2,529 matches
-
de viață IMM-urilor și al sprijinirii dezvoltării activității firmelor cu potențial de dezvoltare, prin programe de finanțare cu sprijin extern sau de la bugetul de stat: microcredite, scheme de creditare, asistenta pentru dezvoltarea sistemelor modere de finanțare, granturi pentru promovarea antreprenoriatului și înființarea de întreprinderi, precum și pentru proiecte/activități specifice (protecția mediului, C amp;D, inovare, transfer de tehnologie, introducerea standardelor de calitate, subcontractare). - Dezvoltarea de proiecte ��i acțiuni specifice pentru accesul IMM la sursele de finanțare accesibile, pe baza liniilor
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
Document de Politică Industrială are la bază prevederile Programului de Guvernare, fiind elaborat în cadrul Grupului Interministerial de lucru pentru politică industrială. Politica Industrială a României se concentrează pe consolidarea și încurajarea factorilor orizontali care determină competitivitatea - capitalul uman, cercetarea, inovarea, antreprenoriatul, respectarea condițiilor de mediu, elemente definitorii ale dezvoltării durabile și se referă la orizontul de timp 2005-2008, iar Planul de acțiune aferent este elaborat pentru perioada 2005-2006. 2. OBIECTIVELE GENERALE Șl PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENȚĂ Al POLITICII INDUSTRIALE A ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141012_a_142341]
-
de muncă; - Dezvoltarea cooperării și serviciilor industriale precum și a parteneriatului public-privat. 2.2. Principalii factori de influență Politica industrială va continua să se concentreze pe consolidarea și încurajarea factorilor care determină competitivitatea, cum ar fi capitalul uman, cercetarea, inovarea și antreprenoriatul. Pentru a maximiza eficiența instrumentelor politicii industriale, acestea trebuiesc aplicate sectoarelor industriale într-o manieră care să țină cont de natura lor specifică. În viziunea Guvernului, principalii factori care vor determina o influență majoră în atingerea obiectivului strategic al politicii
HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141012_a_142341]
-
În același timp a fost elaborat și dezvoltat Planul de acțiuni pentru implementarea Cartei pe cele 10 direcții de acțiune. Începând cu anul 2006 se va implementa Agenda Lisabona pe cinci zone de priorități pentru afirmarea potențialului companiilor, vizând: - stimularea antreprenoriatului - susținerea inovațiilor - îmbunătățirea condițiilor de angajare - încheierea reformelor pieței de produse - identificarea unor soluții avantajoase pentru mediul înconjurător, care să contribuie în principal la dezvoltarea sustenabilă a IMM. 2.2.7. Asistența pentru export Politica în acest domeniu este în
HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141012_a_142341]
-
colaborare între sistemul educațional și mediul de afaceri (școli de design industrial, licee industriale, școli profesionale, etc.). Strategia de angajare și creștere a gradului de ocupare a forței de muncă asigură dezvoltarea capitalului uman, crearea de locuri de muncă și antreprenoriat, promovarea adaptabilității muncitorilor și afacerilor la schimbările economice. Investiția în capitalul uman este cea mai mare urgență în contextul curent al unei îmbătrâniri rapide. Se au în vedere parteneriate public-private și în domeniul educației elevilor și formării profesionale, inclusiv elaborarea
HOTĂRÂRE nr. 1.172 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008 şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României în perioada 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141012_a_142341]
-
aptitudinile dinamice ale întreprinderilor mici de a răspunde noilor necesități ale pieței și de a oferi locuri de muncă; ● subliniem importantă întreprinderilor mici în susținerea dezvoltării sociale și regionale, precum și faptul că sunt adevărate exemple de inițiativă și angajament; ● recunoaștem antreprenoriatul că pe o aptitudine valoroasă și productivă la toate nivelurile de responsabilitate; ● salutăm inițiativele antreprenoriale de succes, care merită să fie recompensate pe masura; ● considerăm că unele greșeli sunt inerente inițiativelor responsabile și asumării riscurilor și că trebuie privite în
HOTĂRÂRE nr. 656 din 20 iunie 2002 pentru acceptarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, adoptată la 13 iunie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143200_a_144529]
-
semnarea acestei carte ne angajăm să respectăm următoarele direcții de acțiune, acordând atenția cuvenită necesităților întreprinderilor mici. I. Educația și instruirea întreprinzătorilor Europa va cultiva spiritul antreprenorial și noile aptitudini încă de la un stadiu incipient. Cunoștințele generale de afaceri și antreprenoriat trebuie predate la toate nivelurile de învățământ. Modulele specifice ale instruirii în afaceri trebuie să devină o componentă esențială a programelor de învățământ la nivel preuniversitar și universitar. Vom încuraja și promova inițiativele antreprenoriale ale tinerilor și vom realiza programe
HOTĂRÂRE nr. 656 din 20 iunie 2002 pentru acceptarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, adoptată la 13 iunie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143200_a_144529]
-
întreprinderile mici sunt reprezentate la nivelul Uniunii Europene și pe plan național, inclusiv prin dialogul social. Ne angajăm să avansăm în direcția acestor obiective aplicând metodă unei coordonări deschise a politicilor naționale referitoare la întreprinderi. Programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat, Procedura de la Cardiff pentru reformele economice, Procedura de la Luxemburg referitoare la politicile privind ocuparea forței de muncă, precum și alte programe și inițiative comunitare vor fi utilizate în acest scop. Vom monitoriza și evalua anual această evoluție, printr-un raport al
HOTĂRÂRE nr. 656 din 20 iunie 2002 pentru acceptarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, adoptată la 13 iunie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143200_a_144529]
-
elaborarea unei strategii pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii cu potențial de export; sprijinirea participării întreprinderilor mici și mijlocii la târguri și manifestări internaționale; - susținerea unor programe de instruire pentru dezvoltarea capacității antreprenoriale; - îmbunătățirea pregătirii manageriale prin discipline axate pe antreprenoriat în învățământul liceal și universitar. ● Simplificarea procedurilor de înregistrare și autorizare a firmelor a fost pusă deja în practică pe baza aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea
HOTĂRÂRE nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143611_a_144940]
-
cercetării obținute pe baza derulării contractelor de grant încheiate începând din anul 1996 și finanțate din fonduri publice. Articolul 81 Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate finanța din fonduri publice proiecte de transfer tehnologic, de stimulare a inovării și a antreprenoriatului, prin programe din cadrul Planului național. ---------- Art. 81 a fost modificat de pct. 45 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 26 ianuarie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 80 din 31 ianuarie 2011. Capitolul VIII Stimularea dezvoltării tehnologice și
ORDONANŢĂ nr. 57 din 16 august 2002 (*actualizată*) privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144215_a_145544]
-
1993 a fost înființat și funcționează Comitetul pentru reducerea activităților de monopol, al cărui rol este de a proteja întreprinderile și alte entități de practici monopoliste și de a promova formarea principiilor de piață pe baza dezvoltării concurenței și a antreprenoriatului. Este necesară o îmbunătățire a legislației și reglementărilor care se referă la practicile antimonopoliste ale întreprinderilor care își desfășoară activitatea economică în sectorul energetic. Perioadă de tranziție 1 iulie 2001. ȚARĂ: UZBEKISTAN Sector Toate sectoarele energetice. Nivel de aplicare Național
TRATAT din 17 decembrie 1994 TRATATUL CARTEI ENERGIEI (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146576_a_147905]
-
necesare Urmărirea a ceea ce s-a realizat, dar în special a calității mediului ambiant folosit, astfel încât să se facă corecțiile necesare, să se îmbunătățească activitatea și calitatea mediului profesional, totul bazându-se pe un feedback eficient ce trebuie utilizat de către antreprenoriatul și managerii organizației.
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
și internaționalizare Domeniul major de intervenție 1.2 - Accesul IMM-urilor la finanțare Operațiunea a): Sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare Operațiunea b): Sprijin pentru înființarea de firme de capital de risc Domeniul major de intervenție 1.3 - Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil Operațiunea a): Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor (SSA) de interes național și internațional Operațiunea b): Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor Operațiunea c): Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau clustere Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
sau a strategiilor de poziționare și relaționare pe piață. În contextul organizațiilor publice și al guvernării, analiza rețelelor sociale poate să îmbunătățească exploatarea resurselor publice și implementarea diferitelor programe. COLLEGIUM Sociologie. Antropologie au mai apărut: Mihaela Vlăsceanu - Economie socială și antreprenoriat. O analiză a sectorului nonprofit Laura Grünberg (coord.) - Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective și experiențe întrupate Lazăr Vlăsceanu (coord.) - Sociologie Alex Preda - Introducere în sociologia piețelor. Informație, cunoaștere și viață economică Martine Segalen - Sociologia familiei Camelia Beciu - Sociologia comunicării
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat au putut fi sprijinite financiar de către AFCN, la care s-a adăugat o paletă destul de largă de subvenții pentru tipărituri. Ideea în sine, aceea că poți să participi cu un proiect, fie că ești instituție (publică sau privată), ONG sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din nefericire, mult mai constrângătoare și mai tristă. Totuși, din puținul care se adună la nivelul întregii țări, s-au mai făcut în ultimii ani câteva sesiuni de finanțare a proiectelor culturale: expoziții, debuturi, evenimente culturale sau educaționale, programe de antreprenoriat care au putut fi sprijinite financiar de către AFCN, la care s-a adăugat o paletă destul de largă de subvenții pentru tipărituri sau publicații on-line. Ideea generoasă că poți să participi cu un proiect, fie că ești instituție (publică sau privată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și sociale cu accent pe politicile active de ocupare, egalitatea șanselor, pregătire profesională conform cerințelor de pe piața muncii, accesul femeilor pe piața muncii; * angajarea pe plan local, egalitatea de șanse, societatea bazată pe servicii și parteneriate locale în scopul încurajării antreprenoriatului. Tratatul de la Amsterdam, adoptat în 1997, reglementează politicile privind egalitatea șanselor între femei și bărbați, stipulând măsurile luate împotriva excluderii sociale. Prin acest tratat, anumite politici, care erau până atunci de competența guvernului fiecărei țări membre, sunt preluate de UE
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
fiecare dintre domeniile de acțiune care au ca scop final o mai bună ocupare a forței de muncă la nivel UE: * angajabilitatea stipulează condiția de adaptabilitate pentru angajați, în scopul combaterii șomajului în rândul tinerilor și șomajului pe termen lung; * antreprenoriatul încurajează dezvoltarea locală pentru crearea de noi locuri de muncă; * adaptabilitatea promovează contractele de muncă flexibile și modernizarea organizării muncii; * asigurarea de șanse egale susține adoptarea de măsuri speciale pentru asigurarea oportunităților egale de ocupare a forței de muncă între
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și cele structurale; * dezvoltarea veniturilor salariale care contribuie la stabilitatea macroeconomică și la creșterea economică. B. Liniile directoare microeconomice: * adâncirea și extinderea piețelor interne; * asigurarea existenței unor piețe deschise și competitive; * crearea unui mediu favorabil afacerilor; * promovarea unei culturi a antreprenoriatului și crearea unui mediu propice de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii; * lărgirea și îmbunătățirea infrastructurii europene și finalizarea proiecte-lor transfrontaliere prioritare deja aprobate; * creșterea și îmbunătățirea investițiilor în cercetare și dezvoltare; * facilitarea accesului la inovații; * încurajarea folosirii înțelepte a
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
a vocabularului jurisprudențial al Curții Europene de Justiție, pentru a deveni mai apoi, prin Directiva din 2000 asupra tratamentului egal al persoanelor, un termen folosit pentru interpretarea modului în care instrumentele de policy cum ar fi formarea, stimulentele pentru flexibilitate, antreprenoriat etc. trebuie să fie utilizate în interiorul pieței (Bell, 2004)67. Aceste instrumente servesc la eliminarea cauzelor de discriminare indirectă. Pot fi folosite în mod diferit pentru indivizii de condiții diferite din punct de vedere social, economic, cultural: Directiva asupra tratamentului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
societății în numele pieței. Un rezultant al acestei forme de capitalism, numit de unii capitalism antreprenorial, de alții populism al pieței, este dereglementarea sectorului privat și diminuarea și fragilizarea sectorului public prin ștergerea distincției dintre public și privat. Inovația, inițiativa și antreprenoriatul sunt încurajate, ca și parteneriatele public-privat. Rezultatul Irlanda a fost de curând clasificată de Transparency International ca având unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa de corupție legală (adică influență politică suspectă care ia aparența unor tranzacții legale). Și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
există, nu pot fi însușite de agenții economici care le înființează,controlează sau finanțează"13. "Organizațiile Economiei Sociale sunt actori economici și sociali activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin scopurile și prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia socială include organizații cum sunt cooperativele, mutualele, asociațiile și fundațiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii cum ar fi protecția socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, producția agricolă, serviciile de proximitate, educație și formare, cultură, sport și
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
prin „Aria Europeană a Cercetării-Inovării-Învățământului; - crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării economice și stimulării afacerilor inovative, asigurarea unor relații de încredere între actorii economici; - rolul activ al statului bunăstării și implicarea sa directă în procesele de transformare social-economică; - rolul antreprenoriatului în coordonarea evoluției întreprinderilor pe baza principiului „responsabilității sociale corporative”. Luând această strategie ca un cadru general de acțiune, țara noastră trebuie să țină seama de trei precizări deosebit de importante: 1. Intrarea altor țări în Uniunea Europeană nu presupune revizuirea strategiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
bunăstării; 3) spațiul principal al existenței și generării locurilor de muncă; 4 ) mijlocul principal al acțiunii noilor actori sociali ai dezvoltării; 5) zona principală a noilor tipuri de conflicte sociale; 6 ) baza tipurilor de decizie bazate pe cunoaștere (guvernanța și antreprenoriatul); 7) modul de ființare a competiției pe noile piețe globalizate; 8) axul principal al noii structuri sectoriale a economiilor; 9) baza noilor inegalități sociale și interstatale și a noilor conflicte pe piețele mondiale; 10) axul noului sistem instituțional al societății
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
catch up) nivelul S U A privind performanțele inovative”? (The European Innovation Scoreboard, 2005) Folosindu-se de metoda corelației rangurilor la cei 26 de indicatori analizați pe două grupe: a) „intrări” (16 indicatori privind potențialul de inovare, crearea cunoașterii și antreprenoriatul) și b) „ieșiri” (10 indicatori referitori la performanțele inovative și proprietatea intelectuală), studiul pe 2005 (făcut pe 29 de țări) plasează România pe ultimul loc (la „intrări” și pe ansamblul indicatorilor) și pe locul 23 la „ieșiri”. Decalajul nostru față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]