4,707 matches
-
semăna cu un lup, dar care era mai supus decât oricare alt câine. — Tarosh? Valerius reuși să se ridice în picioare. Nu mai era așa de înspăimântat și își recăpătase puterile și glasul. Știa diferitele limbi ale celților, din Gallia apuseană până în Pannonia răsăriteană, așa cum le știa și pe cele ale germanilor și ale populațiilor întâlnite în lungile lui călătorii ca medic și vânzător de plante de leac. Își șterse din minte scena luptei la care asistase mai înainte. „Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de geografie și o modalitate de a-i face pe elevi să iubească natura și să o respecte. În acest scop au avut loc excursii în Defileul Dunării (2008, 2009), în Maramureș (2005, 2006, 2007, 2009, 2010, 2011), în Munții Apuseni (2007, 2008) vizitându-se numeroase obiective turistice naturale și antropice. ,, Avem nevoie de echilibru și de frumusețe și mama natură ne așteptă, încă, generoasă. Dar să pătrundem în ea, astăzi și mâine, așa cum intrau anticii în temple, fără să tulbure
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
între Apus și Răsărit. Intervenția hotărâtoare a lui Otto I a determinat excomunicarea reciprocă a Papei și Patriarhului la Catedrala Sf. Sofia. Europa era acum divizată și la nivel religios. S-a pornit un adevărat război ideologic între cultul catolic apusean cu centrul la Roma și cultul ortodox al cărui leagăn era Bizanțul, război ale cărui consecințe sunt aparent ireparabile. Ultima mare dezbinare a Bisericii Catolice a fost rezultatul Reformei începută Martin Luther în 1517 care dorea revenirea Bisericii la principiile
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
bazează afirmațiile: „Absurditățile și superstiția, care alcătuiesc o parte atât de mare din principiile fundamentale ale religiei grecești... au mare putere atât în Moldova cât și în Muntenia.” Neagu Djudvara explică această atitudine a străinilor: „ În veșnicul pomelnic al călătorilor apuseni despre ignoranța și superstiția ortodocșilor trebuie să vedem neînțelegerea tradițională a occidentalilor față de formele specifice ale religiei orientale axate pe manifestările exterioare ale cucerniciei care condiționează stările sufletești: închinarea la Sfintele Icoane, mătăniile, mulțimea de lumânări, repetarea obsesivă a rugăciunilor
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
s-au găsit asemănări în ce privește observația tendențioasă a moravurilor timpului (ambii au trăit în epoci de prefaceri sociale). Referinduse la înrudirile dintre cei doi dramaturgi, Ștefan Cazimir notează că „tematic, filiația se poate sprijini pe două repere esențiale: asimilarea culturii apusene și moravurile politice”.<footnote Ibidem, p. 70. footnote> Ibrăileanu identifică în Coana Chirița din Chirița în Iași, Chirița în provincie, și Gahița Rozmarinovici din Iorgu de la Sadagura - Zițele epocii respective. Gahița Rozmarinovici, persoană „voiajată” și bănuită a fi citit piese
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
lui și l-a luat. Nu știam noi atunci de ce trebuise tată-său să nu-l ia de acolo mai devreme. Azi putem bănui. A fost și el militar și s-a liberat de curând. Trăiește pe undeva prin Munții Apuseni și a devenit moț get-beget. Dacă nu vă mai amintiți mutra lui, poate vă aduceți aminte că v-am rugat odată să mă duceți la Stamatescu și să mă ajute să-mi caut părinții. Și dumneavoastră ați zis, eram În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
creștin! Un hohot de râs a răsunat în clasă, de se cutremurau băncile. ― Cum, domnule Simulescu? Cum poți să debitezi asemenea inepții, cu atâta senină naivitate? Papa nu era creștin?!... Îți dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa, capul creștinătății apusene, domnule? Dar oricât de indulgent aș fi, răspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Și unu este prea mult. Altă dată să judeci mai bine, înainte de a răspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Și-a întors spre
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
alte tropote de cai. Dinspre Apus sosi un alt grup de călăreți purtând semnul scutului și spadei. - Căpitane Gâlcă! exclamă voievodul. De unde vii? - De peste munți, măria ta! Doamna Maria se află În siguranță În cetatea Clujului! Iar românii din munții Apuseni se ridică la luptă la chemarea lui Vlad! În două sau trei săptămâni vor trece Carpații, În ajutorul Moldovei! - Căpitanul Oană? Întrebă arcașul Simion. - N-am putut ajunge la el... mărturisi, cu tristețe, Gâlcă. Am bătut ținuturile Murgenilor și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Takeda NISHINA NOBUMORI, fratele lui Takeda Katsuyori SAITO TOSHIMITSU, vasal superior al clanului Akechi YUSHO, pictor MIKI, castelul lui Bessho Nagaharu NIRASAKI, noua capitală a provinciei Kai TAKATO, castelul lui Nishina Nobumori DATORIA UNUI VASAL Campania lui Hideyoshi în provinciile apusene, campania lui Mitsuhide din Tamba și îndelungatul asediu al Castelul Itami erau, de fapt, operele lui Nobunaga. Campania din apus și asediul de la Itami erau încă blocate, și numai în Tamba aveau loc unele acțiuni minore. Zi de zi, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
copaci și iarbă. Toate lucrurile despre care Hideyoshi crezuse că aveau să ducă la căderea castelului nu făceau decât să întărească moralul și unitatea apărătorilor. În Luna a Cincea, începu anotimpul ploios. Se aflau într-o regiune montană a provinciilor apusene, așa că, pe lângă nenorocirea ploii continue, drumurile se transformau în cascade, iar șanțurile de apărare goale dădeau pe dinafară de apă noroioasă. Acum, când oamenii alunecau prin noroi în timp ce urcau și coborau muntele, asediul - care păruse cel puțin să aibă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ați pus toate capacitățile în slujba sarcinilor samuraiului. Niciodată nu ați avut dorința pătimașă de a urca mai sus. Lucrul de care mă tem acum cel mai mult este că - fidel acestei mentalități - vă veți achita de datoriile din provinciile apusene, sau că veți îndeplini complet însărcinarea primită de la Seniorul Nobunaga, sau iarăși, că nu veți face decât să cuceriți Castelul Miki, și că, pe lângă marea atenție pe care o acordați acestor lucruri, nu vă veți gândi la evenimentele curente sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dintre ei lăudându-se că numai el va putea aduce aurora peste lumea haotică, salvând poporul de nenorociri. Însă Kenshin, care era un om atât de excelent, s-a dus la moarte; Shingen din Kai asemenea; marele Motonari din provinciile apusene a părăsit această lume, după ce și-a sfătuit urmașii să-și apere moștenirea, cunoscându-și propriile capacități; și, dincolo de toate acestea, atât clanul Asai, cât și Asakura și-au căutat, singure, nimicirea. Cine va pune capăt acestei probleme? Cine are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o mare izbândă și până și Hanbei s-ar bucura. O conduse până la brad, unde fusese pus un koto, pe o rogojină de papură. După ce rezistaseră timp de trei ani asediului, cu tot curajul și integritatea lor, războinicii din provinciile apusene, care îi consideraseră pe ceilalți oameni frivoli și vanitoși, deveniseră doar niște umbre ale celor care fuseseră înainte. — Nu-mi pasă dacă mor în luptă azi sau mâine, numai să mor de foame nu vreau, spuse unul dintre apărători. Ajunseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
însoțit de o sclipitoare suită de vasali. I se rezervaseră cele mai de soi reședințe din oraș, iar lui Akechi Mitsuhide i se încredință responsabilitatea primirii. În plus, Nobunaga îi ordonase fiului său, Nobutada, care urma să plece în provinciile apusene, să ajute la pregătirea unui extravagant banchet de trei zile. Unii se întrebau, cu voce tare, de ce îi oferea Nobunaga o primire atât de opulentă lui Ieyasu, care era cu opt ani mai tânăr decât el și senior al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spre țările bogate din Mările Sudului. Dacă era vorba ca Nobunaga să izbândească în a le cuceri, trebuia să încredințeze nordul Japoniei unui aliat de încredere. De o bună bucată de vreme, Nobunaga plănuise să se ducă personal în provinciile apusene pentru a-și impune propria domnie, la fel cum făcuse în Kai. Chiar și acum, era în toiul pregătirilor febrile de plecare pe front. Cu toate acestea, lăsase deoparte aceste treburi importante pentru a-l primi pe Ieyasu. În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
imediat în casă, se așeză și ascultă respectuos dorințele seniorului său. Ordinul de a fi eliberat din funcția ta de azi și de a pleca rămâne valabil, dar mai sunt și alte instrucțiuni cu privire la plecarea ta ca avangardă în provinciile apusene. Forțele clanului Akechi urmează să mărșăluiască din Tajima, în Inaba. Poți intra, după voie, în provinciile lui Mori Terumoto. Nu fi delăsător și nu lăsa să treacă timpul. Trebuie să te întorci imediat la Tamba, să-ți pregătești trupele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mitsuhide și Mitsuharu rămaseră singuri. Mitsuhide părea dornic să-și deschidă sufletul în fața vărului său, dar, în cele din urmă, Mitsuharu nu-i dădu ocazia. În schimb, îi vorbi despre loialitatea față de Nobunaga, îndemnându-l să se grăbească spre provinciile apusene pentru a nu-și supăra seniorul. Caracterul cinstit pe care-l vădea vărul său se distingea printr-o anumită putere și afecțiune pe care Mitsuhide se baza de patruzeci de ani încoace, iar acum avea încredere în el ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nobunaga vorbea cu un mesager de la al treilea fiu al său, Nobutaka, și de la Niwa Nagahide: Îi va fi de folos bătrânului meu ajutor, Nagahide. Informați-l că totul e asigurat. Peste câteva zile mă voi duce personal în provinciile apusene, așa că ne vom întâlni acolo curând. Armata lui Nobutaka și a lui Niwa urma să pornească spre Awa a doua zi dimineață. Mesagerul venise să raporteze acest lucru, precum și informația că Tokugawa Ieyasu călătorise de la Osaka la Sakai. Nobunaga întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ar fi citit un semn de rău augur în halourile cețoase sau în nuanțele luminii ce licărea din fitilele lămpilor. Cineva bătu la poarta din față a templului. După un timp, un slujitor anunță că sosise o depeșă din provinciile apusene. Profitând de ocazie, Nobutada se ridică, iar Soshitsu ceru și el permisiunea de a pleca. Atunci se sculă și Nobunaga, pentru a-i conduce până la coridorul cu punte. — Somn ușor, îi ură Nobutada, întorcându-se, încă o dată, pe culoar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din fața lui, aflat în Castelul Takamatsu. Și cum avea să trateze cu armata de treizeci de mii de oameni a clanului Mori? Cum își putea muta poziția la Kyoto, cât mai rapid posibil, de pe un câmp de luptă din provinciile apusene? Cum să-l zdrobească pe Mitsuhide? Problemele se întindeau în fața lui ca un lanț de munți. Părea să fi ajuns la o concluzie. Avea o șansă dintr-o mie, iar decizia de a-și miza viața pe acea unică posibilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
asta, insistă Kikkawa. În ultimă instanță, Kobayakawa aminti instrucțiunile lăsate cu limbă de moarte de fostul lor stăpân: — Clanul trebuie să-și apere frontierele. Oricât de puternici sau de bogați am deveni, nu trebuie să ne extindem niciodată în afara provinciilor apusene. Era momentul ca seniorul Mori să ia o hotărâre. — Sunt de acord cu unchiul meu Kobayakawa. Nu vom rupe tratatul, făcându-ni-l pe Hideyoshi dușman pentru a doua oară. La vremea când consfătuirea secretă se sfârși, era seara zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
are calitățile necesare, se ajunge sigur la haos. Și nu s-ar mărgini numai la căderea clanului Mori. — Nu e nevoie să spui mai mult, înțeleg, răspunse Kikkawa, întorcând capul. Și, privind cu tristețe spre cerul nocturn de deasupra provinciilor apusene, se strădui să-și stăpânească lacrimile care i se rostogoleau pe obraji. RECVIEMUL SÂNGELUI Motivul de la baza tratatului de pace fusese necesitatea retragerii imediate a trupelor clanului Oda, iar aliații lui Hideyoshi, cei din clanul Ukita, începură să se retragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Când ajunsese la ei vestea asasinării lui Nobunaga, avangarda armatei clanului Akechi se afla deja în apropierea Castelului Nagahama și abia mai aveau timp să se gândească ce să facă. Nene îi trimisese o scrisoare soțului ei, în îndepărtatele provincii apusene, în ultimul moment. Luâdu-și soacra, abandonaseră castelul și fugiseră, lăsând totul pe loc. Nu putuse decât să încarce un cal de samar cu un schimb de haine pentru soacra ei și darurile pe care soțul său le primise de la Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
considerase niciodată pe Hideyoshi atât de neînsemnat pe cât părea. Dimpotrivă, îl cunoștea foarte bine pe Hideyoshi și niciodată nu-i luase în râs capacitățile. Totuși, pentru Katsuie rămăsese un mister modul cum Hideyoshi putuse pleca atât de repede din provinciile apusene. În ziua următoare, tabăra lui Katsuie fu fortificată. Fură instalate baricade pe drumuri, iar călătorii din capitală erau opriți de santinele și interogați în amănunt. Orice informație era transmisă imediat, de la diverșii ofițeri, spre cartierul general din tabăra principală. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
își spunea el. În ultimă instanță, rămase cu speranța de a-și realiza intențiile secrete cu altă ocazie și acceptă condițiile așa cum erau. Față de fluctuațiile lui Katsuie, atitudinea lui Hideyoshi era complet lipsită de griji. De pe vremea campaniei din provinciile apusene și până la victoria din Yamazaki, Hideyoshi deținuse conducerea atât în politica militară, cât și în cea administrativă, iar oamenii credeau, în mod firesc, că avea să pretindă mai mult decât ceilalți. În pofida acestor idei, însă, nu primise mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]