu uneltele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, spiritual și moral al „evreului imaginar”. Cu alte cuvinte, urmăresc modul În care s-a născut și a evoluat antisemitismul popular În spațiul cultural românesc. Dar și felul În care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea până În zilele noastre. Abordez tema din perspectiva și cu uneltele antropologiei culturale. Principala metodă constă În refacerea „portretului-robot” al evreului imaginar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar a intrat În contact de-a lungul secolelor : maghiari, nemți, țigani, turci, armeni, greci etc. ; 4. comparație culturală - demers comparativ prin care mi-am propus să stabilesc care aspecte și elemente ale „antisemitis mului popular” au fost preluate de „antisemitismul intelectual” (literatura cultă și literatura politică din secolele XIX-XX). Este vorba aici de migrarea unor clișee mentale dintr-un mediu cultural Într-altul. Am urmărit care stereotipuri au supraviețuit (cum și de ce s-au modificat) și care și de ce au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câteva rânduri Însă, Paul Johnson răstoarnă dintr-o trăsătură de condei acest clasament : <endnote id="(278, p. 499)"/>. Astfel de formulări sunt nu numai neadevărate, ci, În primul rând, și inadecvate. Nu cred că putem Întocmi clasamente interna- ționale la antisemitism, așa cum o facem la atletism. Nu cred că se poate vorbi În acești termeni În nici o situație, și cu atât mai puțin Într-una atât de complexă și de specifică (chiar atipică) precum soarta evreilor din România În timpul războiului. Sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la rândul lui, „imaginar” ? În 1845, Într-un acces de protocronism avant la lettre, Mihail Kogălniceanu scria că românii (; cf. <endnote id="82, pp. 36-37"/>). Poli- ticianul moldovean spunea aceasta În condițiile În care, din 1831, Regulamentele Organice legiferaseră cumva antisemitismul În Prin- cipatele Române. Această nouă legislație „proclama principiul apartenenței la credința creștină ca o condiție pentru acordarea drepturilor civile și politice”. Ca atare, din pământeni, evreii au devenit străini, „breasla jidovilor” a devenit „națiia jidovască” <endnote id="(vezi 505
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Hasdeu contraargumentează cu „reali tatea secolarei toleranțe religioase a străbunilor și părinților noștri”. El motivează această „sacră moștenire”, această „tradițiune istorică”, prin faptul că românii nu ar avea apetență pentru fanatism religios <endnote id="(6, pp. 22 ș.u.)"/>. Prin antisemitismul mai mult sau mai puțin mascat de care dă dovadă În acest opuscul, B.P. Hasdeu Își contrazice propria teză. Același tip de retorică l-a adoptat și Mihai Eminescu În 1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptul că Nichifor Crainic susținea această teorie la sfârșitul anilor ’30 : „Statului democratic Îi opunem Statul etnocratic”, propovăduia el În 1937 <endnote id="(602, p. 241)"/>. Într-adevăr, din februarie 1938, În România se suspendă democrația și se instaurează etnocrația, antisemitismul devenind politică de stat. Este foarte greu, dacă nu imposibil, de operat cu concepte abstracte, indefinite și globalizante, de genul „spirit național” (Volksgeist), „sufletul neamului” (C. Rădulescu-Motru), „virtuți naționale” (Emil Cioran) sau, dimpotrivă, „vicii streine structurii noastre” (Mircea Eliade). Cred
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să caute și, cu ceva noroc, să găsească textul original integral. Moti- vele care justificau acest fenomen politic au fost diferite de-a lungul deceniilor, câteodată antagoniste : la Început, În perioada „comunismului internaționalist”, din cauza unei eronate Înțelegeri a luptei Împotriva antisemitismului (În acest caz, probabil că activiștii evrei au avut și ei un cuvânt de spus) ; ulterior, În perioada „național-comunismului”, din cauza unui exces de națio- nalism sau chiar din antisemitism. Comentând, de exemplu, o monografie-album din anii ’80 despre municipiul Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În perioada „comunismului internaționalist”, din cauza unei eronate Înțelegeri a luptei Împotriva antisemitismului (În acest caz, probabil că activiștii evrei au avut și ei un cuvânt de spus) ; ulterior, În perioada „național-comunismului”, din cauza unui exces de națio- nalism sau chiar din antisemitism. Comentând, de exemplu, o monografie-album din anii ’80 despre municipiul Iași - În care nu se vorbește despre istoria vechii și numeroasei comunități a evreilor așkenazi din oraș (51% din populație Înainte de al doilea război mondial) și nici despre importantele ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apucături insinuante - care dau pielii lui, Întotdeauna rece și umedă, ceva reptilian... etc.” <endnote id="(857, p. 79)"/>. În această stranie Încercare de „iudaizare a adversarului”, consemnată neutru de Constantin Argetoianu În Memoriile sale, Nicu Filipescu dă dovadă nu de „antisemitism fără evrei” (ca În România de astăzi), ci de „antisemitism fără evreitate”, cum Îmi scrie Șerban Foarță, căruia Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceva reptilian... etc.” <endnote id="(857, p. 79)"/>. În această stranie Încercare de „iudaizare a adversarului”, consemnată neutru de Constantin Argetoianu În Memoriile sale, Nicu Filipescu dă dovadă nu de „antisemitism fără evrei” (ca În România de astăzi), ci de „antisemitism fără evreitate”, cum Îmi scrie Șerban Foarță, căruia Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]