2,440 matches
-
cu toată ființa, în mediul său natural". Se cunoaște, de asemenea, importanța descrierilor în povestirile științifico-fantastice. Este vorba aici, într-adevăr, de a crea lumi inedite care, rupte de experiența noastră cotidiană, sînt ordonate pe baza unor legi (fizice, biologice, antropologice, filosofice, etnice) străine de cunoștințele noastre pragmatice care trebuie împărtășite cititorilor, așa cum sublinia foarte bine Bellemin-Noël: [...] povestirea SF are o caracteristică bine stabilită: statutul descrierii este aici întru totul original. În măsura în care acest gen își propune să creeze, cu ajutorul extrapolărilor "științifice
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
susține putința cunoașterii nemijlocite a esenței lui Dumnezeu printr-o intuiție mistică, printr-o iluminare. Într-un timp relativ scurt publică mai multe lucrări filosofice prin care pune bazele "științei spirituale" (8). Separîndu-se de societatea teosofică, întemeiază, în 1913, Societatea Antropologică, o societate a unor inițiați care concepeau ființa umană ca avînd esență divină, esență accesibilă numai celor aleși dintre inițiați. Abordînd în numeroasele sale conferințe și probleme ale educației, se face cunoscut, într-un cerc relativ restrîns, ca unul din
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
grilă generală de lectură a fenomenelor de o mare diversitate. Astfel, prezența principiului terțului inclus determină o înrudire bogată în multiple consecințe între abordarea lui Lupasco și gîndirea simbolică. Fapte atît de îndepărtate de fizica cuantică, precum cele etnografice sau antropologice, își află astfel o posibilitate de interpretare coerentă în filosofia lui Lupasco. Mărturia lui Gilbert Durand este semnificativă în acest sens: "...cercetarea noastră empirică ajungea la un plan de clasificare a imaginilor, guvernat tot de trei principii, iar... Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Lupasco. Mărturia lui Gilbert Durand este semnificativă în acest sens: "...cercetarea noastră empirică ajungea la un plan de clasificare a imaginilor, guvernat tot de trei principii, iar... Stéphane Lupasco, fără a trece prin medierea anchetei etnografice sau a anchetei antropologice, stabilea un sistem de logică cu... trei termeni, coincizînd aproximativ cu cele "trei logici" pe care Roger Bastide și cu mine le-am constatat în cercetarea noastră antropologică. Astfel, coerența (isotopismul) concretă a simbolurilor în sînul constelațiilor de imagini revela
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Stéphane Lupasco, fără a trece prin medierea anchetei etnografice sau a anchetei antropologice, stabilea un sistem de logică cu... trei termeni, coincizînd aproximativ cu cele "trei logici" pe care Roger Bastide și cu mine le-am constatat în cercetarea noastră antropologică. Astfel, coerența (isotopismul) concretă a simbolurilor în sînul constelațiilor de imagini revela și acest sistem dinamic de "forțe de coeziune" antagoniste, pentru care logicile nu constituie decît formalizarea"27. NAȘTEREA ȘI DINAMICA SISTEMELOR: SISTEMOGENEZA LUI LUPASCO Dinamismele antagoniste, în echilibrele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Prodan a făcut, la noi, o temă privilegiată din istoria satului, a muncii anonime pe care se sprijină totuși, în toate timpurile, orice creație superioară. La acest nivel, vechile obsesii ale istoriilor dinastice și militare cedează locul abordărilor de tip antropologic și social. Marginalii creatori de contradiscurs în istorie devin subiecte capabile să umple lacune. Satul nu mai e un loc unde nu se întâmplă nimic, ci un spațiu unde întâmplările se lasă citite doar în perspectiva duratei lungi. Istoria lui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
92) și plasând ancheta istoriografică într-o perspectivă ce trebuia să țină cont de orice categorie documentologică, așa cum istoricii admit astăzi fără rezerve. Dincolo de ceea ce se credea a fi tăcere densă, impenetrabilă, se descoperă pe diverse căi (limbă, folclor, "instituții" antropologice) o viață culturală ce rezumă, în fond, "umila acțiune necontenită și obscură a mulțimilor, care nu numai că țin pe umerii lor palate și temple, cu toate podoabele și puterile lor, dar condiționează, fără știrea artiștilor celor mai personali, și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a putut deruta pe mulți și în primul rând pe ambițioșii puterii. Dincolo de tăcerile lui, se aude mereu glasul vieții, adică al muncii, suferinței și bucuriei noastre. Cronica, II (9 februarie 1990), p. 1, 3 ORDINEA ISTORICĂ, ORDINEA MEDICALĂ Direcția antropologică e una dintre cele mai fertile astăzi în istoriografie, pe de o parte ca tentativă de a găsi rezolvări de ansamblu, paradigmatice, iar pe de alta ca interes subliniat pentru aspectele concrete ale existenței umane. Evident, extremele se ating. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se complinește acum cu studiul individual în cele mai diverse ipostaze și aspecte, preferința pentru concret, empiric, verificabil e caracteristica unei prestigioase școli de gândire istorică. În efortul ei spre un discurs global, istoriografia pune la lucru achizițiile oricărei discipline antropologice, de la care împrumută și metode specializate. Ea își extinde astfel interogația și evocă mai nuanțat devenirea omului în timp. Dialogul cu alte zone ale cunoașterii i-a stimulat, fără îndoială, voința de a ameliora instrumentele. E lesne de observat, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dispune astfel de numeroase date, însă și un dezavantaj, fiindcă autorii au fost puși în situația de a se rosti asupra unor personaje care nu și-au încheiat opera. Interesul e totuși legitim și e nutrit fără îndoială de sugestiile antropologice ale istoriografiei. Frederick Cartwright punea declinul puterii grecești pe seama unei epidemii grozave care a răvășit Attica. Epidemii repetate în Imperiul roman au ușurat considerabil, în etapa finală, sarcina invaziilor. Istoria e plină de asemenea fenomene, al căror studiu e departe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fenomene, al căror studiu e departe de a se încheia. F. Braudel a pretins chiar că evenimentul cel mai de seamă din toată istoria ar fi unificarea microbiană a lumii. Era desigur un fel de a citi istoria, o lectură antropologică a ei. O atare perspectivă stimulează și interesul pentru maladiile care au subminat pe deținătorii puterii într-un moment sau altul, mai ales ale celor situați la vârf. Ludovic XVI, Napoleon, Churchill, Nasser, Pompidou, Mao, între alții, au fost marcați
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe care istoria o poate da astăzi despre condiția umană. Nici un tabu, nici o rezervă, nici o restricție programată. Tot ce privește existența cronotopică a omului interesează și la recuperarea ei sistematică, anevoioasă, nedeplină, istoriografia participă cu instrumente proprii, alături de alte discipline antropologice. E un teren de reflecție inepuizabil care ar merita să ne rețină luarea-aminte. Text transmis radiofonic la 12 februarie 1990 O STRATEGIE CULTURALĂ Capitol mereu deschis, fiindcă deschisă rămâne dilema pe care o rezumă pilduitor, Maiorescu cere să fie abordat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
omenesc se poate înțelege rațional"2. Într-o atare viziune, acum familiară, geografia și istoria se îngemănau firesc, participând la efortul sintezei. Între timp, această sinteză a devenit și mai complexă, reclamând colaborarea mai multor științe, a celor din sfera antropologică îndeosebi. Sensul ei a rămas definit de Ranke la jumătatea secolului XIX: "Sarcina istoriei e aflarea acestei vieți, care nu se poate însemna printr-o idee, printr-un cuvânt; spiritul care apare în lume nu e de natură așa de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o reacție în raport cu acesta. Este o atitudine neraționalistă, ceea ce nu vrea să însemne iraționalism. Însă nearticulată destul, ea trimite la conduita romantică față de viziunea iluministă, ca și concluziile impuse de secolul nostru de biologie, psihologie și alte discipline de interes antropologic. Istoria își urmează cursul, iar urmele ei se recunosc încă pe întinderea de nisip vălurită de vânturi. Speranța omului nu se oprește însă la capătul acelei întinderi, ci caută ancore într-un "dincolo" pe care teologia istoriei (în sensul profesat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în virtutea unei concepții. "La théorie précède l'histoire", sesiza R. Aron, atent la relația dintre idee și act, relație a cărei intervertire e responsabilă în fond de criza lumii moderne (Anton Dumitriu). În nevoia continuă de autocunoaștere, alături de alte discipline antropologice și de artă, istoria joacă deci un rol important, ca una ce relevă dimensiunea diacronică a umanității. Un istoriograf poate da seama de aportul cunoașterii trecutului la emergența însăși a ideii de identitate. Dacă se face caz adeseori de estetoterapie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
reclamă o adecvare continuă la realitatea locului. Progrese în acest domeniu s-au făcut, mai ales în ultima vreme, pe seama comparatismului, a istoriei ideilor și mentalităților, ele fiind stimulate în același timp de cercetările sociologizate și de mai noua direcție antropologică. Împlinirea a două secole de la Revoluția Franceză a repus pe tapet marea problemă a influențelor respective, conducând la noi informații, analize, estimări. Am avut prilejul să amintim unele studii de impact, preeminența imagisticii în noile demersuri, vasta lor problematică, o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
implicit, asupra abordărilor și evaluărilor de tip participativ. Această repoziționare a avut un efect vizibil asupra metodelor și tehnicilor de evaluare utilizate în cadrul practicilor de dezvoltare comunitară. A existat atât o tentație monografică, cât și una pentru abordările de tip antropologic în evaluarea „adecvării tehnice”, „relevanței sociale” și a „compatibilității culturale” a unui model sau proiect de dezvoltare. În funcție de program sau finanțator, aceste tentații au fost abandonate și înlocuite cu metode și tehnici mai simple, mai rapide și mai puțin costisitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
datelor, planul de lucru era în continuare unul de tip monografic, cu cadre și manifestări. Nevoile percepute de către populație pentru dezvoltarea propriei comunități nu erau explicit cerute în planul de monografie sumară (Golopenția, 2002[1939], pp. 173-182)). Și tentația metodelor antropologice se confruntă cu o constrângere analogă: cât poate aștepta o organizație până a fi formulată o diagnoză despre contextul local? De regulă, organizațiile mari realizează astfel de evaluări aprofundate în faza de design a unui program, în timp ce organizațiile mici au
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
context românesc, vom face referire în cadrul prezentei analize cu precădere la instituții precum Fondul Român de Dezvoltare Socială, Unitatea de Management pentru implementarea Proiectului de Dezvoltare Rurală sau la Agenția SAPARD). Folosim, în acest context, termenul cultură în sens larg, antropologic, așa cum a fost el definit încă din 1871 de către Edward Burnett Tylor: „acel tot complex care include cunoașterea, credința, arta, morala, legea, obiceiul și alte capacități și deprinderi dobândite de om în calitate de membru al societății”. Pentru detalii privind modul de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ideologizată, comunistă, prezentând unele influențe ale celei dintâi asupra culturii românești postdecembriste. Având ca punct de plecare, în expunerea ideilor personale, studii de cultură de masă și cultură industrială de prestigiu, Adina Ciugureanu abordează tematica transferurilor culturale transatlantice din perspectivă antropologică și umanistă, argumentând că majoritatea tiparelor de cultură de masă contemporană își au originea în mituri europene de largă circulație care exprimă visul oamenilor de a trăi într-o lume mai bună sau încrederea în puterea de creație, nelimitată, a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o "instituție" care reprezintă "un mod de viață complet, material, intelectual și spiritual 10". Instituționalizată, cultura nu numai că își lărgește sensul de bază, primind noi conotații, dar devine legitimă și, în plus, dezvoltă valențe legislatoare. Din punct de vedere antropologic, perspectivă dezvoltată de antropologul N.J. Pounds în The Culture of the English People, publicată în 1994, perspectivă împărtășită, de altfel, și de Mircea Eliade în Istoria religiilor, cultura își are rădăcinile în credințele și obiceiurile tradiționale ale popoarelor primitive, anterioare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe cele vechi. În plus, chiar și obiceiurile și ritualurile zilnice, pe care le îndeplinim aproape mecanic, ar putea fi văzute ca simple reiterări ale celor tradiționale, mitice, sau ca forme corupte, democratizate și secularizate ale acestora. O interesantă analiză antropologică, referitoare la cultura populară, de această dată, este prezentată de sociologii australieni Jack Nachbar și Kevin Lause în lucrarea Popular Culture: An Introductory Text, publicată în Statele Unite în 1992. Cei doi teoreticieni își imaginează cultura sub forma unei case13. Simbolistica
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pentru cantitate în detrimentul calității), o nouă relație tehnologică și ecologică cu natura și o nouă relație intersubiectivă și politică, menită să conducă la o nouă atitudine economică (tehno-productivă)254. Prin procesul de "simplificare", potrivit lui Dussel, un număr de variabile culturale, antropologice, etice, politice și religioase au fost neglijate. Aceasta poate explica atenția concentrată asupra dezvoltării tehnologice și, în general, asupra valorilor pragmatice în America de Nord, în detrimentul valorilor culturale, filosofice și religioase (creștine, catolice) existente în America de Sud. După 500 ani de dominație europeană
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ar fi cel de asistent Într-un magazin • A lucra ca membru al personalului dintr-un cadru organizațional • A lucra ca persoană-cheie În luarea deciziilor Într-un cadru organizațional. Tehnica observației participative a fost utilizată cel mai frecvent În studiile antropologice aplicate pe diferite grupuri culturale sau sociale. Ea poate fi folosită și În contexte „cotidiene”, cum ar fi o organizație de mari dimensiuni (vezi casetele 20 și 15) sau mici grupuri informale. Această tehnică oferă anumite oportunități neobișnuite pentru colectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
probe sunt artefactele fizice sau culturale - un dispozitiv tehnologic, un instrument, o operă de artă sau orice altă dovadă fizică. Acestea pot fi colectate sau observate În cadrul unei vizite de teren și au fost folosite la scară largă În cercetările antropologice. Artefactele fizice au mai puțină relevanță În studiile de caz tipice. Atunci când sunt totuși relevante, ele pot constitui o componentă Însemnată pentru ansamblul cazului. De exemplu, un studiu pe tema utilizării calculatoarelor personale În sălile de curs a necesitat clarificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]