2,449 matches
-
referințe bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din tezele lui Ludwig Feuerbach, pe care de altfel le și critică, Marx ne atrage atenția asupra proprietății private a mijloacelor de producție, precum și asupra divizării societății În clase antagonice. Conceptul de „ființă generică” este aici esențial. Conceptul, de tip antropologic, va fi Însă treptat abandonat. În Ideologia germană și În Manifest, aluziile la „omul total” devin din ce În ce mai rare. Das Kapital (tomul I, 1867) descrie fetișizarea mărfii și procesul de reificare (Verdinglichung). Accentul este pus pe mecanismul prin care raporturile sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
orice figură sau de orice prezență care nu este mama, iar apariția sa este Însoțită de angoasa pe care o resimte copilul În fața „neliniștitoarei stranietăți” (Unheimlichkeit) a figurii familiare; ă alter ego, de data aceasta dintr-o perspectivă mai accentuat antropologică, este afirmarea În afara mea a unui pol de non-eu căruia Îi atribui aceleași gânduri și aceleași sentimente pe care le am și eu (vezi În acest sens celebra Controversă de la Valladolid); ă Însă celălalt poate fi un pericol: un rival
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate fi și străinul, oaspetele, ființa venită de departe pe care religiile monoteiste poruncesc să o primești; ă prin extensie, cel de departe devine aproapele meu. Alături de străin se găsesc săracul, văduva, orfanul. Din această perspectivă, atât religioasă, cât și antropologică, accentul cade pe vulnerabilitatea celuilalt și pe tot ceea ce solicită ea: primire, grijă, protecție, solidaritate. Această tipologie nu oferă Însă complexa problematică a recunoașterii: recunoașterea sensibilă a semenului sau lupta pe viață și pe moarte pentru această recunoaștere. Recunoașterea alterității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană, Kulturkreis; În engleză, culture area) definește un spațiu geografic și social (un teritoriu) În cadrul căruia se răspândesc și se face schimb de credințe, obiecte materiale, raporturi sociale, ritualuri, sisteme de valori, moduri de viață Împărtășite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
artele plastice, desenele decorative, instituțiile sociale și rituale, mijloacele de transport, mitologia, prelucrarea lemnului, a bronzului, a metalelor și a pietrei sau multiplele tipuri de textile. În Franța Noțiunea de arie culturală va rămâne totuși o construcție conceptuală a paradigmei antropologice americane, care Își va găsi epigoni În Italia, unde va fi și foarte criticată, sau În Olanda, prin Fischer, care o va adapta. În ceea ce privește Franța, În același spirit, Arnold Van Gennep a propus, În jurul anilor 1927-1934, conceptul de zonă folclorică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
populației. Această „curiozitate” a fost reactualizată de două dintre ultimele mari pandemii (SIDA și SAR), Într-un mod uneori dramatic, la nivel planetar, de la Los Angeles la Beijing. Umanismul liric al poetului romantic anunță austeritatea științifică (uneori deturnată) consubstanțială cercetărilor antropologice contemporane. Victor Segalen, medic și călător profesionist În Asia și În Pacific, percepe și exprimă, În Essai sur l’exotisme (Segalen, 1978, p. 43), „șocul” diferenței. Exotismul, notează el, nu este „acea stare caleidoscopică a turistului și a spectatorului mediocru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noțiunii de clasă pe care, spre deosebire de Kant, Herder a recuzat-o, ca un partizan Înverșunat al monogenismului speciei umane ce se afla ă, fiecare popor are „geniul” său, subînțeles fiind că unele dintre aceste genii sunt superioare celorlalte În ceea ce privește calitatea antropologică și vigoarea istorică. Multă vreme, chiar și științele sociale au recurs, Într-un mod care se dorea „constructiv”, la această noțiune ridicată la rangul de concept. Vom reține aici un singur exemplu: „Să ne amintim că, În științele sociale, o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
evoluționistă, de inspirație darwinistă, și se afla În relație directă cu mișcarea psihanalitică. Aceasta din urmă a cuprins personalități cum sunt Karl Abraham, Karen Horney, norvegiancă născută la Hamburg (1885), sau Erich Fromm, emigrat dincolo de Atlantic În 1934. O doctrină antropologică nord-americană Primă asociere coerentă Între antropologie și psihanaliză pentru studierea fenomenelor sociale, culturalismul a stabilit În fapt o distincție Între comportamentul social și comportamentul biologic și fiziologic. Vedem deja schița acestei teorii la Franz Boas, fondatorul antropologiei culturale, după care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
continuitatea celei a lui Bernot și Blancard, În scopul de a realiza „un tablou de ansamblu al vieții din Franța”. O școală controversată Astfel, mai multe anchete etnografice pe terenuri aparținând unor zone culturale foarte diferite au extins domeniul studiilor antropologice. Totuși, termenul de culturalism are uneori În zilele noastre o conotație peiorativă, dat fiind faptul că i-au fost adresate câteva critici foarte severe din punct de vedere metodologic. Unul dintre primele argumente avansate se referă la testele psihologice propuse
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
critici dure (inclusiv Înainte de 1960, din partea structuraliștilor, cu excepția lui Claude Lévi-Strauss) și cu toate că li s-a opus argumentul că personalitatea se formează În egală măsură reacționând Împotriva etosului de grup și integrându-l, temele dezvoltate au continuat să influențeze cercetările antropologice, psihologice și filosofice. Unele opere cu caracter psihanalitic, cum sunt cele ale lui Erich Fromm sau Karen Horney, s-au inspirat de asemenea din tezele acestui curent. M. V. & BARNOUW Victor (1963), Culture and Personality, Homewood (Ill.), Dorsey Press. BENEDICT Ruth
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a-și afirma specificitatea culturală. Este deci de Înțeles că un atare slogan a găsit un ecou favorabil În medii foarte diferite, cu atât mai mult cu cât rezona cu preocupările etnologilor. Dacă În secolul al XIX-lea cercetările antropologice fuseseră puternic marcate de viziunea evoluționistă, profund anti-egalitaristă, studiul societăților „primitive” Întreprins de școala Cultură și personalitate, urmând calea deschisă de opera novatoare a lui Franz Boas (1858-1942), l-a instituit pe Celălalt (adică pe cel care nu aparține civilizației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fie politic pasiv, nu se trezește cel mai adesea decât prin experiența nedreptății” (ibidem, pp. 93-94). Identitatea cetățenească se făurește prin răspunsul dat În situația percepută ca nedreaptă. Însă problema nedreptății poate fi analizată, fără Îndoială, și ca o realitate antropologică, ale cărei ecouri se regăsesc În trecutul cel mai Îndepărtat, așa cum o atestă lamentația din Ecclesiastul (IV, 1-3; Kahn, 1964, p. 159): „Și iarăși am luat aminte la toate silniciile care se săvârșesc sub soare. Și iată lacrimile celor apăsați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un făt care prezenta caractere de simian. Problemele etice nu par Însă să fi Împiedicat experimentele care au avut loc, Începând cu anii ’60 ai secolului XX, atât În China, cât și În URSS și În Statele Unite. Roluri și semnificații antropologice ale hibrizilor În Occident Aproape toate animalele domestice și plantele cultivate astăzi În lume provin din Încrucișări artificiale care datează din neolitic, obținute pornind de la specii dintre care majoritatea au dispărut. Ceea ce Înseamnă că mecanismele de hibridare și de reproducere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu care poate fi asociat. ν Numeroase sunt disciplinele care jalonează domeniul continuu ce pornește de la experiențele particulare, care stau la baza identităților personale, și ajunge până la afilierile colective, care catalizează construcția socială a acestor identități. Abordările filosofice, psihologice sau antropologice ă din care s-au inspirat numeroși istorici, lingviști, sociologi, juriști, precum și alți specialiști În științele umane ă ne ajută să Înțelegem mai bine această interacțiune Între mecanismele psihologice și factorii sociali, care este o parte constitutivă a procesului identitar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un rezervor inepuizabil, cu condiția să Înțelegem acest concept nu În sensul restrictiv al unui ansamblu de elemente care țin În principal de arte și de litere ă ceea ce unii numesc „cultura Înaltă” ă, ci Într-o accepțiune mai largă (antropologică), care să Înglobeze și ansamblul producțiilor rezultate din interacțiunea omului cu mediul său (unelte, habitat, instituții etc.) și cu semenii. Organizarea globală a unei culturi constituie astfel un ansamblu de scheme interpretative care Îi permit fiecăruia, În acest cadru specific
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fie conflictuală pentru subiect, ci, dimpotrivă, pozitivă. Pentru aceasta, trebuie să Începem prin valorizarea culturii și limbii celuilalt, astfel Încât să ne putem servi de ele ca de niște instrumente de dezvoltare lingvistică și vectori de recunoaștere identitară. Punctul de vedere antropologic Văzută ca o hermeneutică ce permite abordarea faptelor culturale prezente În textele literare sau chiar În orice tip de discurs, abordarea antropologică este o altă cheie esențială. Scopul său este acela de a urmări felul cum fiecare locutor se folosește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
servi de ele ca de niște instrumente de dezvoltare lingvistică și vectori de recunoaștere identitară. Punctul de vedere antropologic Văzută ca o hermeneutică ce permite abordarea faptelor culturale prezente În textele literare sau chiar În orice tip de discurs, abordarea antropologică este o altă cheie esențială. Scopul său este acela de a urmări felul cum fiecare locutor se folosește de fapte apaținând culturii sale pentru a acționa și pentru a se afirma. Suportul literar. Într-una dintre contribuțiile noastre, avansam ipoteza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ț. Cu alte cuvinte, astfel de opere permit construirea unei căi de acces Înspre coduri sociale și modele culturale, În măsura În care reprezintă expresii lingvistice particulare ale unor sisteme diferite” (Collès, 1994, p. 17). Fără a face confuzie Între literatură și cultura antropologică, constatam că și una, și cealaltă ne pot oferi o percepție specifică asupra lumii, a oamenilor și a riturilor lor, rod al modului particular de a vedea al autorului, oricare ar fi acesta, scriitor sau antropolog. Propuneam așadar ca, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ore de franceză ca limba a doua. Sugeram utilizarea de texte provenind din literaturile franceze din Franța și din Belgia, precum și din Maghreb sau produse de imigrație, ca puncte de Întâlnire și de confruntare Între universuri culturale profund diferite. Interpretarea antropologică pe care elevii erau invitați să o dea punea accentul pe perceperea diferită a timpului și a spațiului În aceste culturi. În plus, prevedeam prelungirea acestor activități prin exerciții de producție orală sau scrisă, menite să Întărească această deschidere prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prevedeam prelungirea acestor activități prin exerciții de producție orală sau scrisă, menite să Întărească această deschidere prin suscitarea schimburilor de puncte de vedere și prin „descentrarea” În raport cu filtrele din cultura maternă. Și În Québec, cercetătorii integrează În munca lor perspectivele antropologică și didactică. Astfel, Sylvie Loslier a selectat romane a căror intrigă este pusă În mișcare de relația cu celălalt și care permit Înregistrarea sentimentelor trăite de personaje ale căror culturi se amestecă, se Întâlnesc sau se ciocnesc (Loslier, 1994). În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale modalități de reglementare. Astfel, piața nu este singurul mod de schimb posibil. Din acest punct de vedere, homo situs Îl cuprinde și Îl depășește pe homo œconomicus și, În același timp, Îi dă viață. Localizată Într-un spațiu-timp codificat antropologic, raționalitatea nu mai poate fi considerată pură, uniformă, și nici măcar limitată la o unică viziune asupra lumii. Plurală, ea se construiește in situ, În mod dinamic și spontan. Prin forțele de inserție ale locului, ea exprimă caracterul compozit al universurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
născut ca efect al unei mode și care se pretează prea puțin la o utilizare practică. Existența societăților multiculturale și mai ales supraviețuirea lor cer, poate, ca acesta să fie depășit În favoarea unei concepții mai puțin ideologice asupra realității lor antropologice, mai conformă cu explicațiile riguroase ale științelor sociale. C. J. & BAUMANN Zygmunt (1995), Life in Fragments. Essays in Postmodern Morality, Oxford, Blackwell. JAVEAU Claude (2002), Eloge de l’élitisme, Bruxelles, Le Grand Miroir. KALTENBACH Marie-Hélène și TRIBALAT Michèle (2002), La République
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situației. Dacă trebuie să ținem seama de rasism Înainte de „rasă”, așadar Înainte de primele clasificări ale naturaliștilor, trebuie totodată să luăm În considerare și formele pe care le-a căpătat după „rasă”, după anularea legitimității științifice a acestei categorii a cunoașterii antropologice (Barkan, 1992). Am arătat, În lucrările mele din anii 1980-1990 (Taguieff, 1985, 1988, 1991 și 1995a), că rasismul se poate reconstitui și pe alte baze cognitive, În special cu referire la diferențele culturale, la identitățile etnice sau etno-naționale, În măsura În care diferențele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fără criterii se expune riscului unei infinite interpretări. În plus, limitează extrem de mult ambiția științelor despre om. Acestea, acordând atenție inepuizabilei diversități de obiceiuri și de practici, se vor mulțumi cu Înregistrarea variațiilor și nu vor căuta explicarea variabilității. Știința antropologică este așadar privată de orice validitate. În general, este pus sub semnul Întrebării Întreg proiectul științific, și În mod special privilegiul acestuia de a explica realul. O anumită sociologie a științelor (reprezentată, printre alții, de Bruno Latour sau de Steve
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]