2,860 matches
-
turism garanția planetei, Izvoru Mureșului din mare de verde, de sus înghite șoseaua lamblia, tunel de interfluviu pe Olt, Țara Ciucului cutele văii structurale, culmea și stîncăria spinări de partea Hășmașului, prim-plan terasări agricole, cartof sacul tîrît la semănat, ară calul semigreu, coada înnodată, cuprinderea sat cu două-trei cocioabe pe margine, curți împreunate, puradeii pe bătătură la Izvoru Oltului, dacă nu vine mulțimea o turmă și un păstor colții să-i împungă pielea, mai are o fată mai mare ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
16,05, în acceleratul Brașov Siculeni Iași, în stația Miercurea-Ciuc, polițist, eu luna viitoare, pe 20, vin acolo, lasă că dau telefon, bine! bicicletele trei băieți să se răcorească la robinete, 6-7 biserici la țară și în suburbie, catolice toate, ară cu doi boi la cartofi, copilașul salută, Siculeni pe cîmp la cartofi, tractoare, vremea nu ne-a mărginit cît ne-am umplut de spațiu și de noi înșine, mișcarea are unde urma, Mihăileni și mai sus, dezastrele exclusiv previzibile cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lunca Prutului, semn de pîclă în semn releul Cornești tăind Prutul din luncă, student la economie, da, la Iași! leii moldovenești cu 5:1, care din ei pe 5? Ungheni-Prut sub spinări de blocuri din jumătatea cealaltă, fîșia a fost arată, sîrma ghimpată, soare din nori. Ora 8,28, în personalul Ungheni Bălți, în stația Ungheni, ploaia, cînd a să pornească n-ai să șii bucuros! la douăspridzăci o întrat la operațîie Gheorghe, ține și dumneata oi și-ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
depoul, întoarce ultimul fund de tramvai "Tatra", ronțăi la semințe, ciudat program de supraviețuire Vonnegut Galapagos, fețele încep să vorbească, prima piedică motivația, ce, vrei să ți le-arăt? să le dai pe față, iese exact șie n-am eu! ari șaptari la greu! ari ăsta toți șaptarii wăi! e! limbajul constă în elementele lui suprasegmentale, exact în stație feminitatea dacă e o constantă, asară o sunat Buga pe la vro 9 sara, ei, Gabriel, uiti, popî! ce țî-i drag țîi-n viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de tramvai "Tatra", ronțăi la semințe, ciudat program de supraviețuire Vonnegut Galapagos, fețele încep să vorbească, prima piedică motivația, ce, vrei să ți le-arăt? să le dai pe față, iese exact șie n-am eu! ari șaptari la greu! ari ăsta toți șaptarii wăi! e! limbajul constă în elementele lui suprasegmentale, exact în stație feminitatea dacă e o constantă, asară o sunat Buga pe la vro 9 sara, ei, Gabriel, uiti, popî! ce țî-i drag țîi-n viață! da' n-o zîs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1 km, viscolul secundar viteza, Ozun oile prin peticul de porumb netăiat, cu tot cu măgar, cîinele berc la linie, petic sub schelele de înaltă tensiune baza vegetală, nivel de arbuști, doar în parantezele pseudonaturii industriale învinge natura și o continuă continuîndu-se, ară cu tractorul pe zăpada petic negru, "Sweet" fabrica de dulciuri Sfîntu Gheorghe, steagul invenția culorii, momentul vînzătoarea de nimicuri îmi explică, știu că ești mută! le iau pe loc înapoi, Oltul pîrîu, curg sloiuri, imersiunea albul lăptos ce l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acesta: „...de mâine 2 septembrie se va închide vitele și toate plugurile și nu vor eși decât la desmiriștit”. Bine-nțeles că a fixat și o normă ce musai trebuia respectată: „...se va urmări pe câmp ca toate plugurile să are cel puțin 40 arii pe zi. Suprafața ce trebuie desmiriștită este de 340 ha. Până la 31 august sa desmiriștit 46 ha. atelaje 140. Deci se va desmiriști 56 ha. pe zi”. Așa se făceau planurile pe atunci dar nu știm
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de amatori. Domnul McDowell era fascinat de mirajul scenei, un actor manqué. Am devenit favoritul lui întru mania teatrului. (El a fost cel care ne-a dus pe mine și pe alți câțiva băieți pentru o săptămână la mare, în }ara Galilor. Consider că această săptămână a fost una dintre cele mai fericite pe care le-am trăit vreodată. Cuvântul „fericite“ nu exprimă decât parțial ceea ce am simțit. În toate acele zile am fost de-a dreptul nebun de bucurie.) Maică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
veci. Știa să înoate? În copilărie nu învățase, deoarece, pe atunci, marea era pentru noi amândoi un vis îndepărtat. Niciodată nu ne dăduse prin minte să ne aventurăm împreună în apele canalului negru, deși pe la paisprezece ani, când plecasem în }ara Galilor cu domnul McDowell, eu devenisem un înotător șovăielnic. Pe parcursul primei discuții purtate la Nibletts, Hartley îmi spusese că Ben nu poate înota, dar despre ea nu rostise nici un cuvânt. Să se fi avântat acum din brațele mele și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Godwin. „Dragă Charles, Fii atent, sunt eu! {i ascultă-mă bine. N-ai nevoie să te ții cu babe, de ce-ai face-o? Poate că-ți spui că n-ai mai putea avea o tânără? Dar tu nu-ți arați deloc vârsta, să știi. Nu-i nevoie să trăiești cu babornițe ca Lizzie Scherer și Rosina Vamburgh, de ce să te ții cu ele când mă poți avea pe MINE? Rosina îmi place, cel puțin e deșteaptă, și lucrurile s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
te udai la bocanci... și seara trebuia să te usuci... Erau lanurile ca la colectiv, de un kilometru, toți căram ciocane la margine și de aici aveau oi, și mâncau oile cât mâncau, d’acolea dădea foc, ca să poata să are... Și toată ziua, o mie sau două mii de oameni căra’ cu brațul, duceai în capătul ăsta, duceai în capatul ăla... A fost un chin... Nu te lăsa chiar dacă ningea, chiar dacă era urât afară, că trebuia să-ți dea de muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-ar furniza imaginea reală și actuală a nivelului nostru de civilizație și de cultură. Adesea gloria strămoșilor nu ne este suficientă, este eclipsată de tarele prezentului. Îmi amintesc de fabula „Pisica sălbatică și tigrul” de Grigore Alexandrescu: „Mândria ce arați cu noi e de prisos: Știi din ce neam mă trag și că strămoșii mei Sunt fii de dumnezei? Nemuritorii toți, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoții egipteni în templuri îi slăvesc
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
luptă navală ruso-germană din timpul celui de al Doilea Război Mondial pentru ocuparea acestui port maritim ce asigura supremația în zona Mării Negre ... și altul de natură culturală ... Bahcisarai ... localitate de desfășurare a acțiunii celebrei opere muzicale a vestitului compozitor armean Aram Haciaturian, "Fântâna din Bahcisarai". Cu un avion de cursă obișnuită ... am traversat Marea Neagră de la Ialta la Batumi ... pe țărmul estic al acestei mări ... unde mi-am permis un răgaz de două zile spre a vizita celelalte două porturi din vecinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Cred că ai În vedere heterotrofele solului, acelea de care pomeneam mai an. Exact. Acelea caută acea muniție și o distrug, culmea, trăind din asta. Dar au nevoie de oxigen. Pe care-l obțin dacă solul e afânat, mai ales arat de cu toamnă. Au nevoie și de pace, adică solul să fie - cum se spune - ogor negru. Ceea ce nu prea se Întâmplă căci, de prin secolul al XVII-lea, am introdus grâul de toamnă, mai productiv, dar mai Îndelung ocupant
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
productiv, dar mai Îndelung ocupant și secătuitor al țarinii. E vorba de interpretarea dată de tine datinilor de Anul Nou. Și ai dreptate plasându-l dintotdeauna iarna, la solstițiu, nu cum cred alții. Adică toamna - Întruchipată de seara Ajunului - se ară, iarna - odihna de noapte a gospodarului care nu știa nici de Revelion, nici de artificii și alte alea - solul se reface pentru ca primăvara - dimineața Sorcovei - să fie semănat. Dar, pe vremea În care au fost instituite aceste obiceiuri, nicăieri nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
obiceiuri, nicăieri nu existau culturi de toamnă. Cam așa ceva. Și mă gândesc la ce fac nepoții prietenilor tăi egipteni acum, după ce, prin barajul de la Assuan, au mântuit cu revărsările Nilului. Desigur, au Învățat și a Îngrășa ogorul și a-l ara, pentru a da oxigen „geniștilor“. Dar, ei, „geniștii“, au nevoie de echipament de protecție. Aici e aici, căci pe la noi e frig, și numai grija deminatului n’o mai au aceia. A rămas și vorbă În popor: gerul uscat, obsesia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
condițiile specifice de mediu. Atenție la acest ultim amănunt. Adică, dacă de afară vin potcoave cu mult mai ieftine, dar croite pe măsura altor copite, Îmi pot scuti caii să le poarte, sau nu. Dar finalitatea e că acel cal, arând pământul, Îmi oferă o recoltă Întreagă, respectiv dijmuită de suferința lui. Și atunci, prin taxe, descurajatoare, „bat șeaua să’nțeleagă iapa“ că potcoavele interne se potrivesc la caii mei. Dar mai rău e atunci când accept nu doar potcoava străină, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mihai „a fost supus unei probe de practică agricolă împreună cu toți colegii săi de clasă. A asistat Suveranul. Pe câmp se aflau 6 pluguri trase de boi. Voievodul Mihai la coarnele plugului a tras prima brazdă simbolică. Prințul moștenitor a arat un întreg pogon pe care s-a și aruncat sămânța de rod”. În legătură cu această manifestare agricolă a lui Mihai, regele a declarat: „Suntem un popor de plugari și munca pământului să ne fie cea mai de seamă mândrie”. 8 mai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cunoaște bogăția și istoria - și prin casele plugarilor noștri - pentru a le cunoaște sufletul și nevoile”. Autorul l-a văzut pe Mihai „ținând în mână o sapă și plantând un pom la Băneasa-Ilfov”, l-a văzut „ținând de coarnele plugului, arând, grăpând și semănând o zi întreagă, un pogon întreg”, l-a văzut vizitând fermele din jurul Bucureștiului, cunoscând viața țăranilor și înfrățindu-se cu brazda pământului românesc.<...> În această frumoasă zi de toamnă târzie, a Sfântului Arhanghel Mihail, un popor întreg
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
condus de nimeni, fermierul citindu-și liniștit jurnalul. O viziune a viitorului nu prea Îndepărtat. La noi, În Bărăgan, fermierul Mihail Eremia, de la gara Ciulnița, Îmi povestea În 1935 cum mergând În control pe câmp s-a speriat văzând tractorul arând singur. Pe o tarla lungă, cu pământ bun, ușor, pe o zi călduroasă și cu praf, tractoristul se Învoise cu ajutorul său să pună tractorul În brazdă să-l lase să meargă singur, ei așteptând câte unul, la un cap al
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o șosea modestă spre est. Fermele se Întețesc. Unele din ele au adevărate firme mari, frumoase, cu numele fermei și al proprietarului. Altele, pe acoperiș, și-au scris numele cu litere mari. Ne oprim și discutăm cu un fermier ce ară cu un polidisc, tras de cai. Seamănă furaje. Fermele pentru lapte devin mai dese. După aspectul fermelor ne putem da seama că ne Îndreptăm spre centre mai populate. Statul Dakota de nord are o suprafață de 18,3 milioane hectare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dintre rânduri. E ușor, Înalt, cu osia ușor curbată pentru a se putea prăși când porumbul e ajuns la o Înălțime medie. E ieftin, astfel că se poate procura de către fermieri prin vânzarea a două perechi de cai. Se poate ara, semăna, prăși și transporta. În timp ce În Europa și În special În URSS se construiesc mașini grele și scumpe, aici mecanizarea a putut lua avânt grație mașinilor mai mici și mai ieftine. Prin Minnesota. Minneapolis și St. Paul Părăsim Fargo În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
surâzând, ne cere respectivul dolar. Suntem din nou În Illinois, În partea centrală și sudică. Se zorește cu prașila porumbului. Ovăzul e frumos dezvoltat. Câțiva fermieri au dat drumul tineretului bovin În lanurile de ovăz. După ce va fi pășunat, vor ara și semăna porumb furajer. În fiecare fermă vacile sunt scoase la pășune, fără nicio pază, grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat În iunie În ogor negru, după rapiță sau după cereale de primăvară. Țăranul pierdea acum ocazia de a-și valorifica mai intens munca cu vitele și munca brațelor familiei. Înainte de apleca În America, am luat În dijmă o suprafață la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]