23,942 matches
-
torsionări); însușirea capacității e autoasigurare în urma diferitelor căderi; cunoașterea pozițiilor de bază la sol; însușirea principalelor forme de mobilizare III. din punct de vedere teoretic: însușirea noțiunilor de bază privind igiena individuală și a echipamentului; însușirea unor noțiuni elementare de arbitraj; însușirea unor cunoștințe elementare despre respirație și importanța ei. IV. din punct de vedere psihologic: cultivarea dorinței și plăcerii de a se întrece ; învingerea temerilor de luptă; dezvoltarea curajului, combativității și dârzeniei. IMPORTANȚA INTRECERII PENTRU COPII Întrecerea reprezintă latura specifică
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
desfășurării jocului. Pentru a nu duce la explicații largi și plictisitoare de către copii, aceasta se va face scurt și succint, clar și cu punctarea elementelor esențiale. Se poate efectua un “joc de probă” pentru a înțelege perfect modul de desfășurare. Arbitrajul vizează respectarea regulilor privind începerea și terminarea jocului (timp, semnal, îndeplinirea obiectivelor), desfășurarea jocului, stabilirea rezultatelor (a câștigătorului) sancțiuni și recompense. Cerințe pedagogice La acest tip de jocuri antrenorul are un rol deosebit de important, pentru îndeplinirea lui fiind necesară respectarea
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
a miniștrilor afacerilor străine a celor trei țări, la care s-au reînnoit simultan cele trei convenții bilaterale ce fuseseră prelungite ultima dată în 1926. La acțiunea de consolidare a Micii Înțelegeri a contribuit și Actul general de conciliație, de arbitraj și de reglementare juridică între cele trei state ale Micii Înțelegeri, încheiat tot la Belgrad la 21 mai 1929, ce prevedea că diferendele de orice natură să fie supuse unei reglementări pe cale pașnică. După această conferință, Mica Înțelegere a apărut
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
conferință, Mica Înțelegere a apărut ca o alianță superior organizată, deoarece toate cele trei țări membre și-au pus simultan semnături pe unul și același document de importanță internațională. “Statele membre ale Micii Înțelegeri semnează la Belgrad Actul de conciliere, arbitraj și reglementare judiciară. Actul punea în vigoare recomandarea Adunării Societății Națiunilor din 26 septembrie 1928, privind încheierea unor convenții de reglementare pașnică a diferendelor, cuprinzând clauze privind rezolvarea pe cale judiciară, arbitrală sau prin conciliere a litigiilor dintre cele trei state
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
reorganizare a Micii Înțelegeri se stipula că “politica comună a Consiliului permanent trebuie să fie inspirată de principiile generale conținute în toate marile acte internaționale ale politicii de după război, precum sunt : Pactul Societății Națiunilor, Pactul de la Paris, Actul general de arbitraj, convențiunile eventuale asupra dezarmării și pactele de la Locarno”. Așadar se specifica cu toată fermitatea că România și aliații săi erau călăuziți de spiritul și litera Pactului forului de la Geneva, de spiritul și litera Tratatului de Renunțare la război, ale cărui
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a urmat, problema dezarmării a rămas pe agenda lucrărilor Societății Națiunilor. Adoptarea de către Adunarea Societății Națiunilor din 1924 a “Protocolului de la Geneva", venea să dea satisfacție tezei franceze. Statele semnatare ale acordului genevez, care interzicea complet războiul și instituia obligativitatea arbitrajului, se angajau să participe la o conferință internațională pentru reducerea armamentelor. România și celelalte țări din Europa centrală și sud-est europeană, îngrijorate de pe urma reînvierii militarismului german și a recrudescenței forțelor revizionist revanșarde și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu orientarea locarniană de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
să invite Consiliul să constituie un Comitet de studiu care să cerceteze dacă este posibil să se lege între ele acordurile regionale deja intervenite sau cele care vor fi încheiate în viitor, comitetul acesta inspirându-se din marile principii de arbitraj, securitate și dezarmare și din ideea că statele membre ale Ligii care nu doresc să-și asume alte obligații decât cele stipulate în Pact, să aibă facultatea de a limita obligațiunile lor suplimentare de asistență la ceea ce vor considera, în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
arată ca agresorul urma a fi stabilit de către Consiliul Societății Națiunilor, printr-un vot unanim. O nouă încercare de a defini agresiunea s-a făcut cu prilejul semnării Protocolului de la Geneva, la 2 octombrie 1924, care a desemnat tendința către arbitrajul obligatoriu, ca mijloc de reglementare pașnică a litigiilor. Protocolul interzicea complet războiul și considera agresor statul care recurgea la război, încălcând dispozițiile Pactului și a hotărârilor de la Geneva din 1924. Și de aceasta dată, guvernul englez, găsind diferite pretexte, i-
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Se va înființa o Comisie Aliată de Control care va lua asupra sa, până la încheierea păcii, reglementarea și controlul executării prezentelor condițiuni, sub conducerea generală și ordinile Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), lucrând în numele Puterilor Aliate [...] 19. Guvernele Aliate socotesc hotărârea Arbitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca nulă și neavenită și sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) să fie restituită României sub condiția confirmării prin Tratatul de Pace, și Guvernul Sovietic este de acord ca forțele
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
și Italia, pe care România și să o accepte. Ca urmare, Carol al II-lea, a convocat în noaptea de 30 august (cu începere de la ora 3.00) Consiliu de Coroană lărgit, pentru a hotărî dacă România acceptă sau nu arbitrajul. Participanții se aflau într-o stare de confuzie. Se cerea, după cum a observat Nichifor Crainic, prezent la dezbateri, „acceptarea arbitrajului fără să bănuiască măcar sentința de la Viena” . Dintre cei prezenți, 21 s-au pronunțat pentru „arbitraj”, iar zece contra (C.I.C.
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
30 august (cu începere de la ora 3.00) Consiliu de Coroană lărgit, pentru a hotărî dacă România acceptă sau nu arbitrajul. Participanții se aflau într-o stare de confuzie. Se cerea, după cum a observat Nichifor Crainic, prezent la dezbateri, „acceptarea arbitrajului fără să bănuiască măcar sentința de la Viena” . Dintre cei prezenți, 21 s-au pronunțat pentru „arbitraj”, iar zece contra (C.I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Arthur Văitoianu, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Mihai Popovici, A.C. Cuza, dr. C Angelescu, Victor Antonescu), fiind și
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
România acceptă sau nu arbitrajul. Participanții se aflau într-o stare de confuzie. Se cerea, după cum a observat Nichifor Crainic, prezent la dezbateri, „acceptarea arbitrajului fără să bănuiască măcar sentința de la Viena” . Dintre cei prezenți, 21 s-au pronunțat pentru „arbitraj”, iar zece contra (C.I.C. Brătianu, Ion Mihalache, Arthur Văitoianu, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Mihai Popovici, A.C. Cuza, dr. C Angelescu, Victor Antonescu), fiind și o abținere . La rândul său, Ministrul de Externe al Ungariei a primit împuternicire să semneze decizia
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și, de asemenea, a declarației de garanție a granițelor rămase („actuale”) a României, acordată de Germania și Italia. Iuliu Maniu, care nu participase la reuniunea precedentă a Consiliului de Coroană, a declarat: „Cei care au semnat o astfel de învoială [arbitrajul] n-au fost reprezentanții poporului românesc și în orice caz, n-au fost reprezentanții poporului românesc din Ardeal, deși nu vreau să fac nici un fel de deosebire între românii din Vechiul Regat și românii din Ardeal.” CONSIDERAȚII PRIVIND CEDĂRILE TERITORIALE
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
să sângereze pe câmpul de luptă, pentru salvarea onoarei naționale”. Liderul național - țărănist, precum și cei național-liberali, precum și alți fruntași politici, au respins dictatul de la Viena, apreciind că singura soluție demnă era apărarea, cu orice risc a integrității teritoriale a României. „Arbitrajul de la Viena a fost respins prin vocea autorizată a marilor agenții de presă și cotidiane, a unor prestigioase personalități politice europene. Astfel, Agenția „Reuter” califica dictatul de la Viena ca o „nouă și uriașă înșelăciune nazistă” și arăta că cea dintâi
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
războiului, afară de acelea ce s-ar produce cu liberul consimțământ și cu bunăvoința părților interesate”. La rândul său, Lordul Halifax, liderul diplomației britanice, declara că guvernul englez „nu recunoaște nici o cesiune de teritorii făcută „sub presiune”, în special nu recunoaște arbitrajul de la Viena”. CONSECINȚELE PIERDERILOR TERITORIALE ABDICAREA REGELUI CAROL AL II-LEA Ca urmare a notelor ultimative sovietice, a dictatului de la Viena și a tratatului românobulgar, România a suferit următoarele pierderi: Provincii Suprafața cedată (Km.2) Locuitori Basarabia și nordul Bucovinei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
grațiere. La 6 septembrie 1940 regimul politic din România intra într-o nouă etapă a evoluției, în care figura dominantă va fi generalul Ion Antonescu. Cap.II- PROBLEMA TRASILVANIEI ÎN RAPORTURILE ROMÂNO- GERMANE (1940-1944) II. 1. Axa și Ungaria după "arbitrajul" de la Viena Problema Transilvaniei reprezintă o problemă fundamentala care s-a aflat constant pe agenda raporturilor româno-germane în anii 1940-1944. După cum s-a constatat, fiind de acord cu decizia impusa la Viena de către Germania și Italia în privința cedării nord-estului Transilvaniei
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Statului. Generalul I. Antonescu, în calitate de prim-ministru și-a însușit programul de evacuare stabilit de Comisia militară mixta (Gen. Dragalina- Gen . Naday) evacuând Ardealul de Nord de la 6-14 septembrie 1940. Nici Regele, nici Generalul I. Antonescu nu au ratificat încă arbitrajul de la Viena , nici în Monitorul Oficial nu s-a publicat deciziunea de la Viena. Astfel, arbitrajul de la Viena a creat numai o stare de fapt care nu s-a transformat niciodată într-o stare de drept, în aprecierile politicianului de formație
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Comisia militară mixta (Gen. Dragalina- Gen . Naday) evacuând Ardealul de Nord de la 6-14 septembrie 1940. Nici Regele, nici Generalul I. Antonescu nu au ratificat încă arbitrajul de la Viena , nici în Monitorul Oficial nu s-a publicat deciziunea de la Viena. Astfel, arbitrajul de la Viena a creat numai o stare de fapt care nu s-a transformat niciodată într-o stare de drept, în aprecierile politicianului de formație liberală Valer Pop, căruia i-a revenit misiunea ingrată de a participa la actul funest
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Iugoslaviei cea mai funesta acțiune a politicii germane în Europa de sud-est si cea mai grea povară pentru relațiile germano-române. Prăpastia care exista deja între România și Ungaria, s-a adâncit și mai mult. Pe cât de lipsit de importanță era Arbitrajul de la Viena pentru conducerea germană, pe atât de vital era el pentru politica celor două state în cauză. Energiile României și ale Ungariei s-au paralizat reciproc în Transilvania și au fost astfel îndepărtate de la încleștarea dintre marile puteri care
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
României și ale Ungariei s-au paralizat reciproc în Transilvania și au fost astfel îndepărtate de la încleștarea dintre marile puteri care a hotărât însa și soarta acestor două țări. Profunda criză de stat ce a avut loc în România după Arbitrajul de la Viena a putut fi depășita după ce regele Carol al II-lea i-a dat generalului Ion Antonescu puteri depline și a abdicat în favoarea fiului sau Mihai. Este cunoscut faptul că al doilea "arbitraj" de la Viena, din 30 august 1940
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
a avut loc în România după Arbitrajul de la Viena a putut fi depășita după ce regele Carol al II-lea i-a dat generalului Ion Antonescu puteri depline și a abdicat în favoarea fiului sau Mihai. Este cunoscut faptul că al doilea "arbitraj" de la Viena, din 30 august 1940, a obligat România să cedeze Ungariei un teritoriu aproximativ de 42.000 de km cu o populație majoritară româneasca. Deși conducerea germană fusese perfect informată în ceea ce privește complicatele aspecte demografice existente în acesta zona, ea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
nu în ultimul rând, subordonarea din punct de vedere politic a celor doua state. În acest sens, relevantă este caracterizarea deciziei de la Viena făcută de ministrul de externe german, von Ribbentrop, omologului sau bulgar: "Ce poate adeveri mai pregnant: justețea arbitrajului de la Viena, decât faptul că, după pronunțarea lui, ministrul de Externe român a leșinat (pe masă-n.n.)", iar ministrul de Externe ungar și- a anunțat demisia. Prin urmare, nu trebuie să surprindă faptul că decizia de la Viena a creat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Ștefan Vergatti, care apreciază că Ungaria a primit și sprijinul nesperat al Moscovei, ceea ce constituie, în opinia aceluiași istoric, o noutate documentară; b. amenințările la adresa României, formulate de ministrul de externe al Reich-ului ( la Viena, Ribbentrop și Ciano informează ca " arbitrajul urmează să fie acceptat fără nicio rezervă și condiție, sau respins". În caz de neacceptare, Axa "se va dezinteresa de soarta sud-estului Europei și, consecințele pot fi pentru România , o totala distrugere a ființei sale de stat”. În situația acceptării
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
mai ales în iulie-august 1940; b. Cererea regelui Carol al II-lea adresata cancelarului Adolf Hitler , încă de la 2 iulie, de a trimite o misiune militară în România; c. Garantarea integrității și inviolabilității teritoriului statului român de către puterile Axei, odată cu "arbitrajul" de la Viena (30 august 1940). După investirea sa în funcția de Conducător al Statului, raporturile cu Berlinul cunosc dezvoltări ulterioare: 1. Declarația ferma a generalului Ion Antonescu în Consiliul de Miniștri din 18 septembrie 1940: Noi ne-am așezat pe
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
semnată de Ion Antonescu la Berlin, la 23 noiembrie 1940 . În paralel cu aceste măsuri, regimul antonescian a demarat inițiativele diplomatice cu scopul îmbunătățirii situației populației românești rămasă în teritoriul cedat și obținerii unor garanții din partea Germaniei și Italiei că "arbitrajul" de la Viena va fi revizuit sau chiar anulat. Acțiunile lui Ion Antonescu și ale guvernului condus de el având ca obiectiv reluarea Transilvaniei de Nord erau întreprinse pe doua planuri. Cel intern, care viza două posibilități. Un eventual război cu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]