8,321 matches
-
mare, măcar, ați Înțeles. Poate nu v-am și convins - ar fi foarte dificil, Îmi dau seama. Mai ales că Îmi aduc aminte de propria reacție de perplexitate când m-am aflat În situația dumneavoastră. Știu, de asemenea, că, În aparență, ceea ce v-am spus acum spulberă o mulțime de iluzii umaniste pe care le cultivăm de câteva milenii, dar asta e. Eram copleșit. De uimire, În primul rând, dar nu numai. Ceea ce auzeam suna straniu, incredibil, aiuritor. Cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
joc de mine și de naivitatea mea Într-ale fizicii și cosmologiei. Mai grav era Însă altceva. Simțeam că, fără să-mi dau seama, mă prăbușesc În necunoscut, alunec Într-o altă dimensiune a realității. Una teribilă și Înfricoșătoare. - În aparență spuneți? Dar ce poate fi mai umilitor decât să cobori de la statutul de minune a lumii și pildă a viețuitoarelor (parcă așa proclama un dramaturg omul cu majusculă, nu?) la aceea de cobai? - Nu vă contrazic, Însă cred că putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
păpuși destinat prostirii neavizaților - scandalos, nu-i așa? Tezaure fabuloase, documente secrete, conținând mesaje enigmatice sau adevăruri tăinuite, care pot schimba fața lumii, lucruri de natură să incendieze imaginația și să hrănească foamea de mister a oamenilor - simplu joc de aparențe și nimic mai mult? Dificil de admis, mai ales pentru un istoric, Îmi dau seama. Încearcă totuși să Înțelegi că era nevoie vitală de o asemenea mișcare de suprafață, pentru ca, dincolo de ea, nimeni să nu bănuiască, măcar, umbra inițiatoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că uitasem de ea. Psihic robust, de peizan carpato-danubiano-pontic, ce mai! Biroul doctorului Wagner era Închis. Prin preajma ușii patrula Însă, ca din Întâmplare, un individ cu alură tipică de bodyguard. Erau mulți ca el pe coridoarele Centrului, bântuiau otova - În aparență, cel puțin. Cine erau cei păziți și de ce pericole trebuiau să fie feriți, nu-mi era deloc clar. Tipul s-a apropiat de mine Îndatoritor și mi-a spus afișând un zâmbet profesional, de recepționer la marile hoteluri: - Mister Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oarecum pe centromani: coincidențele erau frapante și, cu un pic de imaginație, puteau trimite destul de ușor cu gândul la presupunerea că cineva din afară - În speță, eu - intuise adevăratele motive pentru care unele Întâmplări dobândeau subit un curs inexplicabil. În aparență, cel puțin. Orgoliul profesional Îmi era satisfăcut, dar numai pe jumătate. Sesizasem fenomenul, Însă rațiunile lui Îmi scăpau. De ce intervenea Centrul numai atunci când În fața umanității se deschidea un orizont benefic? Era ceva rău În faptul că putea fi bine? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
gigantic, performant și de temut (a devenit putere nucleară doar cu un an În urma americanilor), și i-a depășit clar În materie de tehnologie spațială. Timp de vreo zece ani, cosmosul a fost, la vârf, o chestiune exclusiv rusească. În aparență, o investiție bună, generatoare de siguranță, pe de o parte, și de prestigiu internațional, pe de altă parte. În realitate, o irosire de resurse și mijloace În două inutile găuri negre: probabilitatea ca Occidentul să atace Uniunea Sovietică tindea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de a vorbi al doctorului Wagner o chichiță de care să mă agăț, ceva aparte, specific În maniera lui de frazare, de exemplu, niște inflexiuni care Îi erau proprii, niște stereotipii de modulare a vocii... N-a fost ușor; În aparență, emisia vocală a Magistrului era aproape egală, monotonă, fără relief. M-am Încăpățânat să caut și bine am făcut. Am sesizat, de pildă, că Între exclamația „oh, nu” și restul enunțului exista o diferență clară de atitudine a vorbitorului, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să mă feresc de el, dar m-am oprit la timp. Există o măsură În toate, inclusiv În materie de gafe. - Rețin sugestia dumneavoastră, am spus destul de rece. - Eveline este o persoană inteligentă, atrăgătoare și plină de bune intenții, În aparență, cel puțin. Uneori, Însă... Zoran s-a oprit gânditor, ca și când ar fi vrut să-și cântărească foarte bine cuvintele, ca nu cumva să greșească sau să fie nedrept. - Știți, de pildă, că ideea de a vi se pune În seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
al activității dumneavoastră care v-a Împins În oarecari Încurcături și care nici nu reprezintă cea mai de seamă contribuție pe care v-o revendicați În domeniul istoriei. Din perspectiva Centrului Însă, ați impresionat prin capacitatea de a depista, dincolo de aparența hazardului, nota comună și mecanica specifică ale unor fenomene distanțate În timp și extrem de diferite ca morfologie propriu-zisă. - Înțeleg trimiterea, nu e cazul să vă pierdeți În amabilități. - Perfect. Mister Adam, aveți un simț al evenimentelor În mișcare deosebit. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
speță, că voi fi participant direct la luarea deciziilor privitoare la noua configurare a geometriei lumii. Cine ar fi avut resurse să reziste unei astfel de tentații? Un istoric, În nici un caz. Citiți-i cu atenție pe acești savanți, În aparență neutri și echilibrați, și o să observați că rareori studiile lor se rezumă la cercetarea faptelor și la analiza lor științifică. Felul În care le abordează și le evaluează divulgă frustrarea comentatorului nemulțumit că trebuie să accepte modest această ipostază. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ar fi cuvenit. Abține-te să mă Întrerupi, te rog, anticipez Întrebarea: ce Înseamnă „s-ar fi cuvenit?”. Foarte exact nu știu nici eu, iar ca să improvizez doar de dragul de a-ți răspunde Într-un fel, nu mă amuză. În pofida aparențelor, aici, În Centru, funcționează mult mai puține reguli decât ești tu Înclinat să crezi. Sigur, nu atât de stricte cât presupui - mă refer la regulile privind relațiile dintre oameni, gradul de libertate de care se bucură ei și așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
hârtiile care o Înnebuneau pe Eveline erau așternute doar șiruri de litere. Fără nici o logică și fără nici un Dumnezeu, din câte puteam să-mi dau eu seama la o repede ochire: multe dintre ele se repetau aleatoriu (cel puțin În aparență), ordinea succesiunii nu răspundea nici unei reguli - pe scurt, senzația cea mai pregnantă pe care o degajau grupurile acelea de litere era că, Într-un moment de plictiseală, cineva se jucase, lăsându-și degetele să se plimbe la nimereală pe claviatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Bătrânul nu repurtase În acea Împrejurare suprema sa performanță În materie de subtilitate enigmistică, de acord. Dar poate nici nu intenționase. Era limpede că acele cinci vorbe, „Cheia e Codul lui Alexandru”, reprezentau un mesaj și conțineau un indiciu. În aparență, foarte explicite ambele, dar deloc mură-n gură, cum erai tentat să crezi. Prima barieră pe care Noel Corbu o așezase În calea căutătorului o constituia Însăși redactarea propoziției În limba română. Am Îndepărtat rapid gândul că unchiul ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În fața unei afirmații, ci a unui ordin, a unei porunci strecurate printre cuvinte. Sau, de ce nu?, a unei indicații subtile oferite celui căruia Îi este destinat mesajul: a bon entendeur, salut! Cele patru vocabule nu conțin o informație, cum sugerează aparențele; ele impun o cale de urmat, comunică o procedură anume, ce trebuie Îndeplinită În chip obligatoriu. Care ar putea fi ea? Hai să mai citim o dată: RĂZBOIUL SCHIMBĂ ORDINEA LUMII! Care sunt aici cuvintele „tari” și care cele „slabe”? Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
capodoperă În materie de umor, fiindcă a schimbat tonul: - Domnule profesor, Îți cer foarte mult dacă te rog să ai măcar o fărâmă de Încredere În mine? Ți-am mai spus odată că ești de partea bună a baricadei. În ciuda aparențelor, nu mă aflu aici de capul meu, iar cei care m-au trimis nu seamănă cu Zoran - dimpotrivă. Sunt preocupați de eradicarea sărăciei și a subdezvoltării, de ameliorarea vieții oamenilor și de tot felul de chestii de-astea Înălțătoare, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Nu-i așa, Zoran? I-am spus pe nume, omițând provocator termenul obișnuit „domnul...”. Scontam pe o enervare care mi-ar fi fost de mare folos. Tipul era Însă mult mai strong decât credeam: nu și-a pierdut cumpătul - În aparență, cel puțin - și a contraatacat dezinvolt: - Știu, Într-adevăr, și una, și alta. Fujimori a fost Împușcat, cadavrul se află Într-una din Încăperile de la subsol. Dar mai știu ceva: asasinul se numește Adam Adam, iar arma crimei este pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
francezi fiind sceptici În privința șanselor de supraviețuire. Aproape miraculos, bolnavul Își revenise Încetul cu Încetul, dar prezenta grave tulburări de memorie care Îmbrăcau forme bizare, În fața cărora, deocamdată, medicina este neputincioasă. Ce se Întâmplă? La intervale de timp neregulate, În pofida aparențelor de normalitate comportamentală și a coerenței formale a actului vorbirii, În creierul afectat al pacientului se produce un scurtcircuit violent, care se soldează cu discontinuități de percepție a realității, compensate sau, mai bine spus, deviate În manifestări atipice de delir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Porții, Husain Ramza-pașa, mâncă doar puțină pâine cu sare. Toți știau că suferă cu stomacul, dar se fereau să observe că turcul nu se-atinge de mâncare, menajându-i susceptibilitatea, și-l întrebau din când în când, pentru a salva aparențele: „Cum a fost borșul?” „Excelent”, răspundea țeapăn păgânul. „Ei, ce ziceți de tocană?” „O minunăție”, mințea fără să clipească otomanul, simțind că urăște tot mai mult acest popor vag aliat care nu se gândea decât la mâncare. Rotofeiul vel-comis Agache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bărbatul, asta să faci! Că atunci când vă amestecați voi în treaba lui, știți ce se-ntâmplă? Cunoști povestea cu găina care n-a mai vrut să ouă c-a băgat până la urmă și ea de seamă că roșcatul cocoș, în aparență - repet, în aparență! - nu prea face nimic? N-o cunosc, părinte - spuse cu sfială fetișcana. — S-o înveți! - se enervă tot mai tare bunul Metodiu. S-o înveți și să le-o citești și celorlalte! Că nu citiți nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
faci! Că atunci când vă amestecați voi în treaba lui, știți ce se-ntâmplă? Cunoști povestea cu găina care n-a mai vrut să ouă c-a băgat până la urmă și ea de seamă că roșcatul cocoș, în aparență - repet, în aparență! - nu prea face nimic? N-o cunosc, părinte - spuse cu sfială fetișcana. — S-o înveți! - se enervă tot mai tare bunul Metodiu. S-o înveți și să le-o citești și celorlalte! Că nu citiți nimic și umblați brambura toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aceste lucruri este vorba - reluă Metodiu - ci despre altceva. Noi știm - și cred că veți fi în asentimentul nostru că Roma privește cu ochi buni orice împotrivire, fie ea cât de mică, orice șicană adusă turcilor. în ultima vreme, chiar dacă aparențele ar spune invers, aceste șicane, la noi, s-au înmulțit. Dorim să le dăm un caracter permanent și, dacă se poate, să le transformăm într-o rezistență puternică, serioasă, îndelungată, inedită în felul ei pentru că turcii nu trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai mult decât suficient. — Trei...? repetă surprins sud-africanul. Și unde este al treilea? — Parașuta nu s-a deschis. S-a spart în aer. Se putea crede că nesperata mărturisire avu strania virtute să tulbure pentru prima dată un om în aparență imperturbabil, care după câteva clipe de șovăială scoase un lung fluierat și apoi îi aruncă o privire înghețată armeanului: — Tu ai știut? întrebă și, în fața gestului mut de încuviințare, insistă: Ai știut din primul moment și n-ai spus nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
primului. Dar unul minte prea mult și nu știu prea bine care! De aceea niciodată cele două absențe nu vor crea o singură prezență compensatoare. Interesant că În această lună se Împlinesc unsprezece ani de cînd ne „cunoaștem“, după toate aparențele, stimată Doamnă. țiar bate cîmpii Înțelepciunea lui vocația lui morală dacă ar ști cît mă Îndepărtează cu aceste scrisori pe care și le ascunde tocmai acolo unde știe că le voi găsi e dezgustător cu orgoliul lui lecțiile lui nesuferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cizelează de fiecare dată. Se manifestă prin noi și noi crize, ca nebunia. Tot mai spectaculoase și mai periculoase. Ai noroc dacă te naști între două crize și ghinion dacă rămâi în viață după câteva dintre ele, dar numai în aparență. Pentru că, de la prima bătaie de inimioară, porți și tu acest virus în sânge. Trebuie să te obișnuiești cu el. Numai ca să știi. — Vezi astea șapte culori de pe încheietura mea? Sângele iubirii mele nu a fost roșu, ci în culorile curcubeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
pahare de plastic pline cu vin ieftin și clocit, în mâini nesigure. Să-mi fac loc printre ei fără a-mi umple hainele de scrum sau vin era versiunea secolului XX a trecerii pe sub furcile caudine. Era încă devreme după aparențe. Nimeni nu părea prea distrus, părul și machiajul erau încă la locul lor. Petrecerile astea de pe Castle Road aveau în ele un amestec ciudat de oameni, ca și casa în sine; tinerii avocați prieteni cu Ajay, grupul artiștilor care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]